1,344 matches
-
ca urmare a creșterii umplerii diastolice ventriculare și debitului sistolic prin intermediul mecanismului Starling. Dimpotrivă, reducerea frecvenței cardiace prin bradicardie sinusală sau prin bloc atrioventricular, precum și disociația atrioventriculară din blocul atrioventricular total, la un bolnav cu dilatare cardiacă majoră sau cu hipertrofie ventriculară stângă importantă, are drept efect reducerea debitului cardiac, scăderea perfuziei cerebrale, coronare și renale și apariția semnelor de suferință neurologică (sincope) și/sau de insuficiență cardiacă și renală. Conductibilitatea constituie capacitatea de propagare a potențialului de acțiune de la nivelul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
Toate acestea se derulează într-o secvență extrem de precisă și caracteristică fiecărei specii. Prin urmare organul este format în vederea îndeplinirii unei funcții și nu invers, adica nu funcția creează organul ci doar concură la dezvoltarea lui și nu rareori la hipertrofia lui prin antrenament și suprasolicitare. Ceea ce subliniază Paulescu este faptul că aceste organizări în toată complexitatea lor se realizează fără știința ființei, ele se îndeplinesc fără conștiința finalității lor, prin urmare sunt exterioare ființei viețuitoare și evoluează independent de ea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de intensitate scăzută, dar timp îndelungat. Diferitele tipuri de eforturi sunt susținute de activități ale diferitelor cai nervoase care susțin musculatura implicată pentru o adaptare specifică. Activitățile de intensitate mare, cum ar fi ridicarea de greutăți și body building, induc hipertrofia mușchilor cu o creștere a forței. Exercițiile de anduranță, cum sunt înotul sau alergările, cresc capacitatea mușchilor pentru metabolismul aerob cu o creștere a rezistenței la oboseală. Oboseala musculară e definită ca o scăderea a capacității de a efectua lucru
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
centrale a controlului neuroendocrin la nivel hipotalamic sau hipocampic. În afara reacțiilor simpatico adrenale și hipofizosuprarenale, efortul determină numeroase alte descărcări neuroendocrine. Printre acestea figurează creșterea secreției de hormoni tiroidieni, gonadali, și de somatotropi hipofizari. Acesta din urmă participă la realizarea hipertrofiei musculare din timpul antrenamentului, în general, și a celor de tip izometric în particular. La activarea hipotalamohipofizară, contribuie și hipoglicemia de efort, presiunea arterială a gazelor sanguine și reducerea pH-ului. În timp ce sistemul simpaticoadrenal participă la asigurarea surselor energetice rapid
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
efort situația se prezintă invers. Modificările tardive sau de antrenament - Când efortul este judicios efectuat ca durată și intensitate, modificările produse dau o mai bună adaptare la efort și o mărire a capacității de lucru. Volumul inimii - evoluează în sensul hipertrofiei datorită efortului îndelungat și constant. Între capilarele sanguine și fibrele miocardice există un anumit raport numeric: la naștere - un capilar la 6 fibre musculare, iar la adult - 1 capilar la o fibră miocardică. de aceea, la copii, capacitatea de adaptare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
musculare, iar la adult - 1 capilar la o fibră miocardică. de aceea, la copii, capacitatea de adaptare a inimii la efort este mică, având un metabolism redus. La sportiv' inima se hipertrofiază, putând ajunge de la greutatea de 300g, la 500g. Hipertrofia miocardului nu se produce pe seama creșterii numărului de fibre musculare, ci a creșterii diametrului fibrelor miocardice. Hipertrofia cardiacă întâlnită la sportivii de performanță reprezintă o adaptare metabolică bună, eficientă, a inimii la creșterea lucrului efectuat în efort. Hipertrofia miocardului este
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a inimii la efort este mică, având un metabolism redus. La sportiv' inima se hipertrofiază, putând ajunge de la greutatea de 300g, la 500g. Hipertrofia miocardului nu se produce pe seama creșterii numărului de fibre musculare, ci a creșterii diametrului fibrelor miocardice. Hipertrofia cardiacă întâlnită la sportivii de performanță reprezintă o adaptare metabolică bună, eficientă, a inimii la creșterea lucrului efectuat în efort. Hipertrofia miocardului este foarte accentuată la sportivii care depun eforturi de lungă durată. Exemple: schi fond, alergări de fond și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la 500g. Hipertrofia miocardului nu se produce pe seama creșterii numărului de fibre musculare, ci a creșterii diametrului fibrelor miocardice. Hipertrofia cardiacă întâlnită la sportivii de performanță reprezintă o adaptare metabolică bună, eficientă, a inimii la creșterea lucrului efectuat în efort. Hipertrofia miocardului este foarte accentuată la sportivii care depun eforturi de lungă durată. Exemple: schi fond, alergări de fond și mare fond, probele de fond din ciclism și canotaj. Prin antrenamente se reușește ca adaptarea organismului la efort să se realizeze
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
secularizării în expansiune, idealul personal indus de o societate obsedată de excelență și de performanță nu mai are limită. Nimic nu-l mai moderează. Nimic nu-i mai frânează entuziasmul. Scăpând oricărui control, el este dominat de un soi de hipertrofie", observă M. Lacroix (2009 p. 56). De altfel, așa cum remarca și J. Baudrillard, societatea actuală este o societate a hipertrofiilor. Nu ne miră faptul că și idealul cerut de ea este unul hiperdimensionat. Ne aflăm în fața unor norme de excelență
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu-l mai moderează. Nimic nu-i mai frânează entuziasmul. Scăpând oricărui control, el este dominat de un soi de hipertrofie", observă M. Lacroix (2009 p. 56). De altfel, așa cum remarca și J. Baudrillard, societatea actuală este o societate a hipertrofiilor. Nu ne miră faptul că și idealul cerut de ea este unul hiperdimensionat. Ne aflăm în fața unor norme de excelență tot mai constrângătoare. Suntem somați de o voce invizibilă și de o voință generală să fim (mereu) cei mai buni
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
În Moldova), buduhală (județele Prahova, Brăila), budihoală (județul Vaslui), cataroi (Bucovina). Epistaxis: curgere de sânge din nas. 2. Bolile gâtului: Anghină: anghină, durere de gât. Amigdalită: gâlci, modâlci, bubâlcă. Angină difterică (crup difteric): gușter, șopârlaiță, bolfe, anghină. Laringită: răgușeală. Struma (hipertrofia glandei tiroide): gușă. 3. Bolile pieptului: Bronșită: tuse, tusea convulsivă la copii este numită tuse măgărească. Astm (emfizem, dispnee): năduf, năduh, nădușeală, Înădușeală, șui, Înecăciune. Pneumonie. Pleurezie: junghi, cuțit, țeapă. Tuberculoză pulmonară: oftică, osfică (Oltenia), boală seacă (Lăpușna), cihotcă (Ismail
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ca pe niște „variații patologice ale normalului”. În sensul acesta C. Rodière-Rein și J.D. Guelfi descriu opt „forme” sau „tipuri” de personalități psihopatice după cum urmează mai jos. A. Personalitatea paranoiacă Este caracterizată prin neîncrederea, senzitivitatea, restricția deliberată a afectelor exprimate, hipertrofia Eului, exagerarea dificultăților, refuzul criticii altora, așteptarea permanentă de a fi înșelat sau de a fi victima răutății altora, punerea sub semnul îndoielii a cinstei altor persoane, neîncrederea sau disimularea. B. Personalitatea antisocială Este caracterizată prin aspectul impulsiv și imprevizibil
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
propriilor trăiri cu culpabilizarea celorlalți și recul ulterior asupra sa, tendință la supradominare, incapacitate de suplețe în relațiile cu ceilalți, incapacitatea de a admite opiniile sau deciziile altora, intransigență, dominație și comandă, toate aceste aspecte fiind legate de egocentrism și hipertrofia Eului bolnavului respectiv, idei expansive de dominare, reformă socială, istorică, morală, religioasă sau științifică, o mare forță psihică manifestată printr-o hiperactivitate și mobilitate crescută. Din cele de mai sus se desprinde marea bogăție a structurii personalității premorbide a bolnavilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihorigiditatea ideo-afectivă, ducând treptat la separarea lor de lume, premisă a viitorului conflict „Eu - Lume”. Ca o compensație a incapacității lor de a se pune de acord cu lumea, se va dezvolta treptat un „complex de superioritate” față de ceilalți, cu hipertrofia propriului Eu și tendințe dominatoare. Existența unei tensiuni intrapsihice La această categorie de bolnavi, se notează o permanentă stare de tensiune intrapsihică legată de căutarea unui statut și a unui rol psiho-social personal, în conformitate cu propriile lor tendințe și aspirații. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
teren psihologic cu o constituție specifică, ale cărei caracteristici favorizează apariția și dezvoltarea acestei afecțiuni psihiatrice. Tendințele caracteristice „personalității paranoice” sunt reprezentate prin următoarele aspecte psihopatologice cu caracter constant și specific (Genil-Perrin): Orgoliul constă în supraestimarea propriei persoane (egocentrism, autofilie, hipertrofia Eului). Este, de fapt vorba despre un tip de vanitate puerilă, de infatuare ridicolă. Neîncrederea, manifestată ca o teamă, o rezervă inutilă, stare de neliniște și susceptibilitate, îndoială, sentimentul penibil de a nu fi înțeles de ceilalți, de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
M. Dide și P. Guiraud, disting două grupe principale: 1) Pasionalii egoiști Din punct de vedere clinico-psihiatric, această categorie de indivizi realizează tabloul „psihozei revendicative” de tipul „persecutat - persecutor”, procesivii, cverulenții etc. Psihopatologia persoanei revendicativului este caracterizată prin următoarele trăsături: hipertrofia Eului, sentimentul imperativ al luptei împotriva nedreptăților îndurate, excitația hipomaniacală, manifestată sub forma unei stări afective de ardoare și euforie. Ca varietăți clinice se citează următoarele: delirul de posesiune, sinistroza consecutivă unor procese pentru accidente de muncă sau invalidități de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
uitări nejustificate, ineficacitate durabilă și globală în plan social și profesional, persistența acestui tip de comportament, mai sus menționat, chiar atunci când circumstanțele sunt asigurate, eficace și posibile. 3) Personalitatea paranoiacă Trăsătura fundamentală a acestui tip de personalitate este reprezentată prin hipertrofia propriului Eu. Constituția paranoiacă este caracterizată prin prezența următoarele elemente psihopatologice: egocentrism cu hipertrofia Eului care determină dezvoltarea orgoliului și a unor sentimente de personale superioritate în raport cu celelalte persoane, dispoziție incertă, cu neîncredere, tendință la suspiciune ostilă față de anturaj și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de comportament, mai sus menționat, chiar atunci când circumstanțele sunt asigurate, eficace și posibile. 3) Personalitatea paranoiacă Trăsătura fundamentală a acestui tip de personalitate este reprezentată prin hipertrofia propriului Eu. Constituția paranoiacă este caracterizată prin prezența următoarele elemente psihopatologice: egocentrism cu hipertrofia Eului care determină dezvoltarea orgoliului și a unor sentimente de personale superioritate în raport cu celelalte persoane, dispoziție incertă, cu neîncredere, tendință la suspiciune ostilă față de anturaj și interpretări răuvoitoare față de ceilalți, falsitatea judecății, cu paralogisme ireductibile, responsabile de interpretări eronate care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
paralogisme ireductibile, responsabile de interpretări eronate care vor constitui premisele unui sistem de gândire de factură delirantă, fie de persecuție, de grandoare sau cu o altă tematică bine conturată. După Genil-Perrin, personalitatea paranoiacă se caracterizează prin următoarele patru trăsături fundamentale: hipertrofia Eului, neîncredere, falsitatea judecății, inadaptare socială. În cadrul tipului de personalitate paranoiacă se descriu câteva forme net diferențiate. Cele mai bine delimitate și universal admise de specialiști sunt tipurile descrise de E. Kretschmer. În această privință el distinge următoarele: personalitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
difuză, în lipsa leziunilor coronariene și microangiopatiei. Unii autori includ în această noțiune și leziunile microangiopatice cardiace, care fac parte din afectarea de tip microangiopatic generalizată din DZ (retinopatie, nefropatie, neuropatie). Cele mai evidente modificări morfopatologice la nivelul cordului diabetic sunt: hipertrofia miocitelor, fibroza interstițială, prezența în cantități crescute a unui material PAS pozitiv și asocierea microangiopatiei intramiocardice. Faptul că nu există leziuni morfopatologice specifice diabetului sugerează că, în cazul cardiomiopatiei diabetice, cauza ar trebui căutată la nivel funcțional sau biochimic molecular
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
recomandat in doze de 2-20 mg / zi, repartizat în două prize, terazosinul, folosit în doze de 1-10 mg/zi în priză unică și doxazosinul, recomandat în doză zilnică unică de 1-16 mg, ultimul fiind folosit cu succes la pacienții cu hipertrofie de prostată care asociază și HTA. Inhibitorii alfa-adrenergici centrali(prezentați în tabelul 6) au ca mecanism de acțiune efectul agonist alfa-2 și imidazolinic la nivel central, rezultând inhibarea eliberării de norepinefrină la nivel central și vasodilatație periferică prin scăderea tonusului
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
stresul oxidativ crescut, anomaliile reglatorii ale fluxului de calciu, precum și numeroase anomalii ale semnalelor tisulare, toate traduse prin alterări histopatologice caracteristice. Astfel, apar depuneri de material matricial extracelular, se activează o serie de metaloproteinaze care degradează colagenul, are loc o hipertrofie a miocitelor și se amorsează apoptoza celulară. Disfuncția endotelială asociată diferitelor structuri vasculare conduce în plus la agravarea disfuncției miocardice și la progresia tulburărilor până la constituirea tabloului clinic al IC și a modificărilor de remodelare ventriculară. Impactul diabetului asupra IC
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
Această aserțiune este susținută și de dovezile epidemiologice care arată că la pacienții cu diabet IC este mult mai frecventă în condiții similare de extensie a afectării miocardice (33). Caracteristicile morfopatologice ale cardiomiopatiei diabetice sunt prezența fibrozei interstițiale și a hipertrofiei miocitare, ca și elementele doveditoare ale prezenței bolii microvasculare. Cu toate acestea, se pare că nici una dintre aceste modificări nu este specifică diabetului. Având ca substrat anatomic modificările descrise și ca substrat fiziopatologic o serie de alterări anterior menționate, se
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
constatat că 75 % dintre pacienții examinați prezentau anomalii de timing și kinetică a valvelor mitrale, sugestive pentru prezența disfuncției diastolice. Anomaliile de relaxare a VS par să fie corelate cu durata de evoluție a diabetului și cu prezența complicațiilor microvasculare. Hipertrofia VS a fost decelată numai la pacienții diabetici care erau concomitent și hipertensivi. Totodată, pacienții hipertensivi aveau o incidență mai mare a insuficienței cardiace congestive în comparație cu pacienții diabetici normotensivi, un raport crescut PPE / TEVS și fracție de scurtare scăzută. Toate
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
crește exagerat, cu influență asupra țesuturilor din jur. Acest țesut cu structură mai mult sau mai puțin asemănătoare cu a țesutului de origine scapă legilor care armonizează creșterea și diferențierea țesuturilor normale. Tumorile trebuiesc deosebite de alte leziuni proliferative: hiperplazia, hipertrofia, atrofia, metaplazia și displazia. Hiperplazia este o proliferare celulară în exces, diferită de proliferarea normală reparatorie sau fiziologică, determinată de o iritație continuă (epitelii) sau tulburări hormonale (prostata la bătrâni). Hipertrofia este o creștere de volum a celulelor, fără modificarea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]