1,756 matches
-
le permit să se identifice cu noi), dar și caracterul dăunător al unora dintre ele, îndârjirea lor, numărul lor mare, ritmul lor de proliferare. În lumea insectelor, speciile amenințătoare sunt numeroase, cele amenințate, puține. De altfel, cine și-ar face griji pentru așa ceva? Se spune despre cei care sunt buni la suflet că "N-ar face rău nici unei muște." Se pare că una din străbunicile mele era așa, și credeți-mă că nu e doar un fel de a spune. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pe Achuari de spiritele protectoare ale vânatului" (ibid.). Represaliile nu s-au lăsat prea mult așteptate... Pentru a-i molcomi vinovăția, pentru a-i ostoi neliniștea, Descola îi atrage atenția lui Chumpi că acvila coronată sau jaguarul nu își fac griji când ucid maimuțe. Se vede însă că străinul n-a înțeles nimic; lui trebuie să i se explice totul: "maimuțele lânoase, tucanii, maimuțele urlătoare, toate animalele pe care le omorâm pentru hrană, sunt persoane, la fel ca și noi. Jaguarul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cu o alta. Tot ca o nedreptate percep astfel de situații însă și medicii, care nu înțeleg de ce, după ce acordă îngrijiri medicale unor pacienți care se internează într-o stare catastrofală, îi salvează aplicând terapii complexe, trebuie să își facă griji și cu privire la eventualitatea unor acuzații în instanță... Gestionarea problemelor legate de controlul infecțiilor nosocomiale identifică mai multe puncte sensibile. În primul rând diversitatea și specificitatea acestora, întrucât nu pot fi tratate într-o manieră identică o infecție contractată după o
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
procesului scriptural. Ea mizează, inteligent, nu atât pe descripția, altfel reușită, cât pe gradarea atentă a tensiunii ce însoțește sumbrul ritual al identificării polivalente (dintre feminin și masculin, dintre subiectul creator de poezie și obiectul creației acestuia): "nu-ți fă griji, ești cea potrivită, ai niște plămâni/ atât de puternici, că pot hrăni nu unul, ci trei/ ouă gravide, și scheletul ți-e atât de robust,/ că poate ține o navă de piatră pe umeri..."/ zice și-și face loc în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
-n vin găsesc venin /eu de-acuma nu mai vin...// unde vin găsesc venin...// nu-i mai știu nici cui mă-nchin,/ pe ce perină mă-alin, /nu-i mai ști cum mă clatin/ ca frunzuca de arin,// nu-i griji pe unde-nsăr/ ca o mumă-ntr-adevăr// nu-i griji pe unde-nsăr...// unde-nsăr cu moartea-nsăr,/ Muma celui mai lung păr,// unde-nsăr, cu Moartea-nsăr/ Muma celui mai lung păr!". În imediata vecinătate aș așeza antologicul Rosarium (Ave Maria), în care Nicolae Manolescu a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai vin...// unde vin găsesc venin...// nu-i mai știu nici cui mă-nchin,/ pe ce perină mă-alin, /nu-i mai ști cum mă clatin/ ca frunzuca de arin,// nu-i griji pe unde-nsăr/ ca o mumă-ntr-adevăr// nu-i griji pe unde-nsăr...// unde-nsăr cu moartea-nsăr,/ Muma celui mai lung păr,// unde-nsăr, cu Moartea-nsăr/ Muma celui mai lung păr!". În imediata vecinătate aș așeza antologicul Rosarium (Ave Maria), în care Nicolae Manolescu a descoperit "un canon gregorian sui-generis": Eu de niciundelea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
minunate lucrurile lui Dumnedzău". De altă parte, aproape fiecare text configurează tipul domnului creștin, ce, prin susținerea financiară a tipăririi cărților, veghează la sănătatea spirituală a supușilor săi: "Măriia sa, ca un Domn creștin și blagocestiv și iubitoriu de besearică grijind ca un stăpân bun de folosul oilor lui Hristos, nu numai pentru ceale trupéști, ce și pentru ceale sufletéști"82. Găsim aici, în concepția mereu prezentă în predoslovii, responsabilitatea primordială a domnitorului, efectele ei reverberându-se nu numai asupra vieții de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Batiștè, să le dea, carele era tot aproape de Alexandru-vodă, vădzându strigarea pre sine". Domnitorul, pusilanim ca orice cap încoronat din istorie, nu intervine în nici un moment în favoarea protejatului său, mulțumindu-se să-și apere pielea: "Ce, nu sta domniia de grijea lui, ce de grijea sa și numai ce i-au dzis să să depărtédză de la dânsul. Și așea l-au apucat și l-au dat pre mâna țăranilor". Mare boier și respectat proprietar de pământ, Costin nu se poate abține
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
carele era tot aproape de Alexandru-vodă, vădzându strigarea pre sine". Domnitorul, pusilanim ca orice cap încoronat din istorie, nu intervine în nici un moment în favoarea protejatului său, mulțumindu-se să-și apere pielea: "Ce, nu sta domniia de grijea lui, ce de grijea sa și numai ce i-au dzis să să depărtédză de la dânsul. Și așea l-au apucat și l-au dat pre mâna țăranilor". Mare boier și respectat proprietar de pământ, Costin nu se poate abține: "Nespusă vrăjmășiia a prostimei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din confuzia de identificare ontologică în care este învăluit, până la final, personajul central. Premisele acțiunii, expuse în partea întâi, sunt simple: o ceată de briganzi tulbură, prin jaf și crimă, lumea rurală a hangiului Stavrache, om înstărit, care își face griji în privința siguranței avutului. Într-o seară, are surpriza să primească vizita fratelui său, popa Iancu, doritor să-i afle sfatul. Se produce, astfel, o subită inversare de roluri: cel care trebuia să fie duhovnicul devine spoveditul, în vreme ce mireanul capătă puterea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o singură dată, a văzut primele patru minute și a zis: OK, ia-ți cât timp vrei, eu nu sunt presat să difuzez filmul la o anumită dată. Eu îl tot sâcâiam, cum că structura nu merge, că îmi fac griji că anumite lucruri n-or să iasă. A zis: N-ai cum să știi asta acum, ia-ți timp, fă o pauză de 2-3 luni dacă vezi că nu merge, și lucrurile se vor așeza de la sine. A fost pentru
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
slabă popularitate a „tineretului progresist”: „...în județ numărul aproximativ al adeziunilor este de 5000 din care reorganizați sunt numai 444 de tineri (subl.ns.), restul fiind în curs de reorganizare”. g. „Proprietarul imobilului ne-a amenințat cu evacuarea dacă nu grijim sediul” Păi, cum să nu se supere proprietarul dacă puturoșii uteciști erau mai tari în clanță decât în faptă?! Fraza din inter-titlu a fost inserată de către secretarul „progresiștilor” vasluieni la capitolul „administrativ-financiar” în care, mai întâi, prezintă „colectivul de muncă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
au rezolvat altfel problema: „... din punct de vedere al administrării sediului avem nevoie de suma de 1.000.000 de lei pentru reparatul sediului care se află într-o stare mizerabilă. Proprietarul imobilului ne-a amenințat cu evacuarea dacă nu grijim sediul (subl.ns.)”. Cum naționalizarea imobilelor va fi legiferată abia pe 11 iunie 1948, „sărmanii” băieți „progresiști” trebuiau să se conformeze ultimatumului proprietarului, pentru a nu fi nevoiți să-și mute sediul „organizației” la umbra vreunui copac din parcul Copou
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că: Președ. este bolnav reumatic și T.B.G. și trăind din comună fapte ce sau costat că cetățeni îl privește rău și nul ascultă. Tov. Vic. Președinde din satu Buda nu vine regulat la serviciu înțelegând săși facă muncile lui agricole negrijind pe cele ginerale ale comuni fapte care sa costat că de la 10 Iulie și până azi 1 Sectembrie a făcut o lună de zile efectiv în comună serviciu. Deaceia se costată o lipsă totală și deorganizare la acest comitet lăsând
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
managerul ) se simt bine în situațiile de incertitudine și problematice, care mai este diferența dintre ei. Managerii se socotesc conservatori și administratori ai unei ordini existente cu care se identifică și din care își extrag recompensele. Își fac mai degrabă griji în legătură cu rolurile îndeplinite de oameni decăt cu oamenii înșiși. Își întăresc stima de sine prin perpetuarea proceselor și ordinii existente. Ca să mențină intacte structurile raționale și controlate, managerii generează birocrație și afișează prea puțină căldură. Managerii nu au nevoie de
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3089]
-
erorile de omisiune, care duc la moartea lentă a organizației sau la serii interminabile de măsuri de reduceri și de costuri. Liderii au o atitudine personală și activă față de obiective și încearcă să adopte abordări noi față de probleme. Își fac griji în privința ideilor și a modului în care îi afectează acestea pe oameni. În același timp, se adresează oamenilor in moduri intuitive și empatice. Caută în mod activ, schimbarea, doarece își doresc tranformări profunde ale relațiilor umane, economice și politice. Liderii
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3089]
-
este soție-să nu uităm că Dumnezeu a pregătit-o în mod minunat pentru acest rol, este mamă, totul apropiind-o de copii (singurătatea căminului, asemănarea naturii, delicatețea și știința, devotamentul și iubirea), este stapână a casei, grija femeii fiind să grijească de lucrurile casei, iar a bărbatului de negoțul public, armată, celelalte toate. Femeii îi este orânduită conducerea interioară. Dacă ea se achită cu fidelitate de sarcina ei, familia este prosperă; dacă o neglijează, este ruina ei, conchide Sfântul Părinte. Imaginea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
număr de acțiuni și fapte, multe dintre ele bazându-se pe o anumită viziune asupra organizării vieții sociale, pe utilizarea unor presupuneri, care de cele mai multe ori se dovedesc corecte: după ce am cumpărat un bilet la un spectacol nu ne facem griji că altcineva se va așeza pe locul nostru și astfel vom sta în picioare. Există o regulă promovată de către organizatorii sălilor de spectacol, fiecărui bilet fiindu-i alocat un loc în sală. Când împrumutăm o sumă de bani unui prieten
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
care se distingea de ceilalți ca un adevărat princeps, cum îl va denumi, în treacăt, dar intenționat Ovidiu. Lui Macer poetul din Sulmona îi dedică epistola Ex Ponto, II, X. Își exprimă speranța că Macer a continuat să-și facă griji pentru el: Macer îi datorează acest lucru pentru viața pe care au împărtășit-o, timp de mulți ani, faptului că soția sulmonezului "nu îi este străină" (non aliena tibi) studiilor, de care Macer s-a folosit cu mai multă înțelepciune
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Sulmonezul îi acordă din nou încredere, dar îi cere în schimb fidelitate constantă (din câte se pare, acesta nu i-o arăta întotdeauna). Și în scrisoarea Ex Ponto, II, VII, Ovidiu se întreabă dacă Atticus își face în vreun fel griji pentru el (si sit tibi cura mei: v. 4); apoi își cere scuze pentru această teamă nejustificată, dar avea totuși motive...: res timida est omnis miser! (v. 37). Ovidiu, referindu-se la tela iniqua fortunae (v. 15: fără îndoială, o
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
vântul. Toaca încetă. Selin își întoarse și-și struni calul pe drumul de întoarcere. Cantacuzinului i se părea stranie purtarea imbrohorului și se întreba dacă nu o fi luat brânca de la vodă, dar nu era treaba lui să-și facă griji cu asta. Trebuia doar să-l însoțească peste tot și să răspundă cerințelor lui. Făcuse bine dorobanțul că-i spusese că turcul îl căutase. Slab de tot se auzi primul dangăt grav de clopot. Selin își îmboldi calul care o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
EU VA FI INUTIL DACĂ TU NU-ȚI ÎNDEPLINEȘTI CUM TREBUIE SARCINILE. DACĂ TU DAI GREȘ, TOTUL SE DUCE DE RÂPĂ. AFIRMAȚIA ERA LOGIC ADEVĂRATĂ. SCUDDER TREBUIA SĂ-ȘI FI DAT SEAMA DE ASTA FIINDCĂ SE GRĂBI SĂ RĂSPUNDĂ: FACEȚI GRIJI. SUNTEM ÎN STARE SĂ FACEM O HARTĂ, ȘI O VOM FACE. APĂSĂ PE BUTONUL INTERFONULUI. \ Dan, vino încoace. CÂND I SE PUSE LEGĂTURA LA OCHI, MARIN SE SIMȚI UȘURAT, ȘTIIND CĂ ÎN CELE DIN URMĂ AVEA SĂ FIE DIN NOU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
PRIVIRE PLINĂ DE DRAGOSTE, PODRAGE SPUSE: \ E o zi mare pentru șeful nostru! Prin înfrângerea Jorgiei, lumea la care a visat de mai bine de douăzeci de ani devine reală. Acum nu mai avem nimic prea important ca să ne facem griji. AFIRMAȚIA NU ERA ÎNTRU TOTUL CORECTĂ. MAI PUTEAU EXISTA CÂTEVA COALIȚII PRIMEJDIOASE. TOTUȘI, CONȚINEA DESTUL ADEVĂR. MARIN SCHIȚĂ UN ZÂMBET CRISPAT \ OSCAR, JORGIA NE VA MAI DA CEVA DE LUCRU UN TIMP, CA SĂ O MESTECĂM ȘI SĂ O DIGERĂM. Memoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
risipi. DACĂ PÂNĂ ACUM MARIN NU CREZUSE CĂ OAMENII LUI CONTROLAU SITUAȚIA, ACUM AVEA DOVADA. \ DOMNILOR, VORBI EL LINIȘTIT, NU PIERDEȚI PRIVILEGIUL DE A-MI ASCULTA RELATAREA. MARELE JUDECĂTOR SE VA TREZI CURÂND, AȘA CĂ NU E NEVOIE SĂ VĂ FACEȚI GRIJI ÎN LEGĂTURĂ CU EL. UN TIMP ÎL ASCULTARĂ TĂCUȚI ȘI NERVOȘI. MARIN BĂNUI CĂ UNII DIN EI SE ÎNTREBAU DACĂ NU CUMVA SIMPLUL FAPT CĂ APLECAU URECHEA LA ASEMENEA VORBE NU ERA COMPROMIȚĂTOR PENTRU EI. DAR ERA PREGĂTIT SĂ-I FACĂ SĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
holeră"; urmează, la 25 iulie/5 august, Oprea, copila lui Constantin Cobzar al meu, fată în casă-mi fiind, la vârstă ca de 10 ani, de boala cum zic a holerii, bolnăvindu-să dimineața, la un ceas din zi, după ce au grijit pân casă, și noaptea de vineri spre sâmbătă, dispre zioă, și-au dat sfîrșitu și am îngropat-o în grădină. Milostivul Dumnezeu [...] să ne ferească de urgie, căci urâtă boală, grabnică". După ce mai amintește de moartea lui Ioniță croitorul, tot
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]