4,292 matches
-
făcută de Gheorghe Duca voievod mănăstirii Trei Ierarhi la 4 august 1670 (7178). Cam știu eu despre ce ar fi vorba... Știu că știi, dar hai să-l ascultăm pe vodă: „Adică domnia mea,... am miluit svintei mănăstiri unde iaste hramul Cei trei luminători: Vasilie cel Mare și Grigorie cuvântul lui Dumnezeu și Ioan cu rostul (gura) de aur,... cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale despre Bahluiu, să hie în pace de camănă și de alte cheltuiale... oricâte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Apoi faptul este adeverit și de cele ce se pot citi pe zidul dinspre amiază: „Această sfântă mănăstire s-au făcut de Io Duca Voievod cu Doamna sa Anastasia, cu fiul seu iubit Io Constantin Voievod, cu Maria; care este hramul Sfântul Ioan Zlataust. Vlet 1683. Și s-au zidit în 30 zile”. Strașnic de repede au lucrat meșterii de vreme ce au terminat-o atât de curând! Când vodă vrea, supușii n-au încotro! Ar mai trebui încă să știi, dragule, că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sfințite. Mănăstira abia făcuse ochi, cum se spune, și Costantin Mihail Cehan Racoviță, la 15 mai 1756 (7264), scrie: „Am hotărât... pentru sfânta mănăstire, ce acmu de nou s-au zidit din temeliie aice în orașul Ieșilor unde să... prăznuiaște hramul... marelui ierarh... Spiridon, și o am miluit-o să aibă pururi a scuti... nici un ban să nu plătească”... pentru 500 de stupi, 500 de oi,700 de vedre de vin, vite și cai. Apoi la 21 ianuarie 1757 (7265) același
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ochi avioanele lor, dar am văzut În multe rânduri parașutele coborând trandafirìi În lumina roșcată a amurgului, spre rugina pădurii, cu Încetineală de fulg de păpădie pe nevânt. Parașutele! Haidaț’, măi, la parașute!! Mănenii se duc la parașute ca la hram; mai degrabă: ca la pești, când se rup iazurile. Bărbații mai tineri, flăcăii, fetele băiețoase, de cum le văd, Își dau de știre și pornesc În goana-mare Într-acolo - cei mai mulți pe jos, dar unii și călare; alțiiân căruțe. Înarmați cu prăjini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și fetele mă șezuseră, spunându-mi să nu care cumva să spun ceva-cuiva, că nu se cade să spui că te uiți În sus, ca să intri-n rai pe la jos, iar dacă vreun străin nu știa cine sunt și ce hram purtam, Îl Înștiințam eu, pe dată: «Eu sunt băiatul directorului pe care l-au ridicat Rușii, săracul...» - și eram săraci amândoi, și tata și eu, mai cu seamă eu... Vine și mama de la Vatici - fără doctor, Însă cu noi alifii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
non-stop, în timp ce-și exersează mersul prin casă, ușurându-se pe unde apucă... Amintește-ți că arăta cea mai pusă pe rele din tot cârdul ăla de femei. N-o știai nici măcar din vedere, dar îți era limpede ce hram poartă. O vedea pornită pe jaf și ravagii, capabilă să culce la pământ tot ce i-ar ieși în cale, o veritabilă forță a naturii, mai puternică decât o hidrocentrală... Vorbe, vorbe-n vânt, o mare nebunie și-o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu privirile dure, în jurul vârstei de șaizeci de ani. Părul aspru îi încărunțise pe alocuri, iar pe gâtul ars de soare avea o cicatrice lungă. Se zvonea că absolvise școala militară din Nakano, dar nimeni nu știa cu siguranță ce hram purta pe-acolo. Lângă el stătea un student care îndeplinea rolul de ajutor de stegar. Nici despre acest student nu se știa mai nimic. Avea o tunsoare rotundă și purta întotdeauna uniformă. Nu știam nici cum îl cheamă, nici în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Horus. Care zicea, textual, vă rog să mă iertați: "Băga-mi-aș scula în capul tău, de găozar prost! Neamul lui Manivelă!" Drăgălașul de el! Ailaltă, răgușită, era a ăluia, a lui Ghiță Ucigașul, lepra sadică, care spunea: "Hai sictir, hramul cui te-a-nchinat, de găină beată, taci, odată, că-ți iau gâtul!" Clar, primul era Horus al meu, fără nicio umbră de-ndoială! Iar celălalt, la fel de clar, pare să fi fost nea Ghiță, in personam! conchide înțelept Dănuț. Ei, vedeți! Vedeți
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ziua se întunecă și se îndepărtează rapid, prin transfocare, apoi, iată! cu toții se regăsesc acum în siguranță, dincolo de pod, la câteva zeci de metri distanță, în renumitul cartier cu nume și cu specific autentic-romanes. Aterizaseră chiar lângă bisericuța ctitorită cu hramul Sfântului Mucenic Filimon, așezământ eclesiastic ce păstorea sufletele celor câteva sute de cetățeni pitorești (a doua sau a treia generație de familii ce-și părăsiseră, cu nestins regret, traiul de nomazi), actualmente trăitori relativ împământeniți și pașnici, din colțul acela
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
care pășteau oile în pădurea Merieni, de la care astăzi, se păstrează doar piciorul Sfintei Mese făcut din tulpina unui copac bine dăltuit. Și astăzi mai există câțiva arbori de vârsta satului în partea de sud-est a cimitirului. Biserica parohială cu hramul ”Sfinții Trei Ierarhi”, construită din lemn de stejar și vălătuci, pe o temelie de piatră în formă de cruce, este pardosită la exterior cu scândură vopsită în ulei, acoperișul din scândură fiind înlocuit în anul 1880 cu cel de tablă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
Zograful zidita de Vasile Lupu mare vornic al Țării de sus, pe Lipovăț, a fost închinata la mănăstirea Zugraf de la muntele Athos. Astăzi biserică de lemn a devenit o biserică muzeu. Cu timpul s-a construit o biserică care poartă hramul Sf. Mucenic Gheorghe grandioasă și frumoasă, înaltă pe pereții ei fiind pictate scene bisericești, altarul este acoperit cu o semicalotă, racordata la est, cu conturul pereților, prin intermediul a trei fâșii, catapeteasma este realizată în 3 registre, despărțite prin chenare cu
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
credincioșilor, sub păstorirea preotului paroh Constantin Irimia, spre slavă lui Dumnezeu. Această Biserică a fost ridicată pe o parte din moșia unui boier numit Brodoceanu. Se spune că tot de la el se trage și numele satului Brodoc. Biserică are ca hram dată de 8 noiembrie, sărbătoarea Arhanghelilor Mihail și Gavril, data în care oamenii merg cu bucate pe care le dau de pomană pentru pomenirea morților și sănătatea celor vii. Actualul părinte, Ciprian Lungu ne-a mărturisit că din ce in ce mai puțini tineri
BISERICA ARHANGHELILOR MIHAIL ŞI GAVRIL - Sat Brodoc. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2086]
-
Miclești și Chircești ale lui Sandu Miclescu, 2 preoți și un dascăl, menționându-l pe popa Andrei Constantin, diacon, dascăl. Același număr, de 2 preoți și un dascăl, înregistrează pentru comună Chircești și Condice liuzilor din 1803. Biserică actuala, având hramul “Sfântă Treime” a fost zidita în 1809-1810, și are drept ocrotitor principal pe Alexandru Hrisoverghi, fostul proprietar al moșiei și al satului Chircești. Neam de greci, veniți în Moldova în timpul lui Petru Șchiopul, această familie va stăpâni în ținutul Vasluian
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
în ținutul Vasluian la Negrețti, Poiana Cârnului și Pribești, iar la Chircești va ajunge stîpân prin căsătorie cu Casandra, fiica lui Sandu Miclescu, Alexandru Hrisoverghi, spătar în vremea domnitorului Ioniță Sandu Sturdza. Dată a fost trecută în grecește pe icoana hramului de pe catapeteasma, astăzi distrusă și, de asemenea, pe o inscripție în chirilica sculptata în lemn de stejar, așezată la intrare în pronaus, care avea textul: “Mai întâi ocrotiți-vă și apoi intrați în sfântă sfintelor - 1810 dec.4” - probabil dată
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
cu pictură în frescă. Tot în timpul acesta s-a construit o casă parohiala nouă pe amplasamentul celei vechi precum și o casă de prăznuire în curtea bisericii. Toate acestea s-au făcut spre Slavă lui Dumnezeu și în Cinstea Sfintei Treimi Hramul acestui Sfânt Locaș cu Puterea Tatălui, cu Binecuvântarea Fiului și prin purtarea de grija a Sfanțului Duh. În veci AMIN!
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
moșului! Te-ai gândit tu că copchilu’ ista îi rupt de foame și de sete? Fă bine și adu-i de mâncare, că de udătură am eu grijă. Acolo în blidar mai este o gură de rachiu rămasă încă de la hram. Așa o izbândă merită cinstită... Când s au așezat la masă, Toaibă a ridicat paharul și a comandat râzând: Grupă! Ascultă comanda la mine! Pentru onor, prezentați paharele! Pentru domnul premiant Gruia Toaibă, de trei ori ura! Așa parcă mai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pomenit besereca strămoșului-mieu lui Ștefan vodă Tomșii. Deci... n-am lăsat pomana strămoșu-mieu să s(e) pustiiască,... ce-am rugat pre părintele mieu, pre măriia sa Duca vodă, de au făcut această sfântă biserică pre acel loc, care-i iaste hramul Sv(â)ntului Ioan Zlataust,... și iaste închinată la Rumele, sv(i)ntei mănăstiri... Adrian(o),... ca să hie metoh acei sv(i)nte mănăstiri... Deci... și eu încă am dat... sfintei biserici aceștiia,... Sv(â)ntul Ioan Zlataust, toată partea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Vodă să fi zidit Mănăstirea din Țarină, la 1594. ― Te voi urma pas cu pas. ― Și spune Petru Șchiopu voievod: “Facem înștiințare cu această carte a noastră,... precum... am dat și am înlesnit a noastră mănăstire de la Greci, unde este hramul Ierarhului și făcătorului de minuni Nicolai, dintr-a lor drept uric... ce are de la Iancu (Sasu 1579-1582) v(oie)v(o)da, un sat pe Bașov, anume Silițcanii, și cu loc de moar(ă) în Bașov,... Așijderea dăm... un sat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bisericuță care abia se zărește tocmai în celălalt capăt al satului Șorogari. Ajunși la ea, avem senzația că aceasta abia mai poate respira de atâta copăcime ce o împresoară. Din pisania aflată deasupra ușii de intrare aflăm că biserica cu hramul Sfânta Varvara s-a zidit din nou pe vechea temelie și a fost sfințită la 14 noiembrie 1925. În jurul bisericii se află cimitirul satului. Să ne imaginăm că pe aici, pe undeva, sau poate chiar aici, s-a aflat “mănăstirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
tale, părinte, aș preciza că: “Jaloba” călugărilor de la Zografu în fața voievodului Ieremia Moghila se referă la Mănăstirea de La Greci, cea despre care se vorbește în suretul după hrisovul din aprilie 1584 al lui Petru Șchiopu voievod. Acea mănăstire avea tot “hramul Ierarhului și făcătorului de minuni Nicolai”. Apoi, în 1594, când a fost zidită Mănăstirea din Țarină (Aroneanu), Petru Șchiopu voievod plecase de pe tronul Moldovei încă din 1591. Însuși Ieremia Moghila voievod spune că: “Și despre toate au arătat,... și uricul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru Ioan Ipsilant voievoda, domnu Țerii Moldavii... Deci, pe lângă altele, luând domniia mea aminte și pentru svânta mănăstire ce iaste aice aproape de orașul Iașii și se numește Aaron Vodă, unde se cinstește și se prăznuiește hramul celui dintru svinți părintele nostru și marele ierarh al lui Hristos, Nicolae, făcătorul de minuni, care numită mănăstire aflându-se metoh la Halchii și rânduind domniia mea după rugăminte ce ne-au făcut epitropii mănăstirii Halcăi, de s-au cercetat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vândut vinul din pivnițele lor. Trebuie să ne imaginăm că se putea întâmpla ca într-un an încheiat vinul mănăstiresc să nu se termine... ― La 1 mai 1738, Grigore Ghica voievod pune ordine între mănăstirile “Galata de Gios, unde este hramul creștinilor voievozi Mihail și Gavril, care di-nceput a fost zidită de Isac Balica hatmanul (Eraoare. Corect Melentie Balica) și închinată la marea mănăstire Sinaie”. Fiind, însă, “supt o ținere” cu mănăstirea Sfânta Vineri, egumenii de la aceasta din urmă “s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aș ruga să descâlcești spusa lui vodă despre vechimea acestei mănăstiri și ce s-a mai întâmplat cu ea. ― Apoi, s-o luăm pe îndelete, părinte. Iaca ce spune vodă: “Au venit înaintea noastră... ctitorii bătrâni ai sfintei biserici cu hramul Sfintei... Paraschiva din târgul Iașilor, anume Agahia Samsonova cu fiicele sale, Tecla și Marica și Nastasia,... și au mărturisit, înaintea noastră, cum credinciosul și cinstitul nostru boier, pan Nistor Ureche mare vornic al Țării de Jos, fiind încă în viață
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a dat... mai sus-scrisului nostru boier (Nistor Ureche)... bună învoire. Și a făcut milostivirea lui <biserică> de piatră care este acum în ființă, iar biserica de lemn a mutat-o în Târgul Nou, în Iași, și a sfințit-o cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Și după ce a zidit această... biserică...(Metocul Maicilor) a cumpărat împrejurimea ei... pentru lărgirea locului,... cu locuri de dughene”. Ei, da’ lucrurile nu rămân aici, fiindcă spune vodă mai departe: “Au venit înaintea domniei mele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că pe locul actualei biserici Metocul Maicilor s-a aflat altă biserică, mai veche, făcută din lemn de către Samson. Mai aflăm că “Biserica de lemn (Nistor Ureche) a mutat-o în Târgul Nou, în Iași, și a sfințit-o cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. Cu alte cuvinte, pe locul actualei biserici Sfântul Ioan Botezătorul a fost biserica de lemn a lui Samson, adusă aici de Nistor Ureche. ― La 25 iulie 1614, însă, călugăriii sinaiți își ridică frunțile din țărână
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]