1,893 matches
-
copepode și gamaride, moluște, viermi; larve și icre a altor pești. Consumă și detritus organic de origine animală sau vegetală, alge unicelulare, din grupa diatomeelor. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea sau al treilea an. Perioada de depunere a icrelor durează de la sfârșitul primăverii până în septembrie (de obicei în iunie), în funcție de climă și de debitul râurilor. Cârdurile de pești reproducători se deplasează în apele de suprafață în perioada de depunere a icrelor, situate în zone bine oxigenate, uneori, doar la
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
sau al treilea an. Perioada de depunere a icrelor durează de la sfârșitul primăverii până în septembrie (de obicei în iunie), în funcție de climă și de debitul râurilor. Cârdurile de pești reproducători se deplasează în apele de suprafață în perioada de depunere a icrelor, situate în zone bine oxigenate, uneori, doar la câțiva centimetri adâncime. Icrele sunt depuse de femelele în mai multe cicluri. După fecundare icrele sunt transportate de curent în jos spre fund și aderă la pietre sau alte elemente ale substratului
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
primăverii până în septembrie (de obicei în iunie), în funcție de climă și de debitul râurilor. Cârdurile de pești reproducători se deplasează în apele de suprafață în perioada de depunere a icrelor, situate în zone bine oxigenate, uneori, doar la câțiva centimetri adâncime. Icrele sunt depuse de femelele în mai multe cicluri. După fecundare icrele sunt transportate de curent în jos spre fund și aderă la pietre sau alte elemente ale substratului cu filamentele lor adezive. Icrele rămân atașate de suport până la ecloziune, care
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
debitul râurilor. Cârdurile de pești reproducători se deplasează în apele de suprafață în perioada de depunere a icrelor, situate în zone bine oxigenate, uneori, doar la câțiva centimetri adâncime. Icrele sunt depuse de femelele în mai multe cicluri. După fecundare icrele sunt transportate de curent în jos spre fund și aderă la pietre sau alte elemente ale substratului cu filamentele lor adezive. Icrele rămân atașate de suport până la ecloziune, care are loc în aproximativ 7-10 zile. Specia este afectată de boli
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
oxigenate, uneori, doar la câțiva centimetri adâncime. Icrele sunt depuse de femelele în mai multe cicluri. După fecundare icrele sunt transportate de curent în jos spre fund și aderă la pietre sau alte elemente ale substratului cu filamentele lor adezive. Icrele rămân atașate de suport până la ecloziune, care are loc în aproximativ 7-10 zile. Specia este afectată de boli virale și paraziți. Dintre paraziți predomină trematodele, cestodele și helminții și diverse specii de fungi. Printre principalii prădători sunt diferite specii de
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
destul de dezvoltată. Principalele traversări navigaționale sunt Baku - Aktau, Baku - Turkmenbași și Mahacicala - Aktau. Marea are legătură navigațională cu Marea Azov prin râul Volga, Don și Canalul Volga-Don. În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, șalăi, scrumbie etc.), dobândirea icrelor, dar și a grăsimii focii caspice. În Marea Caspică se pescuiește mai mult de 90 % din rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe lângă pescuitul pașnic, aici mai există și pescuit braconienesc. Ambianța naturală a țărmului mării presărat cu plaje de
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
și 2-3 kg. ul atinge maturitatea sexuală în al doilea sau al treilea an de viață. Perioada de reproducție a linului este destul de lungă și are loc între lunile mai și august când temperatura apei este de minimum 18 °C. Icrele aderă de plantele acvatice iar perioada de incubație este scurtă, de 3-4 zile la 20 °C. În anul 2007 a fost ales de IUCN „pește al anului”. Linul este un pește mai apreciat decât crapul pentru gustul cărnii. Varianta aurie
Lin () [Corola-website/Science/315074_a_316403]
-
2-3 dungi de culoare galbenă sau albastră tivite cu negru. Pe laturile capului câteva dungi albastre. Înotătoarele mediane (dorsală, anală și caudală) de culoare carmin, tivite cu galben. Se hrănesc cu mici crustacee, gasteropode și moluște bivalve, dar și cu icre de pești și pești mici. Ponta este depusă pe sub pietre în mai-iunie și este alcătuită din pături de câte 200-250 de ouă, dispuse pe un singur rând și păzită de către ambele sexe. Ouăle (icrele) de culoare galben-aurie aderă la substrat
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
și moluște bivalve, dar și cu icre de pești și pești mici. Ponta este depusă pe sub pietre în mai-iunie și este alcătuită din pături de câte 200-250 de ouă, dispuse pe un singur rând și păzită de către ambele sexe. Ouăle (icrele) de culoare galben-aurie aderă la substrat și au o formă semielipsoidală, lungi de 1,8 mm. Larvele eclozează după 2 săptămâni și duc la început o viață planctonică. Din punct de vedere economic, nu prezintă importanță.
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
albe, uneori argintii. Hrana în Marea Neagră consta mai ales din hamsii ("Engraulis"), în alte mări din nevertebrate bentonice. Specie migratoare anadromă, petrece cea mai mare partea a vieții în mare. Urcă pe fluvii în lunile aprilie-mai, pentru a-și depune icrele în locurile cu curent puternic, pe fund de pietriș. O femelă depune 800 000—2 400 000 de boabe de icre. Are valoare economica, fiind pescuit. Carnea este mai puțin gustoasă decât a celorlalți sturioni. Icrele sale sunt de calitate
Șip () [Corola-website/Science/332434_a_333763]
-
petrece cea mai mare partea a vieții în mare. Urcă pe fluvii în lunile aprilie-mai, pentru a-și depune icrele în locurile cu curent puternic, pe fund de pietriș. O femelă depune 800 000—2 400 000 de boabe de icre. Are valoare economica, fiind pescuit. Carnea este mai puțin gustoasă decât a celorlalți sturioni. Icrele sale sunt de calitate inferioară.
Șip () [Corola-website/Science/332434_a_333763]
-
pentru a-și depune icrele în locurile cu curent puternic, pe fund de pietriș. O femelă depune 800 000—2 400 000 de boabe de icre. Are valoare economica, fiind pescuit. Carnea este mai puțin gustoasă decât a celorlalți sturioni. Icrele sale sunt de calitate inferioară.
Șip () [Corola-website/Science/332434_a_333763]
-
Înotătoarele neperechi sunt cenușii, cu marginile întunecate, iar cele perechi sunt gălbui, întunecate la capete. Se hrănește în principal cu zooplancton, dar și cu insecte acvatice, larve de insecte, crustacee, moluște, viermi, detritus organic, alge și alte materii vegetale. Depunerea icrelor are loc în apele de mică adâncime bogate în vegetație submersă. Perioada de depunere a icrelor variază în funcție de latitudine și de condițiile de mediu din cursul anului; în general, are loc primăvară, la temperaturi ale apei nu mai mici de
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
hrănește în principal cu zooplancton, dar și cu insecte acvatice, larve de insecte, crustacee, moluște, viermi, detritus organic, alge și alte materii vegetale. Depunerea icrelor are loc în apele de mică adâncime bogate în vegetație submersă. Perioada de depunere a icrelor variază în funcție de latitudine și de condițiile de mediu din cursul anului; în general, are loc primăvară, la temperaturi ale apei nu mai mici de 8°C. În bazinul Mării Baltice depun icrele între mijlocul lunii martie și mai, în Delta Volgei
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
adâncime bogate în vegetație submersă. Perioada de depunere a icrelor variază în funcție de latitudine și de condițiile de mediu din cursul anului; în general, are loc primăvară, la temperaturi ale apei nu mai mici de 8°C. În bazinul Mării Baltice depun icrele între mijlocul lunii martie și mai, în Delta Volgei din mai până în iunie. În România în cursul inferior al Dunării depun icrele în martie-aprilie, la o temperatura optimă a apei între 8° și 12°. Fiecare femelă depune 4.200-25.400
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
general, are loc primăvară, la temperaturi ale apei nu mai mici de 8°C. În bazinul Mării Baltice depun icrele între mijlocul lunii martie și mai, în Delta Volgei din mai până în iunie. În România în cursul inferior al Dunării depun icrele în martie-aprilie, la o temperatura optimă a apei între 8° și 12°. Fiecare femelă depune 4.200-25.400 icre pe vegetația acvatică. Icrele sunt galbene și cleioase, cu un diametru de 1,3-1,5 mm. Ecloziunea are loc după 12
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
între mijlocul lunii martie și mai, în Delta Volgei din mai până în iunie. În România în cursul inferior al Dunării depun icrele în martie-aprilie, la o temperatura optimă a apei între 8° și 12°. Fiecare femelă depune 4.200-25.400 icre pe vegetația acvatică. Icrele sunt galbene și cleioase, cu un diametru de 1,3-1,5 mm. Ecloziunea are loc după 12 zile. Are valoare economică redusă, se pescuiește în cantități mici, căci nici nu este prea frecvent. Carnea cosacului este
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
și mai, în Delta Volgei din mai până în iunie. În România în cursul inferior al Dunării depun icrele în martie-aprilie, la o temperatura optimă a apei între 8° și 12°. Fiecare femelă depune 4.200-25.400 icre pe vegetația acvatică. Icrele sunt galbene și cleioase, cu un diametru de 1,3-1,5 mm. Ecloziunea are loc după 12 zile. Are valoare economică redusă, se pescuiește în cantități mici, căci nici nu este prea frecvent. Carnea cosacului este de calitate inferioară. Se
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
a mandibulei, lungă de 2,0-2,5 cm, care îi servește pentru a atrage prada, pe care o apucă fără a ieși din nisip. Se hrănește cu pui de pește, pești mai mici, moluște, echinoderme, anelide, alge și plante. Depune icre pelagice transparente, în iulie-septembrie. Are importanță economică redusă. Se pescuiește în cantități mici.
Bou de mare () [Corola-website/Science/331064_a_332393]
-
Tunisia, 13 tone în Maroc, 8,2 tone în Cipru). Mugilidele apar în mod regulat pe piețele locale și sunt comercializați în stare proaspătă și carnea lor relativ grasă este apreciată mai mult sau mai puțin după locul de prindere. Icrele uscate constituie "butarga", un fel de mâncare foarte apreciată. Unele specii sunt subiectul acvaculturii. Se cunosc circa 72 de specii și 17 genuri de mugilide: "Agonostomus", "Aldrichetta", "Cestraeus", "Chaenomugil", "Chelon", "Crenimugil", "Joturus", "Liza", "Mugil" (= "Mugiloides"), "Myxus", "Neomyxus", "Oedalechilus", "Plicomugil", "Rhinomugil
Mugilide () [Corola-website/Science/330455_a_331784]
-
familia ictaluride, originar din America de Nord, atingând 40 cm, care s-a răspândit împreună cu somnul pitic în Europa, unde a devenit extrem de nepopular din cauza impactului asupra speciilor autohtone de pești. Este un pește răpitor de temut, consumând insecte, crustacee, broaște, plante, icre de pește și pești mici. Somn pitic negru a fost semnalat pentru prima oară în România în 1997 de pescarii sportivi din Valea Ierului. Ulterior, s-a constatat prezența acestei specii și în râul Barcău. Somnul pitic negru a fost
Somn negru () [Corola-website/Science/330510_a_331839]
-
în Atlantic. Înotătoarea caudală la Xiphias are formă de seceră, dimensiunile corpului poate atinge 4,5 m și o greutate de 650 kilograme. Carnea lor are un gust apreciat asemănător cu al tonului. Peștii adulți în afara perioadei de depunere a icrelor duc o viață solitară. Ei sunt pești iuți răpitori, hrana lor fiind constituită în special din sardele (Sardina pilchardus), scrumbii (Scomber scombrus) și cefalopode (Cephalopoda). Rolul spadei n-a fost până în prezent clarificat, s-ar putea să o folosească la
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
în zonele calde din emisfera australă. Peștii tineri au în comparație cu raportul corporal un rostrum mai scurt și o înotătoare caudală mai lungă ca și adulții. . Corpul, asemănător cu cel al delfinilor, nu este acoperit cu solzi. Perioada de depunere a icrelor are loc primăvara, peștii caută apele calde puțin adânci (70 m) din apropierea coastelor. Femela depune ouăle care un diametru de 2 mm, larvele care vor ieși după fecundare au ca. 4 mm lungime. Peștii spadă sunt greu de pescuit, este
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
vechi, numeroși cazaci de pe ural s-au reconvertit în masă de la ortodoxia oficială la credința de rit vechi. Pescuitul a fost principala ocupație a cazacilor de pe Ural, ea asigurând bunăstarea comunităților locale. Bancurile de sturioni asigurau o recoltă bogată de icre negre. Cazacii construiau stăvilare (uciug) pentru prinderea peștelui, făcute la început din bușteni și nuiele, iar mai târziu din vergele de fier. Aceste stăvilare prindeau peștele de mari dimensiuni, care încerca să urce spre izvoarele Uralului, lăsând să treacă doar
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
Ural, confirmate printr-o serie de ucazuri. Zonele dintre stăvilare era păzite de cazaci înarmați. Regulile prinderii peștelui au fost scrise până la cele mai mici detalii. Erau stabilite sezoanele de iarnă, primăvară și iarnă, perioadele de prohibiție din timpul depunerii icrelor. În perioada de prohibiție se interzicea folosirea clopotelor bisericilor, chiar și a celor mai depărtate de cursul râului. Cazacii erau conștienți că prosperitatea comunităților lor depindea în mod hotărâtor de pește și de aceea respectau cu strictețe regulile, care facilitau
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]