1,469 matches
-
refuzul orgolios al coabitării în suferință". Bazîndu-mă pe discuțiile avute cu unii interlocutori ai mei, nu puțini, pe această temă, înclin să cred că dacă evreii consideră în general inacceptabilă analogia (sau însăși comparația) dintre tragedia Holocaustului și aceea a Gulagului, este în bună măsură din rațiuni pragmatice mai degrabă decît teoretice, apreciindu-se cu dreptate sau fără, că aceasta ar urmări sau ar duce în mod implicit la minimalizarea primei, că ar da în mod practic "apă la moară" negaționiștilor
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
ele din cărți. Nu pot uita remarca unui prieten, distins intelectual de altfel, în timp ce mă punea să-i cercetez rafturile bibliotecii: "uite cîte volume vorbesc aici despre istoria antisemitismului. în schimb, în afară de memoriile lui Belu Zilber, nu am nimic despre Gulag. Nu m-a interesat". De ce? Lipsă de curiozitate afectivă și intelectuală, de imaginație? Povestea cu cămașa? Cîte ceva din toate? A izbi fără preget în zidul ignoranței reciproce încercînd a te pune în locul "celuilalt", iată după părerea mea singura cale
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
din capitolul privitor la crimele stalinismului a cifrelor. Elevii din promoțiile viitoare vor afla despre existența represiunii, dar nu vor cunoaște numărul copleșitor al victimelor, de la țăranii ruși, bieloruși și ucraineni uciși de marea foamete din anii 1930 la victimele gulagului. A doua schimbare se referă la nedisocierea represiunii de „giganticul proces de industrializare” din aceeași perioadă. Cu alte cuvinte, crimele trebuie să aibă neapărat un pandant în mărețele realizări. Unde am mai citit noi, si nu demult, un astfel de
Rescrierea trecutului () [Corola-journal/Journalistic/3062_a_4387]
-
s-au sinucis (ori au fost... sinuciși; oricum, atare supoziții persistă în ce privește tragicul sfârșit al lui Esenin sau Maiakovski); alții au emigrat - David Burliuk, Roman Jakobson; iar mulți au fost lichidați de NKVD (Comisariatul Afacerilor Interne) sau au murit în GULAG - iată martirologiul nici pe departe complet al scriitorilor avangardismului rus, căzuți jertfă regimului bolșevic: Boris Nikoliski (1919), Nikolai Gumiliov (1921), Nikolai Burliuk (1921), Iuri Deghen (1923), Vladimir Șileiko (1930), Aleksandr Iaroslavski (1930), Vasili Kneazev (1937), Konstantin Bolșakov (1938), Nikolai Oleinikov
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
Unul e deștept, altul tâmpit, al treilea-i prost. Dar cine-ar fi totuși geniul? Doamne, Doamne! Toți oamenii sunt săraci. Eu sunt cojoc. (17.I.1930) Traducere și prezentare de Leo Butnaru (Textele sunt selectate din antologia Avangarda - jertfa Gulagului, în curs de apariție la Editura Fundației Culturale Poezia, Iași)
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
anume contratimp e observabil: radicalizarea anticomunista a Estului i-a găsit nepregătiți pe intelectualii occidentali, care, iată, rezistă la ideea echivalării dintre fascism și comunism, idee care ar conduce inevitabil la un proces al acestuia din urmă, care ar da gulagului un loc în istorie la fel de însemnat că al holocaustului. de la căderea Zidului Berlinului, cultura noii Europe pare să fie una fără frontiere mai ales la nivelul popular, cu mult mai puțin la acela înalt. Un cîștig, așadar, al Vestului, care
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
informație în privința existenței și, pe atunci, a recentei expulzări a marelui Alexandr Soljenițîn, laureat al Premiului Nobel, cel care, prin opera lui extraordinară, a fost capabil să schimbe radical în lume viziunea asupra comunismului sovietic și care a consacrat termenul gulag. Și memorialistul face foarte bine că îl și traduce și-l explică. El este o prescurtare a unei titulaturi staliniste de sumbră amintire: Glavnoe Upravlenie Ispravitelno-trudovîh Lagherei, adică Administrația Generală a Lagărelor de muncă, și care și-a găsit și
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
Peter Weir este și un film de aventură. Contextul istoric este esențial, stalinismul, valurile succesive de epurări din U.R.S.S. în anii ’30, expasiunea Uniunii Sovietice cu invadarea Poloniei în 1939 și fața mai puțin vizibilă atunci a terorii etatizate, Gulagul care a absorbit milioane de oameni transformându-le destinul în cenușă. Inevitabil, The Way Back este și un film politic, însă relația dintre ideologie și supraviețuire este una nuanțată, cu aparențe înșelătoare. Așa cum Borges, într-o povestire parabolică a confruntării
Odiseea siberiană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5606_a_6931]
-
Ronan), fiica unor comuniști polonezi lichidați în 1937 în timpul marilor epurări staliniste. Traseul de peste 6400 de kilometri parcurs de aceștia dă o măsură a voinței și rezistenței acestor oameni supuși la încercări cumplite. Identitatea lor este revelată de către Irene, pentru că Gulagul anulează toate aceste identități, toate aceste istorii particulare lăsând la suprafață doar instinctele primare ascuțite la școala supraviețuirii. Cum acoperă regizorul cei 6400 de kilometri? Acest periplu eternizat nu este făcut din evenimente spectaculoase, ci din peripeții minimale, din trivialitățile
Odiseea siberiană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5606_a_6931]
-
Ca să nu uităm. Sau ca să aflăm. Cînd auzim tot mai des vocea sirenelor îngropării definitive a trecutului (pe cine mai interesează azi Securitatea? de ce să nu privim inainte? etc), nu putem decît să recomandăm tinerilor și educatorilor lor exact contrariul. Gulagul românesc trebuie cunoscut pentru ca să nu se mai poate repeta. Și dacă e drept ca la școală să se învețe despre Holocaust, e drept să se învețe și despre Sighet, Aiud, Gherla, Pitești, Jilava, Capul Midia și celelalte oribile locuri de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
am obișnuit cu umilință, ca mămăligă nu face explozie și tot așa. Cum puteam să le explic că la noi "mămăligă" explodase mult mai devreme - imediat după venirea comuniștilor, ca noi avuseserăm parte de cel mai mare și mai distrugător gulag, după cel al rușilor! Nimic din toate acestea nu i-ar fi convins. Disprețul față de noi era mult prea mare! Doar atunci cînd a izbucnit Revoluția, s-a produs o întoarcere de 180o. Simpatia lor a durat tot atîta cît
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
ci din Les temps modernes și din Le Monde, că (nu Vadim Tudor, ci) Nicolae Manolescu și Gabriel Liiceanu sunt marii antisemiți români și după ce în același Le Monde se spune că nu avem voie să alăturăm (cu pioșenie) victimele gulagului victimelor holocaustului, acum, deci, mă simt tentat să rog, cu modestie, să-mi fie adăugat numele pe lista de "antisemiți". N-o fac fiindcă și în ghilimele cuvântul rămâne sinistru. N-o fac ca să nu-i jignesc pe prietenii mei
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
Oamenii de știință ai lui Hitler (Ed. Aquila, 399 000 lei); Franz Kafka - Metamorfoza (Ed. Leda, 130 000 lei); Pierre Desproges - Femei secerate (Ed. Humanitas, 170 000 lei); Sorin Stoica - O limbă comună (Ed. Polirom, 229 000 lei); Ruxandra Cesereanu - Gulagul în conștiința românească (Ed. Polirom, 295 000 lei); J.R.R. Tolkien - Credință și imaginație (Ed. Hartmann, 218 000 lei); Cătălin Dorian Florescu - Vremea minunilor (Ed. Polirom, 235 000 lei); H. -R. Patapievici - Omul recent (Ed. Humanitas, 340 000 lei); Ștefan Zeletin
Agenda2005-13-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283544_a_284873]
-
știința de a face curte abil, insistent, spiritului, culturii și istoriei franceze. Asemenea bătrânului paznic de cimitir din Crima Olgăi Arbelina care istorisește, precum ghidul de piramidă, povestea celor aflați sub pietrele tombale, asemenea compozitorului care se întoarce, bătrân, din Gulag, în Muzica unei vieți, octogenara Charlotte din Testamentul francez (în carte, "bunica autorului"), intrată pe la 1900 ca institutoare în Rusia "în care e ușor să intri, dar e imposibil să mai ieși", suportă acolo tot secolul XX. Războaie, revoluții, crime
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
Muzica unei vieți, octogenara Charlotte din Testamentul francez (în carte, "bunica autorului"), intrată pe la 1900 ca institutoare în Rusia "în care e ușor să intri, dar e imposibil să mai ieși", suportă acolo tot secolul XX. Războaie, revoluții, crime staliniste, gulaguri, tarele "originii franceze imperialiste": peste tot și prin toate păstrând, ca pe niște relicve religioase, într-o valijoară luată la plecarea din Franța, fotografii vechi, tăieturi din ziare pariziene, pietricele din stațiunile climaterice ale tinereții ei. La rugămințile celor doi
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
mai accentuată conștiință a propriei precarități. Intrată în disoluție prin oboseală simbolică, dar și din pricina unor cataclisme sociale cum istoria n-a mai cunoscut pînă atunci - e suficient să amintim aici primul și cel de-al doilea război mondial, holocaustul, gulagul și încă alte măceluri mai mult sau mai puțin sistematizate -, imaginea omului, a eroului generic sau a individului exemplar, a fost contestată și înlocuită vehement cu infinitele reprezentări ale tranzitoriului și ale deriziunii. Antropocentrismul multimilenar, care a susținut cu filosofia
Între mãrturisire și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14660_a_15985]
-
volum pe cît de surprinzător pe atît de captivant, pe care-l plasez în linia preocupărilor declarate ale autorului pentru elaborarea unei istorii politice a literaturii române. Fără îndoială, după valul de memorie recuperată al scrierilor ficționale și nonficționale despre Gulagul românesc, era nevoie și de o incursiune complementară în istoria literaturii pre-comuniste de(spre) închisoare. Fie și numai pentru a depăși reducționismul perspectivei. Pe firul cronicilor și al documentelor vechi, Mircea Anghelescu coboară în timp pînă la domnitorul renascentist Petru
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
comparativ putem înțelege mai bine atît determinările comportamentale pe care s-a grefat represiunea stalinistă, cît și fața „subterană”, „reprimată”, a unei lumi interbelice dezidealizate, marcate de haos administrativ, penurie, arbitrar, corupție și abuzuri. Evident, raportată la abundența mărturiilor despre Gulag și la amploarea traumei aferente, literatura de închisoare preexistentă comunismului e firavă sub toate aspectele. Singurele ei capodopere autohtone sunt scrierile lui Arghezi, Poarta neagră (care dă, metonimic, titlul cărții lui Mircea Anghelescu) și Flori de mucigai. Se adaugă, la
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
cei 11000 de călugări care refuzaseră să se lepede de credință. După șase ani, rușii îl condamnă pe Bejan la moarte pentru atitudine probasarabeană și îl repatriază în România. Încape pe mîna comuniștilor din țară, care îl trimit repede în gulagul românesc. Urmează alți 16 ani de recluziune, din care cei mai mulți și-i va petrece la Aiud și Jilava, unde cunoaște toată floarea elitei penitenciare: Crainic, Gyr, Gabriel Țepelea, Arsenie Papacioc, Grigore Caraza etc. Eliberat în 1964, apelează la sprijinul fostului
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
România, dar și traducerea imediată în țările blocului comunist, precum și în engleză, sub titlul The Burial of the Vine (1975). Review-urile sunt pozitive, remarcând satira pregnantă a moravurilor comuniste, în orizontul de așteptare creat în Occident de apariția monumentalului Arhipeleagul Gulag al lui Soljenițîn din 1973. Nu e un mare roman al literaturii române, însă importanța lui ca gen nou pentru acea perioadă este semnificativă. În plus, unul dintre meritele romanului Sfârșitul bahic este că a repus în discuție problematica romanului
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
se știa (mai) nimic despre natura criminală a regimurilor comuniste din Uniunea Sovietică și din Europa. Tot ce se petrecea dincolo de zidul Berlinului era știut în Occident, misiunile diplomatice occidentale din țările comuniste își făceau datoria, destule informații legate de gulag sau de teroarea din lumea comunistă ajungeau și în presă, dar mulți dintre intelectualii din Vest (cei francezi, cu preponderență) preferau să facă abstracție de tot ceea ce ar fi putut duce la infirmarea ideilor stângiste ale căror susținători frenetici deveniseră
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
în presă și filosofi) au decis să abordeze ei înșiși chestiunile controversate sau nelămurite încă. Așa se face că astăzi știm mai bine care a fost raportul dintre stat și națiune grație sociologului Marius Lazăr, că avem o cunoaștere a Gulagului românesc datorită eseistei literare Ruxandra Cesereanu, că înțelegem mai bine figura lui Nae Ionescu în contextul culturii interbelice și al posterității sale datorită politologului Voicu și filosoafei Marta Petreu etc. Totodată, o serie de vocații literare și-au temporizat și
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
și negru, a atributelor bătrânului continent: nu în imaginea idealizată (de leagăn al umanismului, cămin al democrației, sediu al toleranței), nici în aceea "demonizată" (de spațiu al atâtor cruzimi care au culminat cu cele două războaie mondiale, cu Holocaustul și Gulagul) trebuie căutată ecuația acestei "Europe in the making" care își are centrul nu la Bruxelles, ci la Mariampole. Dimpotrivă, ecuația ei poate fi găsită în acel spațiu concret traversat de zeci, de sute de ori de la un capăt la altul
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
cu acest răsculat radical, al cărui moment revoluționar, autorul îl fixează pentru vecie: Iacătă-ți acum beleaua gata Că și despre a lui Cucavel parte Era mai toată gloata... (Arghezi, Arghezi...) Și așa, încet, încet apăru pe lume grandiosul Arhipelag Gulag. n
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
două dintre cărțile mele, Gabriela Omăt, mi-a spus că în cărțile mele este un fel de nevoie ascunsă de ispășire. Și Ruxandra Cesereanu, nici ea victimă directă a comunismului și totuși autoare a unei teze de doctorat pe problemele gulagului românesc, s-a mirat că din cărțile mele emană stranii remușcări pentru niște vini pe care, măcar din pricina vîrstei mele, nu pot să le am. Nici măcar atunci cînd scrii ficțiune nu știu dacă sînt de căutat urme în biografie. Nu
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]