2,931 matches
-
sunteți pe aici, În ziua de Păcălici? Spune-mi tu când ne zici, Bancuri bune cu urzici, Cu ascuțite ace de arici Să tot râzi până ce pici! Ține jocul, să nu-l strici, Când te plesnește un bici! Mergi la harnice furnici, Sau la bluze cu arnici! E o zi de primăvară, Cu soare plin prin țară. Dacă-mi tragi o păcăleală, Voi ține la noua tăvăleală! Vino să mai fii copil, Când este întâi April! Referință Bibliografică: PĂCĂLICI / Mihai Leonte
PĂCĂLICI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372471_a_373800]
-
moment au alergat în curtea casei lu’ Ana. Ana lu’ Marcu nu a cunoscut isprava acelor fete. Ea curăța crumpei ca să facă de mâncare. Foarte amabile fetele s-au oferit s-o ajute. În acea zi au devenit atâta de harnice, că toate treburile gospodărești ale Anei au fost făcute de ele. Seara s-au oferit să doarmă la ea ca Anei să nu-i fie urât singură. Atunci Ana lu’ Marcu a intuit că la mijloc se află o problemă
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
lui Coșbuc, pe care-l citesc mereu cu plăcere, „Așa săracă cum e ea/ Aș vrea s-o fac nevasta mea”. - Frumos vorbești, fiule. Vorbele tale, alifie de pus la rană. Bogăția nu poate înlocui niciodată dragostea, că „cine-i harnic și muncește, are tot ce vrea”. Și acum, scoală-te, că trebuie să aranjezi caii și căruța și să te duci în deal, unde te așteaptă taică-tău, să băgați în pământ bulumacii pentru gard. Nicu se dădu jos din
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
un munte de om care, dacă ar fi vrut, ar fi rupt din asasini. S-a stins, înjunghiat, un campion al țării sale, al României, un reprezentant al decatlonului românesc, despre care vuiau ziarele vremii. S-a stins, asasinat, țăranul harnic și priceput al Domneștiului, la numai 34 de ani, lăsând în urma lui doi copii: un băiat de patru ani și o fetiță de un an. Ce câini, ce canalii! Cum au putut înfige cuțitul într-un om adevărat? Ce contează
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
cu multă dragoste pentru citit (probabil, nepoata îi seamănă bunicii Lina, care, într-o viață de om, fără exagerare, a citit mai mult de jumătate din biblioteca comunală), invită la taclale, în casa stil vilă, dichisită de mâinile pricepute și harnice ale celor doi soți, o veche prietenă din copilărie, amică și vecină, plecată de mult din satul natal. Ce frumos este când întâlnești, după decenii, prieteni ai copilăriei, de pe aceeași uliță a copilăriei. Discuții, amintiri frumoase, și câte și mai
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Să-i scoată „curați” din iarnă. Din umbră guvernu-i condus De un penal ce-i condamnat, El de urgență a impus, O „ordonanță” de salvat. Ascunși,lași și fără vorbă Ei în noapte s-au adunat Și s-au pus harnic pe treabă Căci „ordonanța” au votat. Aflând românii indignați În stradă au ieșit cu toți, Scandând că au fost înșelați Cu„ordonanța” pentru hoți. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ORDONANȚA DIN MIEZ DE NOAPTE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ORDONANȚA DIN MIEZ DE NOAPTE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372928_a_374257]
-
romane, în jurul anului 271-275 d.H. Populația autohtonă a trăit împreună cu veteranii legiunilor care au primit pământ stabilindu-se în zonă și au ținut împreună piept populațiilor migratoare. Un an de zile m-a dus la școală o ardeleancă tânără și harnică, recomandată de vecini, care venea dimineața, o ajuta pe mama în gospodărie, mă ducea și aducea zilnic de la școală. Anul următor mama a spus că trebuie să mă descurc singură. Zilnic plecam singură spre școala care era la distanța de peste
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
reîntâlnit la Paris și-n cele din urmă la Montreal, în Canada! „Da, eu semăn cu mama!” Vasile Țâra era ardelean, se născuse pe plaiurile Transilvaniei de nord, într-un sat din Bistrița Năsăud; provenea dintr-o familie de oameni harnici și mai avea încă patru surori. Tatăl său, ca de altfel majoritatea bărbaților din această parte a Ardealului, se îndeletnicea cu lemnăritul. Și astăzi în această zonă deosebit de frumoasă, cu munți împăduriți, cu codrii falnici se mai practică această meserie
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
Articolele Autorului „Tu nu-nțelegi că sentimentul unei pietre o smulge și o zboară și-o atârnă și-o plutește?” Nichita Stănescu Descoperim în sat un om minunat. Se numea Nicolae. Ne-a fost recomandat de prietenii noștri ca fiind harnic, puternic, om de toată isprava. Toate mișcările lui erau calculate, sigure și puternice. Gândeam că și acest om ar merita să fie răsplătit pentru curajul său, pentru forța sa, așa precum Hercule - eroul romanilor - după moarte a fost primit de
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]
-
Grigore Ureche amintește de folosul icoanei purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constituit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana, Prislop, Cozia, Călimănești, Bistrița, Dealul, Govora, Voroneț, Sucevița, și altele, centre de cultură unde călugării depuneau o harnică muncă de copiere a textelor slavonești și mai târziu cele românești, fie religioase, fie pravile, în care era vorba despre icoane ca simbol și imagine a întemeietorilor creștinismului planetar. Tot în aceste lăcașuri de cult s-a dezvoltat, printre altele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
draga tatii, Moșu` nu mai poate căra atâtea, că e prea greu sacul și îl doare spatele! Dacă vrei să mai vină la tine cu daruri, trebuie să-l aștepți cu bradul pregătit, altfel merge mai departe, la copii mai harnici! Vrând-nevrând, Călina luă treaba în serios. Nu voia cu niciun chip să rămână fără cadouri, mai ales că-i scrisese o listă întreagă de „rugăminți”, pe care mama o asigură ferm că o pusese, din timp, la poștă. - Acum să
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
însuși fiind însetat de a aduna multe, dar și prin acel simț civic de lăsa și urmașilor câte ceva. Iată ce spunea el însuși; ,, Îmi țin de datorie să scriu pe scurt monografia Clisurii și comunei Coronini, dând prilejul altora mai harnici decât mine care în viitor să se folosească de datele citite și auzite din bătrânii de demult răposați, mustrându-mă conștiința că dacă nu o fac, zădărnicesc cu desăvârșire cunoasterea monografiei Clisurii și a comunei mele natale pentru totdeauna,Coronini
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345000_a_346329]
-
cel din Șeherezada, la frumoasa și dramatica poveste erotică a lui George Bărăgan care în tinerețe a fost asaltat deopotrivă de înstărita Filița Coșovei și de mult mai săraca Floarea, ambele așteptând nerăbdătoare să se întoarcă de la oaste acest consătean harnic amintind, până la un punct, de Ion al Glanetașului. Căile și resorturile dragostei rămân încurcate pentru flăcăul disputat aprig de cele două fete din sat: „Întrebarea asta m-a zgândărit dă la tinerețe până în ziua dă azi. Nu i-am aflat
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
Cadavrele încă vii din oraș i-au făcut bătrânului o primire indiferență, o primire prietenoasă, era soare, era cald, mașinile goneau care-ncotro, copacii fremătau, acoperind morminte de aer, adia, subtil, a trecere, a descompunere, a putrezire, în vitrine soarele - harnic paracliser - aprindea candele, stingea lumânări, se făcuse din ce in ce mai cald, cadavrele încă vii erau pline, din creștet până-n tălpi, cu viermi lungi de sudoare. 2 Los cadáveres aún vivos de la ciudad le dieron al viejo una acogida indiferente, una acogida
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
această dată de bucurie, văzându-te, ascultându-te, privindu-te, admirându-te. Să te bucuri de un lucru - că ai cei mai minunați părinți alături - oameni gata de orice sacrificiu doar ca să te știe pe tine împlinită și fericită. Oameni harnici care și-ar da viața și sufletul pentru a ști că nu duci lipsă de nimic. Și pentru că tot vorbeam despre părinții tăi, permitem să le spun și eu un simplu mulțumesc, căci doar atâta pot. Deocamdată, zic eu! Dar
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
Lotrului cu minunățiile și legendele sale, cu oameni gospodari ce-și poartă tradițiile și obiceiurile din moși strămoși pe aceste meleaguri ca o mărturie a existenței lor în acest spațiu mioritic binecuvântat de Dumnezeu, domnul Goriță Oprescu, fiu de moșnean, harnic și priceput în descifrarea tainelor ascunse de multe documente din trecut, a demarat o muncă asiduă în cercetarea și punerea cap la cap a multor documente aflate la Arhivele Naționale din Vâlcea, ale Mănăstirii Cozia, Fondul de arhive personal al
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
anul trecut, pentru că ele, o dată sosite, „Aduc primăvara-n cioc / Și alungă-al iernii joc” (Rândunica). Micul cititor află, bunăoară, cu acest prilej, care sunt categoriile de păsări migratoare și cum se clădește un cuib: „Să nu uit că rândunica / Harnică precum furnica, / Nu își uită a ei casă / Și de cuibul ei îi pasă: / Repede adună pene / Și cu ele-n cioc, alene, / Ca-n desene, / Pe sub streșini reapare / Cuibul mic. Ce încântare! / Rândunica e acasă. O, și cât e
UNIVERSUL COPIILOR. CRONICĂ LA CARTEA VEREI CRĂCIUN ROCHIŢA CU BULINE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345975_a_347304]
-
sunt frumoși și le stă frumos în costumul popular. Îl poartă cu mândrie, și le place că îi laudă toate lumea, și pe bună dreptate. Aici în Fisculaș sunt fete tare frumoase. Și nu numai fete! Și feciori frumoși și harnici. Și cuminți! Vasile Bele: - Nu mă rabd a nu întreba: aveți ceva în pregătire? Pregătiți o surpriză cititorilor dar și iubitorilor de folclor autentic? Cât despre cărți pot spune doar că au fost primite extrem de bine de către public. Le mulțumesc
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
putut gândi că mi se va putea întâmpla. Dar, înainte de toate, vă mulțumesc pentru faptul că ați ajuns pe aceste frumoase meleaguri, deși ați mai fost. Vă mulțumesc pentru că ați ajuns în Chiuzbaia noastră dragă, un sat frumos, cu oameni harnici și rugători. Tare mă bucură întâlnirea cu dumneavoastră. Și chiar am o mare bucurie, și fericire, pe care neapărat trebuie să v-o spun. Nici nu știu cu ce să încep? ,,... câtă emo?ie am avut, nici nu vă pot
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]
-
seculari, cu trunchiurile contorsionate, palmieri, cactuși și leandri viu colorați, cu răcoarea mult căutată a unei pineta, cu albastrul captivant al mării și cu aerul blând și odihnitor sub un cer vesnic senin, cu numărul mare de fortificații, cu oameni harnici, modești și ospitalieri. Orașul Lecce, construit în stil baroc, din piatră monumentală, cu iz de vechime, îți oferă posibilitatea de a vizita la prețuri modice sau chiar gratis muzee și biserici: faimosul Duomo, Biserica “Santa Croce”, o adevărată bijuterie florală
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
cu un mare curaj acasă, întrucât cineva îl sfătuise să-și întemeieze câteva familii de albine. Rând pe rând, în grădina din fața casei începură să albească o mulțime de stupi, în jurul cărora zumzăiau neîncetat albinele voioase, care plecau și veneau harnice din toate pajiștile înflorite. Uneori albinele erau prea nervoase, mai făceau câte o răzbunare, înțepau pe câte unul dintre noi care li se părea mai deocheat. Motanul casei era cel mai urgisit, trebuia să se strecoare cu multă precauție când
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
ale jălniciei prezentului - la sânul cel de MAICA și SFÂNTĂ GRĂDINĂRITĂ a Raiului Domnului-HRISTOS, MÂNTUITORUL ȘI LUMINATORUL LUMII - la sânul de SFÂNTĂ ROMÂNIE!): „Dumnezeu să-l binecuvânteze și să-l ajute, în continuare, prin Mare Milă Să, pe acest deosebit de harnic muncitor în Via Domnului, Luminat Misionar, spre Mântuirea Neamului Românesc, să-și desăvârșească truda să, EGAL pământeasca și cerească: pe Părintele RADU BOTIȘ!” Prof. dr. Adrian Botez Referință Bibliografica: Preotul Radu Botiș / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
ales rafinamentele cuvântului, farmecul și surpriza întinzând o cotropitoare plasă peste toată puterea ce-ar fi putut să o aibă graiul meu. Am exclamat, așa cum i se cuvine sincerității: „De o viață v-am căutat!”. Sunt unul dintre cei mai harnici și neînduplecați în a râvni să ies în calea celor pe care inima mea îi caută. Fiecare ducere la capăt a țelurilor acestea care mă domină reprezintă pentru mine adevărul unei minuni a lumii. Nu pot a nu zice că
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
creatori de pe cinci continente), sunt încântat să descopăr că tot mai multe site-uri literare se orientează în a (con)semna noi pagini de istorie literară, incluzând - în lucrări valoroase - proprii autori colaboratori și nu numai. Un astfel de antologator, HARnica ELENA VORNICESCU, reușește să strângă în jurul său scriitori, poeți, eseiști, artiști plastici atât din țară, cât și din diaspora, autori situați pe un palier extins al vârstelor, pornind de la înmugurirea debutului și ajungând până la rodul bogat al consacrării. Ineditul prezentei
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
Acasa > Cultural > Modele > NICULINA STOICAN. REALITĂȚI DIN MĂDUVA VIEȚII Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1212 din 26 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Mai frumoase decât mehedințencele sunt numai și numi mehedințencele! Mândre, voioase, harnice, glăsuitoare de vers și melodie populară, ele sunt pe reduta dragostei propriile eroine ale lor. Afară de acestea nici prinții n-ar căuta mai mult la o mireasă. O mehedințeancă mai frumoasă ca toate, purtând și splendidul costum popular e cântăreața
NICULINA STOICAN. REALITĂŢI DIN MĂDUVA VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347965_a_349294]