1,381 matches
-
telefonam din când în când la redacție și-l întrebam ce se mai întâmplă cu poeziile mele. "Vor apărea în numărul următor", venea răspunsul. După un an de așteptare, am decis să descind din nou la redacție. Cu un nou grupaj, destul de consistent. Am întâlnit din nou aceeași figură, ușor apatică, ușor obosită, ușor plictisită, dar amabilă. O imagine care, nu știu de ce, îmi crea impresia că mă aflu nu în fața unui poet, ci în fața unui funcționar comunist obișnuit să te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cultură...!". Chiar crezi că există o relație între dictatură și "fuga în cultură"? Enorm. Am stat încremenit în proiect, ca să-l cităm aproximativ pe Kant, până la căderea dictaturii. Nu m-am putut exprima ca scriitor, deși am publicat, ici, colo grupaje de versuri, inclusiv o carte în totalitate cenzurată se vede că în comunism poezia era un mare pericol. Cât privește dictatura ca o cale de întoarcere la cultură este o contradictio in adjecto. Sau in abjecto...? Am mai mulți prieteni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Fie ei amici sau dușmani. Aș fi vrut să fi avut "bunăvoința" de a mă "recunoaște". Și chiar a făcut-o. La una din edițiile festivalului am trimis și eu, sub pseudonim, că altfel nu aveam voie ca organizator, un grupaj de poeme. Când a fost jurizarea mi-a zis-o: "Echime, pseudonimul este frumos, textele la fel, doar că nu poți participa la concurs. Ești organizator." Te "citea" din prima. Dacă un text intra în atenția sa, te "ștampila" pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
colectiv de debut Bucovina viitoare. 111 copii și adolescenți scriitori, îngrijit de Ion Drăgușanul (Suceava, 1998) sunt incluși 17 elevi rădăuțeni, colaboratori la „Muguri”. În antologia poeților sireteni tineri Frumusețea îngerilor înainte de revoltă (1999), Daniela Rusu este prezentă cu un grupaj masiv de versuri (p. 918). Cum citim în profilul Daniela Rusu, asemenea săgeții născătoare de mănăstiri, adolescenta care debuta în 1994 în paginile „Mugurilor” rădăuțeni „descoperă «vârstele grâului» din ipostaza de prințesă [...]. Periculos de lucidă, ambițioasă în a crea o
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
simbolurile de credință). Cititorul interesat găsește aici o mină exhaustivă de informații. Același savant publicase cu trei ani mai devreme traducerea comentată a unui text capital pentru subiectul nostru, Evanghelia lui Nicodim 85. Evanghelia lui Nicodim face parte dintr-un grupaj mai amplu, cunoscut îndeobște sub numele de Acta Pilati, menit să dovedească rolul covârșitor jucat de evrei în condamnarea și uciderea lui Isus, deculpabilizându-l în același timp pe guvernatorul roman. Versiunea greacă cea mai veche este o remaniere din secolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Astfel, ne este oferită și o generoasă selecție din lirica unora dintre poeții care au citit versuri la Gală. Avem surpriza să constatăm că poemele lor citite în pagină lasă altă impresie decât ascultate. Păcat că nu sunt publicați cu grupaje toți poeții participanți la Gală. (Sunt prezenți 11 poeți din cei 16.) Sugerăm organizatorilor ca, în fiecare an, acest eveniment literar să fie însoțit și de o carte a Galei, care să cuprindă o antologie atent făcută a poeților participanți
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2823_a_4148]
-
comsiderațiuni, Lucian Blaga". În anul petrecut la Varșovia - 1 noiembrie 1926-1 noiembrie 1927 - a publicat câteva articole, făcând cunoscută literatura română: "Poezia românescă de la Octavian Goga la Ion Barbu", în "Glos Prawdy Literacky", la 19 ianuarie 1927; tot aici, un grupaj de știri despre viața literară românească - în special, despre noul roman al lui Liviu Rebreanu, "Răscoala" - în 6 martie 1927. În ziarul "Dziennik Warszawski", în care apăruse (la 4 ianuarie 1927) un articol calomniator despre România și poporul român, Blaga
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
în Austria natală în 1997“, spune Oana Răsuceanu, PR managerul festivalului. Pe lângă secțiunile deja consacrate - „Competiție“, „Supernova“, „Fără limite“, „Umbre“, „3 X 3“, „Ziua Maghiară“, „Doc’n’Roll“, „Zilele filmului românesc“ -, selecția semnată de directorul festivalului, Mihai Chirilov, include și grupaje tematice noi, printre care „Remade in Bollywood“ (constând în remake-uri indiene la filme de referință din istoria recentă a cinematografului) și „Real time“ - filme realizate în timp real, dintr-un singur cadru, fără tăietură de montaj. Anul acesta, Focus-ul TIFF
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
conducător de școală pedagogică, privește mereu problemele vieții umane prin prisma educației, pe care o consideră „mai prețioasă decât aurul”. Tocmai de aceea, multe dintre reflecțiile sale se concentrează pe educație și problemele acesteia. De altfel, în ambele cărți, primele grupaje tematice sunt legate de educație și școală. Punând educația în poziție centrală, Vasile Fetescu nu are, însă, în vedere exclusiv educația școlară, ci sensul mai larg al noțiunii, în care intră deopotrivă educația familială, autoeducația și mai ales „școala vieții
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
pe care s-a constituit dintotdeauna societatea umană: munca, cinstea, adevărul, dreptatea, înțelepciunea, dragostea, frumosul etc. Înarmat cu acest arsenal axiologic, Vasile Fetescu se pronunță fără rest, în formule mai scurte sau mai dezvoltate, despre o multitudine de subiecte, în grupaje tematice mai lungi sau mai restrânse, atent delimitate. Pune la loc de cinste cultura, învățătura, cartea, dar atrage atenția că acestea sunt sterpe fără cunoașterea de sine și școala vieții. Tinerețea și bătrânețea le apreciază în funcție de copilăria sufletului, iar nu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
de mare ca să forezi după petrol. I-am spus să meargă să cheme o mașină care să ridice cadavrul și cât timp a fost plecat am aruncat o privire prin studioul lui Poliza. Nu era mare lucru de văzut. Un grupaj de instantanee cu picioare desfăcute, lăsând la vedere organele genitale, se uscau pe o sârmă în camera obscură. O colecție de biciuri, lanțuri, cătușe și un altar cu tot cu sfeșnice, de genul celor pe care le văzusem în seria de fotografii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
la un volum antologic de versuri, ceea ce se și întâmplă. Și astfel, moldoveanca devenită olteancă, se întoarce la matcă și debutează editorial în volumul antologic „Universul prieteniei - Vara”, (Editura AS’S, Iași, 2009), tocmai în „dulcele târg al Ieșilor”, cu grupajul de versuri „Dor de rădăcini” ce cuprinde poezii pline de sensibilitate, de suflet. De atunci, publică pe mai multe grupuri virtuale și se evidențiază în revista virtuală „Confluențe literare”, precum și la site-ul „Bocancul literar”. La acesta din urmă obținând
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
culturală, pasiune profesională, efort creator reflectat în existența atâtor reviste și societăți culturale și ce dorință comună de ridicare a întregului popor, îi stăpânea pe toți luminătorii orașului. Procesul meu. Crăciun la Jilava. De Sfintele Paști la Jilava, formează un grupaj de evocări scrise de Papadima cu detașarea creștinului care face din suferință test inițiatic purificator. O privire mai extractivă asupra “evocărilor” În a sa monumentală “Istorie a literaturii române de azi pe mâine” (Ed. Semne, Bucuresti 2009, vol. I = 1111
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
uzitat - al dedicației către un colaborator sau altul („Gamă“, „lui Tamas Aladar”, „Pasărea măiastră“, „lui C. Brâncuși” ș.a., dar și hibernala Crin - „domnișoarei Mirella M.”), fie prin redactarea „cosmopolită” a poemului în limba franceză (Filtre). Alteori, textele „ilustrează” liric un grupaj special (cel despre Brâncuși, bunăoară); în cel dedicat prezentării suprarealismului francez, poemul „Reper“ semnalizează discret în direcția halucinatoriului surrealist prin versuri ca: „Șerpuie pianul printre etaje/și vocea doctorului Martin/în salt mortal/Copiii dreg castele de pietriș/Sfinții iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un decor pentru film de Milița Petrașcu și numeroase decoruri avangardiste pentru spectacole de teatru... Numere speciale În perioada 1925-1927, Contimporanul a dedicat numere speciale arhitecturii moderne, teatrului și filmului nou, interiorului nou, suprarealismului francez, sculpturii lui Constantin Brâncuși, alături de grupaje consacrate avangardelor belgiană, poloneză, maghiară. A dezvoltat o întreagă rețea de relații și colaborări cu numeroși reprezentanți ai avangardelor europene și nu numai europene, promovînd creațiile și mișcările artistice înnoitoare din întreaga lume. În ciuda schimbărilor de formulă și a inconstanței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Malevici, Lisizki, Tatlin, Punin, Richter, Eggeling, Gropius, Theo van Doesburg și Bruno Taut sînt repere invocate cu admirație de către Marcel Iancu, „reprezentant al României” la primul congres al constructiviștilor de la Düsseldorf (1922). Cîțiva „maeștri” ai arhitecturii moderne sînt prezenți în cadrul grupajului prin intermediul unor texte cu caracter programatic: Principii de Hans Richter, Vers une architecture de Le Corbusier-Saugnier, Funcțiune și formă de dr. Ad. Behne (Berlin), reproduse în original sau în traducere. Iată o definiție pregnantă propusă de Le Corbusier: Architecture - éstethique
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și naturalismului, unor curente moderniste mai moderate (unele chiar cu iz tradiționalist), nu era totuși asumat ca program explicit, ci subordonat unei formule sintetice, prea generoase și vagi — „arta nouă” sau „curentul nou”. Numărul 57-58 dedicat „Interiorului nou“ are un grupaj tematic mai degrabă sărac. Drept editorial este reprodus un text al lui Le Corbusier-Saugnier („Manual de locuință modernă“), alături de o ilustrație a lui Bruno Taut (Interior). Alte ilustrații foto (imaginile sînt lăsate să vorbească...) arată interioare cubiste, cu design modern
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
creează un efect spațial mai bogat și dau interiorului o intimitate specifică”, „estetica nouă, simplă”, în acord cu „cerințele higienice”, „interiorul, loc de odihnă, cere claritate”, „maximum de simplificare, maximum de confort”. Adevăratele atracții ale acestui număr sînt altele: un grupaj - mult mai bogat - de prezentare a avangardei belgiene, un fragment mai „avangardist” din romanul Tic-Tac al lui Ion Vinea (devenit, la apariția în volum, „Paradisul suspinelor“), primul capitol („Vine domnița!...“) din romanul Excelența Sa I.H.H. Pantelimon dintr-un roman „blasfemiatoriu” al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
într-o notă la monografia sa Ion Vinea, Ed. Cartea Românească, București, 1983, pp. 284-285, același Marinetti - proaspăt întors din România - îi mulțumește lui Vinea, anunțîndu-l, printre altele, despre lucrul la poezia sa „Incendio della sonda“ (anunțată deja în chapeau-ul grupajului din Contimporanul): Mon cher Vinea, Merci encore pour la ferveur futuriste de ton beau journal. J’éspere consacrer bientôt conférences et articles aux futuristes roumains. Mon Incendio della sonda sera bientôt a point. Bucarest inoubliable! Une forte poignée de main
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
apropierea de Partidul Național-Țărănesc a unora dintre conducătorii revistei explică publicarea în nr. 93-94-95 a unui articol „în exclusivitate”, semnat de principesa Martha Bibescu, despre Iuliu Maniu și despre moșia părintească („Iuliu Maniu“). Iar comentariul redacțional din nr. 81 despre grupajul special dedicat de revista Der Sturm mișcării moderne slovene indică în mod explicit frustrarea „contimporanilor” față de ignorarea avangardei autohtone. Revista expresionistă germană prezenta în mod consecvent mișcările avangardiste din Europa, iar absența României - țară mult mai mare și cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
avangardei românești la Der Sturm va fi realizat, nu peste multă vreme, de către... rivalii de la unu, considerați, probabil, ca fiind mai radicali și mai reprezentativi pentru spiritul avangardist. Interesant e faptul că „uniștii” s-au lăsat rugați, acceptînd - finalmente - realizarea grupajului mai curînd din calcul promoțional decît din afinități cu programul artistic expresionist-constructivist al importantei reviste germane. Într-o notă din numărul 32, citim următoarele: „Der Sturm, numărul pe iulie-august (august-septembrie) e consacrat grupului unu. Solicitați de Herwarth Walden, directorul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
redacția de la București, o „redacție” pariziană (cu B. Fondane și Mattis Teutsch, mai tîrziu, Ilarie Voronca), acesteia adăugîndu-i-se, începînd cu numărul 8, o „redacție” în Italia, la Pavia, avîndu-l ca reprezentant pe Mihail/Ernest Cosma. Redactorii externi publică numeroase materiale/grupaje de promovare a artei avangardiste internaționale, dar preocupările pentru „imaginea României” sînt mult mai reduse decît la Contimporanul, probabil în ideea că „modernismul dă drept de descetățenire”. O precizare din deschiderea rubricii de „Notițe” a numărului 8 oferă explicațiile necesare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Támas Aladár, Budapest. Arta nouă fusese interzisă și exilată de guvernele amiralului Horthy. Salutăm prima revistă de avangardă la Budapesta”. Preocupările pentru arta nouă maghiară se amplifică în numărul 59 al Contimporanului (28 mai 1925), care găzduiește cel mai consistent grupaj dedicat acesteia. Pe prima pagină — un articol sintetic despre „Arta nouă în Ungaria“, semnat de Lajos Kassák, un poem intitulat „49“ al aceluiași și un poem fără titlu de Aladár Támas. Pe verso — continuarea articolului lui Kassak, un poem intitulat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
n’a cunoscut nici odată o vreme mai precară ca a noastră) s-a esprimat cel mai elocvent în formula lor suprematistă, care se pierde într-un complet neant formal pentru a pune numai problema materialului”. Numărul 59 semnalează un grupaj „consacrat constructivismului polonez” al revistei belgiene Anthologie din Liège, iar în nr. 65 este menționată elogios o importantă manifestare expozițional-arhitectonică internațională desfășurată la Varșovia: „Block 11 este un număr festiv consacrat expoziției de arhitectură modernă ce are loc actualmente în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tristeții în decor cosmopolit. Același Linze s-a ocupat, după cum am văzut, de vizita artiștilor plastici din Belgia la marea expoziție internațională de la București. Textele sale au fost citite la toate manifestările poetice ale Contimporanului. Numărul 57-58 conține un bogat grupaj de prezentare a artei noi - literatură, arhitectură și plastică - din Belgia: „La poésie nouvelle“ de Linze (o panoramă a revistelor și direcțiilor poetice din avangarda belgiană), „En Belgique. Un manifeste. Georges Linze & son ésthetique du paysage“ de Gommaire van Looy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]