2,559 matches
-
o reacție romantică, chiar dacă ceasul istoric al romantismului a trecut"176. "Există legi la fel de determinate pentru dezvoltarea speciei umane, ca și pentru căderea unei pietre", susține Comte 177. Aceasta e tocmai imposibilitatea pe care o relevă Dilthey, care pe linie hermeneutică respinge "monismul metodologic" al pozitiviștilor și susține "specificitatea metodologică a științelor spiritului sau morale"178 (vezi și I, nota 155). Or, Comte nu a putut evita capcana deschisă în calea oricărei filozofii ce-și urmează de fapt vocația universalistă. Nici
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
naturii omului este numai în istorie>>"214 . În legătură cu aceste afirmații subliniem că M. Florian trece totuși cu vederea cel puțin o deosebire esențială, relevantă pentru înțelegerea celor două orientări ale gândirii. Conceptele romantice de Erlebnis și Verstehen dezvoltate de tradiția hermeneutică vizează "o explicație teleologică, intențională" (pentru lămuriri în privința reprezentativității trăirii și a criteriului istoricității vezi nota precedentă) și presupun sesizarea condițiilor care fac dintr-o epocă, dintr-o cultură o totalitate ireductibilă, o configurație (Gestalt) valabilă în propria-i temporalitate
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
W. Wundt, Einleitung in die Philosophie (Leipzig, 1906), cea a lui O.Fr. Bollnow, Dilthey. Eine Einführung in seine Philosophie (Leipzig, 1936), precum și cea a lui M. Riedel (op. cit.). 87 M. Riedel, op. cit., p. 99. 88 E. Hufnagel, Introducere în hermeneutică, București, Editura Univers, 1981, traducere de Thomas Kleininger, pp. 10-14. 89 A. Marga, op. cit., p. 62. 90 Ibid., p. 57. 91 M. Riedel, op. cit., p. 99. 92 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., pp. 158-159. Ținând seama de cele afirmate mai
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lumii istorice în științele spiritului, Cluj, Editura Dacia, 1999, traducere de Virgil Drăghici, p. 5. 101 M. Riedel, op. cit., p. 101. 102 Ibid., p. 39. 103 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 156: "Probabil, teoria lui Dilthey despre concluzia inductivă hermeneutică nu este decât o concesie verbală făcută înțelegerii inductive a științei, înțelegere dominantă în epocă; în realitate, ea confirmă tradiția hermeneutică, acea tradiție care a caracterizat, începând cu Schleiermacher, comprehensiunea ca o mișcare circulară sau în spirală". Accentul pus aici
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
102 Ibid., p. 39. 103 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 156: "Probabil, teoria lui Dilthey despre concluzia inductivă hermeneutică nu este decât o concesie verbală făcută înțelegerii inductive a științei, înțelegere dominantă în epocă; în realitate, ea confirmă tradiția hermeneutică, acea tradiție care a caracterizat, începând cu Schleiermacher, comprehensiunea ca o mișcare circulară sau în spirală". Accentul pus aici de Schnädelbach ni se pare prea apăsat, fiindcă există prea multe locuri și lucrări, unde, dincolo de mișcarea cercului hermeneutic, atașamentul lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și, respectiv, ale "dualismului metodologic". Privindu-l pe cel dintâi ca în oglinda unei ape, comentatorul obține imaginea răsturnată a celui de-al doilea, astfel încât reușește să evidențieze într-o manieră antitetică foarte pregnantă ceea ce desparte tradiția pozitivistă de cea hermeneutică (vezi I, nota 63). Iată cum este rezumat "monismul metodologic": Toate acțiunile oamenilor sunt evenimente în lume ce au o determinare cauzală strictă, ca și toate celelalte evenimente. Prin urmare, explicația acțiunilor va putea fi dată în cadrul modelului deductiv-nomologic prin
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în lume, vor putea deveni obiect al predicției și al retrodicției de îndată ce vom căpăta o cunoaștere satisfăcătoare a legilor și stărilor de fapt relevante. Validitatea explicației cauzale depinde întotdeauna de adevărul anumitor corelații legice." În schimb, "dualismul metodologic" susținut de hermeneutica filozofică printre ai cărei exponenți se numără și Dilthey este înfățișat de același autor astfel: "Acțiunile oamenilor se deosebesc în mod principial de evenimentele ce au o determinare cauzală. Ele au o determinare intențională fiind îndreptate spre realizarea unui anumit
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în vreme ce știința "e neasemănat mai neutrală" în atitudinea pe care o adoptă (Censura transcendentă, pp. 442-443), adică lipsită de valorizări (vezi I, 2C). La această distincție metodologică se referă și Virgil Drăghici (cf. Prefață la op. cit., p. 13). 164 Investigația hermeneutică, bazată preponderent pe comprehensiune, nu exclude însă și explicația, "căci, pe de o parte, în orice comprehensiune a unei acțiuni cooperează judecăți generale, printr-un procedeu analog deducției, ca o cunoaștere obiectivă și, pe de altă parte, explicația cauzal-analitică plecând
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că este oportun să extindem analiza privitoare la Dilthey pe baza sugestiilor oferite de reflecțiile lui Noica. Mai întâi observăm că pornind de la cele citate mai sus, putem înțelege că adevărata comprehensiune, pe care Dilthey o țintește în logica sa hermeneutică, apare abia la nivelul rațiunii (vezi III, 5). Apoi mutatis mutandis și tălmăcind lucrurile în sensul afirmațiilor lui Noica am mai spune că abia spiritul este cel ce "totalizează conștient" respectivele viziuni asupra lumii într-o Weltanschauungslehre. Cu alte cuvinte
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
desfășoară conform unor legi stricte, care țin în fond de imanența gândirii (oricât ar vrea Comte să depindă doar de imanența faptelor), însă această evoluție încetează în mod paradoxal în momentul atingerii stadiului absolut, reprezentat de propriul sistem. 187 Tradiția hermeneutică face totuși o distincție între Geistesși Sozialwissenschaften, între ceea ce Max Weber numește verstehende Soziologie (sociologia comprehensivă, pe linie hermeneutică) și sociologia empirică, al cărei aport este mai mult documentar. În acest sens, von Wright observă că la Weber "coloratura pozitivistă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de imanența faptelor), însă această evoluție încetează în mod paradoxal în momentul atingerii stadiului absolut, reprezentat de propriul sistem. 187 Tradiția hermeneutică face totuși o distincție între Geistesși Sozialwissenschaften, între ceea ce Max Weber numește verstehende Soziologie (sociologia comprehensivă, pe linie hermeneutică) și sociologia empirică, al cărei aport este mai mult documentar. În acest sens, von Wright observă că la Weber "coloratura pozitivistă este combinată cu accentul pe teleologie (zweckrationales Handeln) și pe înțelegerea empatică" op. cit., p. 30. 188 A. Comte, op. cit
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
general, științele spiritului de sub tutela științelor naturii, ale căror pretenții universaliste deveneau din ce în ce mai acaparatoare 30. Dar o totală Voraussetzungslosigkeit in den Geisteswissenschaften, ca să parafrazăm titlul uneia dintre lucrările deja citate ale lui Spranger 31, este cu neputință. Acționând în tradiția hermeneutică inițiată de Schleiermacher, Droysen își justifică demersul prin faptul că acesta este "determinat de caracterul morfologic al materialului"32 supus investigației. Acest caracter este interpretat de Schnädelbach ca "un preconcept material al faptului istoric", ce "trimite din nou la filozofia
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și "eroare de construcție" este valabil și în ceea ce-l privește pe Dilthey: istorismul impune ca "subiectul cunoașterii istorice" să participe "la principiul istoricității oricărui fapt cultural" și, în plus, interpretarea "încrucișării dintre subiect și obiect" trebuie să fie una "hermeneutică, și nu dialectică" (pentru întregul context vezi nota 37 din capitolul de față). Subiectul transcendental constituie la Kant obiectul cunoașterii. Analizând condițiile de constituire a acestuia, epistemologia lui Dilthey dobândește inevitabil o componentă transcendentală. La o eventuală întrebare despre cum
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sunt <<date>> existentului ca <<particularitate imanentă>>" și sunt tratate sub forma categoriilor de "relație" ("existentă între componentele unei trăiri"), de "semnificație" ("imanența semnificației"), de "expresie", "funcție", "raport între părți și întreg" etc., adică a acelor concepte pe care se clădește hermeneutica lui Dilthey. Încercând să ajungă la această "realitate structurată" arată Metzger -, Dilthey vorbește despre "<<conceperea naturală>> a existentului", o concepere bazată pe două certitudini: "a) certitudinea că existentul este <<dat>>, din punct de vedere ontic și ontologic, doar în <<imanența
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lui la adresa reprezentanților acesteia). El este interesat cu precădere de fundamentarea științelor spiritului. Acest lucru îl face să se îndrepte spre "o doctrină științifică a istoriei" cum numea Droysen istoria ca Historik -, iar în cele din urmă spre epistemologie și hermeneutică. Istoria ca Geschichte rămâne doar un depozit de date, fără a fi însă un domeniu exclusiv al faptelor brute, ci o bază pentru stabilirea "corelațiilor în funcție de care putem interpreta apoi orice experiență și gândire", ceea ce echivalează implicit și cu o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fi înțeles decât sub presupoziția cvasisistematică a întregului [...], iar o înțelegere a întregului poate fi dobândită abia prin comprehensiunea singularului", ceea ce îl face pe autorul citat să vorbească despre "modelul comprehensiunii prin prezumție", întrucât indiferent care sunt conținuturile ei cunoașterea hermeneutică "se sprijină, sub aspect logic, pe o prezumție" (în termenii folosiți anterior: "o ipoteză de lucru"), care este aceea "a sesizării unui particular în propria sa particularitate [...] printr-o deducție controlată empiric a generalului"166. Este cât se poate de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
încrucișare, arată Schnädelbach, "a fost considerată inițial o greșeală de construcție. În realitate însă, aici se impun iluminismul istorist și istorismul, care nu mai admit ca subiectul cunoașterii istorice să se autoexcludă de la principiul istoricității oricărui fapt cultural. Apoi, receptarea hermeneuticii recomandă ca și încrucișarea dintre subiect și obiect să fie interpretată hermeneutic, și nu dialectic", ca la Hegel. "<<Cercul hermeneutic>>, care viza inițial doar structura comprehensiunii unui text, devine încă de aici și nu abia o dată cu Heidegger o figură ontologică
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
dialectic", ca la Hegel. "<<Cercul hermeneutic>>, care viza inițial doar structura comprehensiunii unui text, devine încă de aici și nu abia o dată cu Heidegger o figură ontologică" (ibid.). 38 Ibid., p. 74. 39 Riedel distinge trei momente care au impulsionat "răsturnarea hermeneutică" produsă de Droysen în conceperea istoriei și, implicit, în științele spiritului: 1) distincția dintre faptele istorice și cunoștințele noastre despre ele, fiindcă istoria nu se constituie ca știință prin simpla armonizare a faptelor cu niște legi generale și invariabile, ca
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pozitiviști, ci numai "în cadrul transcendental al cunoștinței despre ea"; 2) identificarea "subiectului transcendental al istoriei" cu un "subiect al eticii", fiindcă "spontaneitatea comprehensiunii istorice presupune pentru sfera acțiunii umane libertatea de voință sau eliberarea de cauzalitatea naturii" (însă corelația dintre hermeneutică și etică rămâne la Droysen, ca și la Dilthey, "obscură" așa cum notează Riedel -, "cu toate că tocmai aici este motivul propriu-zis al criticii pe care ei o fac pozitivismului"); și în sfârșit, 3) "constituirea etică a obiectului istoriei" (op. cit., pp. 128-129). Pentru
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Vorlesungen über die Geschichte der Philosophie, vol. I, Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1971, p. 90. 128 Ibid., p. 91. În capitolul următor vom insista asupra relației dintre părți și întreg, unul dintre elementele esențiale ale hermeneuticii în genere și ale hermeneuticii lui Dilthey în special. De asemenea vom reveni la viziunea holistă a autorului. 129 Ibid., pp. 91-93. 130 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 76. 131 Id., Hegel zur Einführung, Hamburg, Junius Verlag, 1999, p.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
über die Geschichte der Philosophie, vol. I, Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1971, p. 90. 128 Ibid., p. 91. În capitolul următor vom insista asupra relației dintre părți și întreg, unul dintre elementele esențiale ale hermeneuticii în genere și ale hermeneuticii lui Dilthey în special. De asemenea vom reveni la viziunea holistă a autorului. 129 Ibid., pp. 91-93. 130 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 76. 131 Id., Hegel zur Einführung, Hamburg, Junius Verlag, 1999, p. 41. În acest context, autorul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
expunere unitară a acestor concepte, într-un capitol distinct. Vom urmări astfel cum se încheagă, cum se exprimă și cum poate fi înțeleasă o viziune despre lume. Mai semnalăm că prin natura lor, conceptele în discuție ne poartă pe tărîmul hermeneuticii. Ținând seama de tema acestei cărți, nu ne vom adânci însă într-o interpretare de acest tip decât în măsura în care conceptele respective se află în relație directă cu geneza, expresia și comprehensiunea unei Weltanschauung ce se dorește a fi o Weltanschauungslehre
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
termenului de Zusammenhang Ca și alți termeni-cheie ai filozofiei lui Dilthey (de exemplu, Gestalt, Erlebnis, Lebensphilosophie, Weltanschauungslehre sau Naturund Geisteswissenschaften, adică tocmai conceptele datorită cărora autorul a făcut carieră, deschizând drumuri noi în domeniul psihologiei structuraliste, al filozofiei vieții, al hermeneuticii și epistemologiei vezi I, nota 96), termenul de Zusammenhang ridică în primul rând probleme de traducere. El trebuie înțeles și interpretat contextual, întrucât în opera lui Dilthey conotațiile lui variază uneori de la un paragraf la altul sau chiar în cadrul aceleiași
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
atât la nivelul individului, cât și al colectivității, atât în sincronie, cât și în diacronie. Dincolo de formula în sine pe care o preferăm de dragul conciziei și al pregnanței semnificației ei -, conceptul de pars pro toto are un rol determinant în hermeneutică și sugerează deschiderea filozofului spre o viziune holistă. În același timp, acest concept ne dă posibilitatea să exprimăm generalul prin intermediul particularului, altminteri fiindu-ne cu neputință zice Dilthey să încercăm o conceptualizare, fie ea și precară, a totalității. Atunci, "amintirea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
toto, i-am putea spune contextualism. O asemenea denumire care ne-a fost sugerată chiar de unul dintre sensurile conceptului-pereche al lui pars pro toto, acela de Zusammenhang ni se pare a exprima într-o manieră modernă mai vechea tentativă hermeneutică de a pune părțile atât în legături reciproce, cât și în raport cu întregul. Este o încercare de integrare a elementelor în sistem, în fond o viziune holistă, în care relațiile dintre părți și întreg nu există doar într-un singur sens
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]