1,472 matches
-
în școală 375 lei, și la vivliothicariul 120 lei, și psaltului 250 lei... Și la această rânduială ci s-au făcut pentru dascalii școlilor, din zioa Sfântului Gheorghii ce vine să înceapă rânduiții epitropi a purta de grijă după hotărârea hrisovului domnii meli”. --De mare laudă este faptul că vodă le-a făcut învățăceilor internat cu cantină, asigurându-le și rechizitele celor “douâzăci ucinici streini și săraci ci să vor afla la școală, pentru mâncarea lor, hârtie și cerneală, cu bucatariul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
academia avea chiar și un “vivliothicariu”, adică bibliotecar. --Câtă înțelepciune a avut acest voievod! Să mergem mai departe cu scormonirea trecutului... --Și nu va fi fără folos... --De această dată, aflăm că Alexandru Ioan Calimah dă în ianuarie 1797 un hrisov pentru cumpărarea “spre trebuință a consulatului... să nu să mai supere nime cu luare casălor... găsându-să de vânzare casăle dumisale Theodorașco Balș vel vornic ce sânt în Mahalaoa Măjilor la Ulița Mare s-au și cumpărat... dându-i-să bani gata triizăci
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la doi paltini [...] la moviliță, la piatră și la bour” - anul 1605 (5, V A, p. 236), „și acolo s-au făcut boor într-un giugastru” - anul 1644 (20, p. 210) ș.a.m.d. Este de remarcat faptul că, deși hrisoavele respective sunt scrise în slavonă, cuvin- tele paltin și jugastru sunt scrise în limba română. în secolul al XVII-lea, cuvântul paltin mai apare și în alt tip de texte. Printre acestea, Biblia de la București, tipărită în 1688 („Și luo
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pentru a avea moșii (pământ) cât mai multe, cumpăra moșia (moșiile) cu tot cu oamenii ce lucrau acele moșii și prin rangul cel avea de la stăpânire, a acelor vremi, îi împuternicea pe boieri printr-un act ce se numea uric, zapis sau hrisov prin care se recunoștea denumirea moșiei boierești ca fiind proprietate personală. Acele acte se eliberau de către domn și erau pecetluite cu pecetea domnească. Dar dacă vreun boier (boieri) era prins că nu-i credincios domnului și umblă cu trădare de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Pentru a avea moșii (pământ) cât mai multe, cumpăra moșia (moșiile) cu tot cu oamenii ce lucrau acele moșii și prin rangul cel avea de la stăpânire, a acelor vremi, îi împuternicea pe boieri printr-un act ce se numea uric, zapis sau hrisov prin care se recunoștea denumirea moșiei boierești ca fiind proprietate personală. Acele acte se eliberau de către domn și erau pecetluite cu pecetea domnească. Dar dacă vreun boier (boieri) era prins că nu-i credincios domnului și umblă cu trădare de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
adopția în Imperiul Roman sunt valabile și pentru teritoriul românesc în perioada de timp cât a fost stăpânit de romani. Ulterior regăsim reglementări ale adopției în Îndreptarea legii sau Pravila lui Matei Basarab publicată în Muntenia, în 1652. Mai mult Hrisovul pentru Iothesie din anul 1800 al lui Alexandru C. Moruzi, a constituit un adevărat cod al înfierii. Adoptatul era numit "copil de suflet" pentru a-l diferenția de "copilul trupesc". Acesta intra în familia adoptatorului numit "părinte sufletesc", care îl
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ale mitologiilor românești, poezia Danielei Rusu delimitează un spațiu liric viguros și care se adresează sufletului cititorului contemporan cu doza de insolit specifică doar mesajelor din viitor care ar putea răzbate înspre noi [așezând cu discursul ei] o pecete pe hrisovul unei generații superbe” (p. 9). În același an fast pentru ea, Daniela Rusu devine laureată a Concursului Național de Poezie „Nicolae Labiș”, ediția a XXXI-a și debutează editorial cu volumul propriu Întrupările. Poeziile sale mai apar în „Orizont siretean
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
editarea unei reviste proprii În anul 1887, apărând Buletinul Societății de Medici Naturaliști, publicație lunară bilingva româno-franceză. Viața medicală a Iașului și a Moldovei a fost dominată de activitatea Spitalului central “Sf. Spiridon”, a cărui activitate a fost confirmată de hrisovul domnitorului Cehan Racoviță În anul 1757. Spitalul “Sfanțul Spiridon” a avut un loc important În dezvoltarea instituțiilor spitalicești din Moldova datorită tutelei pe plan profesional, material și etic asupra celor mai multe instituții medico-sanitare din Moldova (V. Rășcanu 1956). Nivelul profesional și
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
importante tradiții medicale. 1. Societatea de Medici și Naturaliști Înființată În anul 1830 2. Spitalul Sfanțul Spiridon inaugurat În 1757 Viața medicală a Iașului și a Moldovei a fost dominată de activitatea acestui spital a cărui Începuturi sunt confirmate de hrisovul domnitorului CehanRacoviță În anul 1757. În acest spital a luat naștere și s-a format Școală Medicală Ieșeana: Profesorul Ludovic Rus - senior (1816 1888) În 1847 În luna ianuarie realizează prima intervenție chirurgicală utilizând anestezia generală cu eter. În 1848
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
pentru ea, dacă tatăl ei, colonelul, nu s-ar fi pus În fruntea unei oștiri pline de tunuri și n-ar fi pornit să-și ia fata Înapoi. Numai că n-a biruit a răzbate peste Someș, apă lată căreia hrisoavele din secolul al XIII-lea ale regelui arpadian Andrei al II-lea Îi spun „fluvius“. Colonelul și-a oprit oamenii pe malul stîng, hotărît să doboare arbori, să făurească plute și să treacă rîul. Tocmai atunci, pe un dîmb de pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de apucat. În orice caz, m-am simțit ușurat de dispariția jandarmilor de front și a copacilor, tocmai buni ca să atârni în ei. O „oră zero“, însă, care mai târziu a ajuns în comerț ca răsturnare în timp și ca hrisov prin care se acordau alte drepturi, pentru mine nu a bătut. Poate că locul întâmplării - mai înainte, o stațiune de modă veche -, culcușit în verde de mai, avea un efect prea adormitor pentru ca ziua istorică să fie percepută ca o dată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pășunat al vitelor. De sub deal, înainte de cimitir izvorăște un pârăiaș care curge lin spre sat, ca să se verse în râul Crasna. În căușul acesta de imaș, cu vreo două sute de ani în urmă, fusese vatră de sat de răzeși cu hrisov, se spune de pe timpul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Numai că o ciumă sau o holeră a venit peste sat și cei care au supraviețuit au dat foc caselor ca să pună capăt molimei și s-au mutat pe șes
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
apariția Extratrestrului fu privită ca un fapt obișnuit. De altfel, babulea Tatiana o prevestise cu mult timp Înainte de moartea sa. „Va veni aici cineva de pe altă planetă și vă va cere pământ și apă. Va aduce cu el și un hrisov pe care Îl veți semna cu propriul vostru sânge...“. Ascultând-o cum bodogănea de una singură prin casă, Mașa o luă peste picior: „Nu cumva o să ne invadeze extratereștrii?!“. Babulea Îi răspunse pe un ton care nu prevestea nimic bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
agheasmă. Babulea mai pomenise și de Increat, de șobolănița uriașă și de cei doisprezece șobolănași Îmbrăcați În veșminte de apostoli ce vor umbla bătând din poartă În poartă, promițând fiecăruia marea și sarea și ispitind astfel lumea să semneze acel hrisov adus din alte ceruri... Și pe măsură ce bătrâna bodogănea În legea ei, lucrurile vechi Începeau să se adune, ieșind ca din pământ, În ograda Mașei. Mai Întâi se iți, Închegându-se din aer, plugul cu care bătrânul Darmedont trăsese prima brază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
din buzunarul de al piept un fel de pergament pe care i-l Întinse, Împreună cu un toc și o călimară, Mașei. - E ordinul meu de deplasare. Semnați sub acest semn, o Îndemnă el. Mașa abia apucase să arunce ochii pe hrisov, musafirul părea grăbit. Văzu acolo un scris ciudat, o mulțime de cifre roșii și albastre, triunghiuri, hexagoane și linii Înscrise Într-un cerc, care păreau să se rotească, schimbându-și mereu forma și locul Între ele. Musafirul Îi indică un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și Îndoiala Își Înfipseseră din nou colții. Cuvintele babulei Îi reveniră-n minte... Dar mâna sa dreaptă se mișca independentă parcă de voința ei. Cu uimire, femeia văzu cu semnătura ei, frumos adusă din condei, strălucește deasupra celorlalte Înscrisuri pe hrisov. - Sigur e doar un ordin de deplasare? Întrebă cu inima Îndoită. - Păi, ce altceva să fie? spuse oaspetele pe un ton ușor ironic, presărând peste scrisul ei cenușa pe care o purta cu el Într-o cutiuță legată la gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Și fără să mai aștepte consimțământul gazdei, Îi unse degetul mare de la mâna dreaptă cu cerneală și-l apăsă pe coala Învechită de hârtie. Apoi presără din vârful degetelor iarăși câteva fire de cenușă, care luară foc imediat cum atinseră hrisovul. - Ce faceți? țipă Mașa, vârându-și degetul care o frigea În gură. - După Napoleon și Nabucodonosor, trebuia să urmeze și Iosif Vissarionovici... Sau doriți cumva să-l scot la Înaintare și pe micuțul caporal? Nu-i simțiți izul? Oaspetele suflă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
faceți? țipă Mașa, vârându-și degetul care o frigea În gură. - După Napoleon și Nabucodonosor, trebuia să urmeze și Iosif Vissarionovici... Sau doriți cumva să-l scot la Înaintare și pe micuțul caporal? Nu-i simțiți izul? Oaspetele suflă peste hrisov, stingând flăcările mici și jucăușe ce căutau să se Întindă peste coloanele de cifre Înșirate În vechiul document și, făcându-l sul, Îl băgă În buzunar. Cuvintele vizitatorului Îi picurară otravă În suflet. Mașa se simțea neliniștită, nu cumva semnase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de lei, bani gata”. Acum nu te grăbi să pleci.Mai stai, pentru că mai ai treabă cu doftorul Moisi... Da’ sunt sănătos tun, părinte. Îi fi tu sănătos tun dar pe „doftorul Moisi” ai să-l mai găsești pomenit în hrisovul lui „Io Duca voievod, domn al łării Moldovei” de la 19 noiembrie 1669 (7178), în care se spune: „A venit înaintea noastră...Iane cîntăreț,...și a făcut tocmeală și schimb cu rugătorul nostru Ghedion egumen...de la sfînta mănăstire a celor Trei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
aibă a-și zidi o biserică de piatră, după putința și starea lor...pe locul acel, unde au fost și mai înainte biserica acea de lemn”. Ei da! Așa parcă mi-ai uns inima cu miere, fiule, pentru că din acest hrisov am văzut mărinimia lui Grigorie Alexandru Ghica voievod! Din nou am rămas surpins de sufletul cald al bătrânului. El însă nu m-a lăsat să meditez prea multă vreme la spusele lui, ci a reluat vorba despre cele ce se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
feredee sunt puși niște oameni anume - meșteri suiulgii - care au grijă ca toate să fie la locul lor... Da, da. Îmi amintesc de cei doi frați suiulgii Dima și Constantin. Voievozii au avut și au mereu grijă de ei.Chiar hrisovul din 20 noiembrie 1756 (7264)al lui Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod dovedește acest lucru. În acest hrisov vodă spune că cei doi frați „s-au arătat cu vrednici slujbe...la apa haznalelor, asemine și la multi lucruri ce au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Da, da. Îmi amintesc de cei doi frați suiulgii Dima și Constantin. Voievozii au avut și au mereu grijă de ei.Chiar hrisovul din 20 noiembrie 1756 (7264)al lui Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod dovedește acest lucru. În acest hrisov vodă spune că cei doi frați „s-au arătat cu vrednici slujbe...la apa haznalelor, asemine și la multi lucruri ce au făcut domniia mea, cînd s-au rădicat curtea domnească și firideul dispre doamna, iată dară că, pentru slujba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dinaintea porții sfintei mănăstiri,...numai peste Ulița Mare, și alături cu o pivniță ce este despre capul Podului Vechiu, pentru care locu ne-au poftitu numitul egumen Neofitu,...să facem schimbu...Pentru aceea, iată că noi încă am datu trei hrisoave domnești ce au fostu la mîna noastră...Așijdere și noao...ne-au datu...un zapis de cumpărătură pre acel loc de școale de la răposatul Vasile voievod”. Acum îs lămurit, părinte, de unde până unde a ajuns mănăstirea Trei Ierarhi stăpînă pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dacă-i așa, atunci să nu întârziem o clipă. Hai să coborâm fuguța până sub iazul domnesc și am să-ți arăt locul unde are casă și dugheană Petrea sârbu. Loc dăruit de Grigorie Ioan Calimah voievod. Mi-am amintit hrisovul lui vodă din 16 septembrie 1762 (7271), în care, se arată: „Facem știre cu această carte a domniei mele...că...am făcut milă cu Petre sârbu, carele fiind om strein și căsătorindu-să aicea în țară și așăzîndu-să ca unul din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și abia apoi am vorbit: De ce se cheamă această uliță Podul Spânzurătorilor? Apoi am mai vorbit noi de asta, fiule, dar nu am spus că spânzurătorile erau așezate „la capătul ...de sus” al Podului Spânzurătorilor, fapt ce se vede din hrisovul lui Grigorie Ioan Calimah de la 16 septembrie 1762 (7271). Și acum, dacă nu ți-i cu supărare, fiule, spune-mi cum s-a numit înainte această uliță? Întâi trebuie să spun că lângă „Poarta din gios” a Curții domnești se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]