1,242 matches
-
pe expertiza profesională, ea decurge dintr-un sentiment profund al conștiinței umane. Ele fac apel la empatia umană și nu la calcule raționale. Sunt interesate de valori intrinseci, nu de preocupări utilitare. Țelul lor este mai puțin materialist și mai idealist. Efortul lor se concentrează nu atât pe creșterea economică, cât pe Îmbunătățirea calității vieții. Pentru ele, transformarea personală și nu numai avansul material, devine o măsură la fel de importantă a progresului. În timp ce organizațiile Societății civile orientate spre drepturi Își concentrează atenția
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
intereselor naționale și nu de la interesele unei comunități internaționale iluzorii”74. Un număr În creștere de critici ai politicii externe și de securitate ai Uniunii Europene argumentează că singurul motiv pentru care Europa se poate prezenta lumii ca „un bun idealist” este deoarece Statele Unite ale Americii trebuie să joace rolul de „tătuc realist” și să-i intimideze pe „cei răi”, pentru a păstra pacea și ordinea În Europa și În alte părți ale lumii. Refrenul auzit adeseori este că America duce
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bine era cînd era rău!... Mintea nu-i duce, săracii de ei și săracii de noi! să năzuiască la altceva. Nu-i de mirare că elanurile lui Octav eroul pur, intransigent, himeric se frîng. În confruntare cu energiile maligne, proliferante, idealistul își pierde la un moment dat forța de a spera. Interogațiile lui (despre adevărul și minciuna în care trăim, despre legitimitatea prezenței printre noi a strigoilor din trecutul nefast, și încă, și încă) se izbesc de un zid de indiferență
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Comprehensiunea în varianta filosofiei germane are o coloratură afectivă, irațională. Pe aproximativ aceeași linie merge și istoricul și filosoful francez Henri-Irénée Marrou (1958, 1961). Pe linie relativ distinctă se orientează filosoful englez Robin G. Collingwood. Punctul de plecare este tot idealist. În istorie, istoricul trebuie să descopere ideile care au stat în spatele evenimentelor. A descoperi ideea care se exprimă într-un eveniment înseamnă a înțelege respectivul eveniment. În fapt, întreaga explicație se reduce la această determinare. Când știu ce s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
istoria sa personală o serie de factori care să-l fi determinat să-șiformuleze obiective atât de înalte, însă utopice din punct de vedere obiectiv. Cu alte cuvinte, ar putea să-l considere pe domn a fi într-o oarecare măsură „idealist”. Ca rezultat al unei asemenea concluzii, istoricul va da o atenție deosebită culegerii unor date biografice care ar putea să lămurească mai bine dorința fierbinte a lui Vlad Țepeș de a cuceri independența țării, de a lichida corupția și criminalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Experiența este singura cale prin care putem cunoaște și înțelege această lume, toate conceptele fiind situate istoric și funcționând ca simple chei și scheme de orientare. Poziția tradiționalist-teologică se prelungește în secolul al XX-lea în științele sociale prin intermediul intelectualismului idealist, ce nu este, în fapt, decât o teodicee secularizată. Doar de curând, ne spune sociologul român, am reușit să adoptăm și față de realitățile umane și politice acea atitudine eliberată de toate tradițiile și autonomă pe care lumea modernă, așa cum o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
John Agnew geopoliticii (2002), referindu-se mai mult la faza sa germană, surprinde cinci trăsături esențiale: - accentul pus asupra statului ca fomă centrală a oricărei politici; - cunoaștere de tip ștințific, apropiată chiar de un canon metodologic naturalist, cuplată cu scopul „idealist” al servirii statului național; - orientare pragmatică, accentul fiind pus pe rezolvarea problemelor concrete; - rasism; - eurocentrism (americano-centrism). Cu excepția notabilă a rasismului, sociologia lui Anton Golopenția se află foarte aproape de această schemă creată pentru caracterizarea geopoliticii germane. Chiar dacă, ieșind pentru o clipă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unificator, în imagini și legături mentale, în stil acțional. O altă cale de a persuada, de a induce încorporarea modelului nou de om și de a obține un comportament angajant, militantist este impregnarea universului adolescenței cu modele de luptători (ilegaliști, idealiști, activiști) pentru cauză. Angelo Mitchievici („Romanț(a) pentru tânărul ilegalist”) întreprinde o completă inventariere și interpretare a tuturor tipurilor de eroi pozitivi, creați parcă după modelul propus cândva de Cernîșevski. În romanul Ce-i de făcut?, scris în închisoare, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
diferă fundamental între cele două școli de gândire care stau la baza disciplinei: idealismul (de factură optimistă) versus realismul (clasic, dar numit inițial biologic tocmai datorită accentului pus în explicație pe natura umană), de factură pesimistă. Pentru optimiști (în speță idealiștii, adepții liberalismului în relațiile internaționale), oamenii au o structură psihică rațională, fiind capabili să evalueze costurile și beneficiile asociate acțiunilor lor. E adevărat, în condiții particulare, precum incertitudinea și insecuritatea din relațiile internaționale, emoționalitatea poate interfera cu raționalitatea, însă idealiștii
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
idealiștii, adepții liberalismului în relațiile internaționale), oamenii au o structură psihică rațională, fiind capabili să evalueze costurile și beneficiile asociate acțiunilor lor. E adevărat, în condiții particulare, precum incertitudinea și insecuritatea din relațiile internaționale, emoționalitatea poate interfera cu raționalitatea, însă idealiștii apreciază că natura umană este perfectibilă prin educație, de unde și posibilitatea stăpânirii emoțiilor. Consecutiv, viziunea idealiștilor asupra istoriei umane este evolutivă, de progres continuu al oamenilor și al istoriei lor, susținut prin rațiune și educație. Pentru pesimiști (sau sceptici, în
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
costurile și beneficiile asociate acțiunilor lor. E adevărat, în condiții particulare, precum incertitudinea și insecuritatea din relațiile internaționale, emoționalitatea poate interfera cu raționalitatea, însă idealiștii apreciază că natura umană este perfectibilă prin educație, de unde și posibilitatea stăpânirii emoțiilor. Consecutiv, viziunea idealiștilor asupra istoriei umane este evolutivă, de progres continuu al oamenilor și al istoriei lor, susținut prin rațiune și educație. Pentru pesimiști (sau sceptici, în speță realiștii), natura umană a rămas aceeași dintotdeauna fundamental slabă, egoistă, conflictuală, failibilă, dominată de dorința
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
Pe acest considerent, descoperim în Pamfil un personaj fără corespondent în dramaturgia caragialiană și în cea care are ca temă centrală politica. Eroul lui George Mihail Zamfirescu este un caz excepțional de "păpușar" în spectacolul politic pentru care scopul, nobil, idealist, "scuză mijloacele". Generos, demn, inteligent, ferm, capabil de iubire pură, neobosit și decis să-și ducă la bun sfârșit misiunea asumată cu spirit de sacrificiu, Pamfil este "răzbunătorul așteptat"79, neînfricat și incoruptibil. Lumea pentru care luptă este, însă, idealizată
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din prima sa scriere, un statut de parazit social. Stamate îndeplinește obositoare și iritante ocupații în consiliul comunal, își rotunjește veniturile pe seama propriei familii și se dedică profesiunii superflue prin excelență: filosofia. Aflăm însă că, departe de a fi un idealist, incapabil să confere vreo finalitate practică preocupărilor sale științifice, Stamate reușește, tocmai "grație calculelor și combinațiilor sale chimice"66 să-i asigure fiului un post de subșef de birou în Nirvana. Elocventă pentru farsa îndeletnicirilor sale culturale și pentru parodia
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
niște moravuri nevolnice, încît putea să pară o datorie să se restabilească vioiciunea spontană a instinctelor, în primul rînd prin revolta împotriva a nenumărate opreliști, prin examinarea și contestarea nenumăratelor prejudecăți". Unul dintre cei mai buni bărbați ai epocii, marele idealist Fichte, explica chiar, într-o scrisoare, că perioada s-ar fi caracterizat printr-o "alterare absolută a tuturor ideilor". Cu greu ar fi putut avea vreun avantaj vremea în care au apărut Fichte și Schlegel față de aceea în care a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de vedere categoric realist. Dar și aici se vede că procesul ideatic este doar o condiție, fără să fie însă, în mod necesar, decisiv pentru apariția unui sentiment total. Fundalul nu este suficient; depinde mai ales de bază. În timp ce primejdia idealistului stă în faptul că este ușor absorbit de ideile pure, fără să intre într-o relație corectă cu realităților concrete ale vieții, pentru realist pericolul îl constituie faptul că este îngreunat de "realitățile" vieții și nu mai reușește să facă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
realităților concrete ale vieții, pentru realist pericolul îl constituie faptul că este îngreunat de "realitățile" vieții și nu mai reușește să facă din înțelegerea lor un simplu fundal pentru viața lui sentimentală. Fundalul va împiedica atunci dezvoltarea bazei. Dacă pentru idealist viața se volatizează într-o lume eterată, ea este ușor sufocată pentru realist de cețurile compacte ale "realității". Așa încît, potrivit frumoaselor vorbe ale lui Goethe (din Grenzen der Menschheit): dacă ne ridicăm spre înalturi, numai putem prinde o poziție
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
valorează ceva doar cînd este realmente o expresie a modului în care se desfășoară viața în locul determinat al existenței, pe care îl ocupă individul. Existența unui adevăr cu caracter personal este realistă, cu toate că a fost formulată mai întîi de un idealist. Experineța ne arată tot mai mult cît pot fi de neînsemnate explicațiile dogmatice în raport cu realitățile vieții interioare. Din profesiuni de credință, din revelații și propovăduiri, nu se poate trage nici o concluzie sigură, dacă nu căpătăm acces, pe altă cale, la
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
În plus, resursele de timp, ca să nu le luăm în calcul decăt pe acestea, sunt limitate, iar un consum ilogic de resurse pe rezultate modeste e o formă de desmăț. Orice om aproximează raportul costuri venituri și trebuie să fii idealist rău (cum mulți dintre profesori încă mai sunt, hrănindu se doar cu pasiunea) ca să accepți eforturi imense la efecte infime. Și atunci să rămănă paradigma aceasta de școală incluzivă doar o dulce nostalgie paradisiacă și atăt? Altă paradigmă ispititoare este
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
se desfășura în general în liniște și izolare, fiindcă era mare nevoie de atenție la procesul de fabricare. Se alegeau pentru această ocupație de la o vârstă fragedă anumiți artizani care erau pregătiți în ateliere sau aziluri mentale. Erau cunoscuți ca idealiști și se aștepta ca ei să producă un anume număr de idei care să fie expuse sau dramatizate pentru privitori. (pp. 13-15) Ironia lui Ackroyd e lirică și gânditoare, cum e în toate romanele lui. Filozofând asupra cuvântului, stilul lui
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe cine prefer dintre eroii mei. Și, drept să spun, pe niciunul. Nu țin să mă atașez de ei, vreau doar să-i înțeleg. Când îi înțeleg, pot comunica cititorului adevărul lor. Sentimentele mele proprii chiar nu contează. Student: Sunteți idealist? PA: Păi... Ce altceva? Materialist? Nu cred că sunt materialist, așa că... Habar n-am. Student: Dacă sunteți, înseamnă asta pentru Dvs că dați la o parte din romane tot ce e obscen și reprobabil? PA: Nu în mod conștient. Cum
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
doi ani înainte de a se stinge. În Histoire de ma vie, publicată în 1854, George Sand a încercat să justifice ruptura de Alfred de Musset, să descrie împrejurările care au dus la părăsirea lui Chopin. George Sand a iubit mult, idealist și exaltat. Scriitoarea suferea din iubire, se devota iubiților ei remarcabili, fără să renunțe la ea însăși. Iubirile ei erau incandescente, tensionate și conflictuale dar, benefice creației. De multe ori, la ea se interfera prietenia cu iubirea. Pe Mihail Bakunin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și preoți, care a arătat deschis faptul că o doctrină asemenea celei conform căreia religia ar fi fundamentul monarhiei, iar monarhia protectoarea religiei, una fiind baza, iar cealaltă stâlpul unui edificiu unic, se dovedește a fi, În realitate, un program idealist, mai degrabă utopic (Widengren, 1969, p. 135). Acest fapt este demonstrat de multele episoade conflictuale Între cler și coroană (Gnoli, 1989a, p. 169), două forțe care, departe de a fi mereu aliate, sunt adesea opuse (Gignoux, 1984b, p. 79). Cât
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
figura tribunului italian Cola da Rienzi. Fără a reuși să contureze cu prea multă vigoare personalitatea lui Rienzi, B. a creat totuși un tip de posedat, a cărui viață nu are preț decât în măsura în care slujește unui scop. Rienzi e un idealist care se bizuie pe vise și iluzii. El se socotește un iluminat, venit să propovăduiască „omenia” într-o lume pe care o consideră „oarbă”. Declarativ și juvenil, rămâne totuși un personaj interesant prin poezia care îl însuflețește, dar care nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
creștinism. Patima „teribilă și arzătoare” îi întețește înnebunitor „vibrațiunile” inimii, împingându-l spre păcatul pe care nu ajunge să-l săvârșească. Puterea de neînvins a instinctului îi dă o surescitare învecinată cu sminteala. Luptându-se din greu cu propria senzualitate, idealistul Andronic, cel ce năzuise să fie un „popă reformator”, zbătându-se între căință și dorință, se prăvălește în marasmul unor trăiri haotice și impure. După sinuciderea, nemotivată, a Rahilei, degringolada lui se precipită spre un jalnic sfârșit. Dacă postura sentențios-cogitativă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
Caragiale s-a stricat. Marele scriitor satiric era puțin angajat după părerea lui: Caragiale nu se identifica cu nici un curent politic sau partid. Critica lui estetică a scenei românești era atît de acidă și lipsită de rezultate încît tînărul și idealistul naționalist Iorga o considera drept o dovadă a urii fățișe a acestuia față de România. Relațiile dintre Iorga și Gherea (ca și cu revista acestuia, "Literatura și știința") s-au încîlcit atunci cînd acesta din urmă i-a cerut să adopte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]