10,678 matches
-
aceea de pâine pe care aproape că n-o vezi de mică ce e. De aceea oamenii trăiesc mult și se bucură. Fiindcă, atunci când rătăcesc drumul, vine El, îi caută, îi găsește și-i ia la pieptul Lui. Și-i hrănește cu trupul și sângele Lui, ca să nu le mai fie niciodată foame și sete. Și-i acoperă cu inima Lui, ca să nu le mai fie niciodată frig și trist și pustiu în suflet. Iar când adorm, se trezesc la viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
să scriu cu stânga. La început, nu-mi mai ieșeau literele așa de frumoase. Dar nu asta conta. Oricum, învățam. De muncit, n-aveam cum. "Ai să ajungi cerșetor, ce crezi că, dacă moare mama, vreunul dintre noi o să te hrănească?" Nu mă mai loveau acum decât cu vorbele. Vorbele mustind de ură. Și ce le făcusem oare?! Așa s-a și întâmplat. Când mama a murit, m-au dat afară din casă. Învățătorul meu m-a luat de milă dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
a treia oară. Din întuneric, cineva izbucni în plâns. Un bărbat. Potecile cerului Îmi amintesc de parcă s-ar fi întâmplat ieri. De fapt, spun asta pentru voi, fiindcă pentru mine timpul nu mai există. ...Era tare frumos afară. Stăpânii mă hrăniseră bine și pe urmă mă legaseră lângă casă. Mă tolănisem la soare. Mirosea iarba fragedă, mirosea și aerul , dulce-amărui, așa, ca primăvara a soare cald, a miere, a flori și zumzet de albine, vedeam cu un ochi cum se suia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cusătură, că știm că e al nostru și să-l iubim; doar se știe, până nu muncești tu cu mâna ta, nu iubești și nu respecți nici hainele, nici mâncarea, nici munca altora, nici pământul și nici cerul care te hrănește. Și încă ceva: aș fi putut spune "arnici" în loc de "mătase colorată", da' cred că nimeni nu mai știe acuma ce e ăla "arnici" abia dacă mai știe ce e un costum național). Așa că noi eram, ca duminica, îmbrăcați în costumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
el spre celălalt, dar nimeni nu scotea o vorbă. Mă uitam și eu : nu părea cine știe ce de capul lor : parcă erau toți oameni ai apei sau... cum le-or fi spunând oamenii celor care aruncă plasele în lac și se hrănesc cu pește... Oricum, nu asta era treaba mea. Treaba mea era să stau ascunsă până când găsesc oleacă de pământ unde să mă las să cad. Dar cum tot n-aveam altă treabă iar al meu rămăsese pe loc, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
muntele Olimp, ei nu-l știau pe Zeus, nu auziseră de Poseidon, n-o iubeau nici pe Athena, nici pe zeițele mării... Ei aveau un singur Dumnezeu care, spuneau ei, îi scosese din țara Egiptului, îi călăuzise prin deșert, îi hrănise în pustiu, îi așezase acolo, pe acel petec de pământ, le purta de grijă și vorbea cu ei... Eu continuă bătrânul nu știu dacă o fi sau nu adevărat ce spun ei, dar despre ceea ce am văzut vreau să povestesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Simplu. „Din câte Îmi dau seama, aici a fost un lan de grâu sau de orz - ovăz nu, fiindcă rușii nu prea mai au cai. Și dacă le-a mai rămas câte o mârțoagă pe ici pe colo, n-o hrănesc cu ovăz, ci cu apă, paie și bătaie - vorba țiganului. Când au cules recolta cu combinele, În urmă sigur au lăsat baloți de paie. Atenție! Ochii În patru!” Când eram la zece pași de șosea, Păpădie s-a Împiedecat, pur
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Bine ai venit, Gruia. Cum te simți și ce mai ai de făcut În vederea Întâlnirii cu „uraganul ridicat de semilună”? ― Dacă mai durează mult așteptarea, voi pica ca boul pe brazdă, primăvara. ― El pică fiindcă peste iarnă nu a fost hrănit cum se cuvine. Tu Însă sper să nu fi flămânzit, fiindcă asta Înseamnă lipsă de chibzuință. ― Apoi, mi se mai Întâmpla să uit de mâncare, dar am recuperat când mi-am adus aminte. ― Ei? Mergem la o vizită scurtă? ― De
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pui cu piure, la alegere. Ca desert un iaurt sau struguri. Ce alegeți ? Prefer peștele, răspunde Dora femeii cu chipul la fel de vesel ca și vocea. Aveți dreptate, este pește oceanic, nu de crescătorie. Vă urez poftă bună ! Trebuie să vă hrăniți bine, așa este ordinul ! Ordinul cui ?, întreabă amuzată Dora. Al meu. Știu că nu veți mai mânca un răstimp destul de lung și vă trebuie forțe ca să treceți cu ușurință peste toate. Să trăiți, am înțeles, răspunde amuzată Dora și privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
atunci când te dezinfectezi cu tinctură de iod... Din nou ușa deschisă, din nou clinchetele unor rotile. De data aceasta este masa de seară. Dora s-a trezit cu ușurință și înghite cu plăcere orezul și iaurtul cu care Victor o hrănește ca pe un copil. Bravo, o încurajează el, mâine vei putea mânca și mai bine și-apoi acasă și mai mult și mai ales mai bun. Acum o să te las să dormi, mi-a atras atenția asistenta-șefă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
altceva nu-i de făcut". A urmat voma, febra, zbaterea între viață și moarte a micuțului. Puncția lombară. Diagnosticarea meningitei bacteriene, tratamentul îndelungat cu antibiotice dure. Și dintr-o dată, presupusa vindecare ! Ce bucurie când au putut în fine să îl hrănească cu un biscuit înmuiat în câteva linguri de ceai, după lungi și chinuitore nopți de nesomn. După aceste grele încercări, Margo a rămas acasă ca să se ocupe numai de copil. Spre încântarea amândurora, evoluția era atât de perfectă încât uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a fost mai mult decât un membru oarecare. El i-a ajutat să supraviețuiască pe cei din rezistența anticomunistă pentru ca aceștia să lupte pentru o cauză nobilă. A riscat securitatea familiei, dar nu a pregetat să îi ascundă, să îi hrănească, să îi doftoricească, atunci când erau răniți sau bolnavi. Și pentru faptele astea de omenie, cincisprezece ani de muncă silnică de unde nu s-a mai întors... Ce importanță are pe lângă toate astea faptul că "frații Frunză" nu și-au isprăvit studiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
au lăsat să locuiesc în casa de serviciu de la poarta conacului, cea în care îmi duc zilele și acum. Deși comuniști, erau cumsecade și aveau bun simț, datorită lor am avut ce mânca și mai ales cu ce s-o hrănesc pe Minodora în zilele acelea grele. Pământul era în paragină și începea din nou să se vorbească despre colhoz. Tot atunci s-au întețit ridicările de familii de români. Peste noapte câinii lătrau și se auzeau tușituri înfundate de motor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
îngrijora mult că vomita tot ce reușeam să-l fac să înghită. Gura fără dinți părea o sângerândă hrubă neagră care își uitase de multă vreme funcțiile. Simion, care și el era doar o umbră, îl susținea, iar eu îl hrăneam cu lingurița ca pe un copil mic, sub privirile întrebătoare ale Minodorei. Am reușit să aduc într-o noapte un medic din spital, l-a consultat, dar în afara unui tratament de rutină pentru dizenterie nu ne-a dat mari speranțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
liniștindu-se și a căzut într-un somn reparator. Spre surprinderea și bucuria noastră, când s-a trezit, fierbințeala îi scăzuse și puteam vorbi cu el. La prânz, Axel a spus că îi e foame și femeia lui l-a hrănit cu o ciorbă de cocoș delicioasă, am mâncat și eu cu mare plăcere din ea. După amiază, Axel a tras un somn bun și tocmai când mă gândeam că trebuie să plec și nu știam cum să îl găsesc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
infuzie de sunătoare, l-am primenit cu pantaloni și cămașă de femeie. A zăcut la pat mai bine de o săptămână, în care timp l-am doftorit cu remediile pe care le credeam cele mai potrivite și Ulitia l-a hrănit cu tot ce aveam mai hrănitor și de regulă destinat doar copiilor : un boț de brânză, peștișorii prinși de Vasili... Am bănuit că mințile îi erau rătăcite, căci în toată săptămâna aceea a scos doar cuvinte fără șir, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cum se fac copiii. Mi-a spus cu vorbe blânde și frumoase că femeia este cea care face ca viața să se continue. Mi-a mai spus că este minunat să porți în tine această continuare a vieții, să o hrănești cu sângele tău timp de nouă luni după care să o ajuți trecând prin suferințe să vadă lumina zilei. Mi-a mai spus că femeia este cea care poate decide ca să aducă pe lume doar fructul iubirii adevărate cu bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
vorbă care rămânea ca suspendată de rotocoalele de fum. Dar, cu toate că nu a avut șansa să aducă pe lume un fruct al iubirii, o interesa numai și numai soarta și evoluția Alindorei. Atunci când o ținea în brațe, o îmbăia, o hrănea, o plimba, îi mai puteam găsi pe față urmele chipului încântător al adolescentei de altă dată. Eu eram o bunică încă tânără, abia făcusem patruzeci de ani, era de datoria mea să asigur hrana fetelor mele. Am încercat să reiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
locurile dureroase, ceea ce acceptam cu plăcere. Dar bucuria mea cea mai mare era s-o privesc pe Alindora. Nu văzusem și nu am văzut până azi copil mai frumos, mai expresiv, mai adorabil decât era Alindora noastră, care parcă se hrănea cu vitalitatea și frumusețea din care maică-sa pierdea neîncetat. Durerea mea de mamă era diminuată de bucuria mea de bunică. O priveam amândouă ca pe un prețios dar ceresc, dând complet uitării că era fructul unui viol. Mai tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de unelte în spinare. Strigătele lui bădia erau însoțite de câte un Schlahsoll en treffen al Rozei pentru neglijența celor mici. Atunci își mai amintea bătrânul morar că păsările de tot felul ale vecinei mai mult pe la moara lui se hrăneau cu ce pica de la coș, motiv pentru care i-a spus cât se poate de răspicat că-i va dijmui din cele galițe exemplarele cele mai arătoase. Iar lelea Zamfira-nevasta îi ținea hangul: Că-aiștia, de la o vreme, numai pe seama noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
numai din fibră și os. Că să vedeți Domniile Voastre că Roibu meu, se lăuda stăpânul, trage de unul singur cât pentru o pereche de cai bunicei și nu m-a lăsat nicicând cu căruța în drum. Ce mai... Roibu îmi hrănește întreaga familie și nici nu-i gingaș la mâncare, la odihnă sau la corvoadă, de-i vreme bună ori de-i vremuială. Atâta doar, să-i dai rația zilnică de fân‑otavă și ceva boabe în amestec cu stroh de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în bălegarul amestecat cu urină și l-a călcat cu copitele. Drept pedeapsă, Gheo nu i-a mai dat nici măcar rația de paie și nici apa cuvenită pentru o zi întreagă. Către seară, l-a salvat conductorul care l-a hrănit, l-a adăpat și l-a țesălat în vederea unei deplasări dis-de-dimineață la moara de la Zvoriștea, cu o căruță bine vârfuită cu saci. Și așa războiul s-a mai potolit, dar nu s-a sfârșit. Calul a avut și în continuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
realitate, ci numai în gândirea unor oameni. Și mai înseamnă un peștișor de metal sau de plastic cu niște cârlige ascunse pe care pescarii cu undița îl folosesc pentru a atrage și a prinde peștii răpitori, adică cei care se hrănesc cu alți pești, ca știuca, spre exemplu. Da ce-i o criză, bunicule? O întâmplare rea când oamenii nu au unde lucra și din această cauză nu au bani pentru mâncare, îmbrăcăminte, încălțăminte și jucării. Vreau să știu dacă bica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
anomalii, atunci să vezi dumneata luptă! Proteste de stradă! Mitinguri! Fie vorba chiar și numai pentru două-trei procente... Cred că nu le-a picat bine mesajul de pace al tuciuriului! Că adică cum vine asta ca niște corbi care se hrănesc numai din războaie distrugătoare să devină dintr-o dată adevărați mesageri ai păcii. Asta chiar că-i ceva de neînțeles, Serghei Ivanovici! Grigoriy Kuzmici! Dar trebușoara cu întrecerea pașnică între cele două sisteme, cum ți s-a părut? Oare care dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și mai toți frățiorii ei aveau o prezență la școală dintre cele mai bune. Și asta cu atât mai mult cu cât câțiva dintre ei primeau și porție dublă în zilele când unii colegi din familii mai avute renunțau să hrănească pisicile și câinii vagabonzi, care s-au aciuiat pe la câteva gospodării părăsite de niște oameni care și-au rostuit viața în străinătate, ori să se șprițeze în pauze, din cap și până la picioare, cu laptele ambalat în pungi speciale. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]