1,864 matches
-
se comportă asemenea oricărei compoziții de valoare și-și dovedește disponibilitatea de a fi analizată cu mijloacele și tehnicile retoricii savante. Demersul axiologic și literar permite lămurirea multor compartimente formale și de fond, structura de gen înainte de toate și suportul ideatic al alegoriei moartea-nuntă. Cînd se spune: Miorița este o baladă, formularea ține de domeniul judecății obiective. Dar este și o restricție. Ideea s-a repetat atît de des și de mult, încît, obișnuindu-ne, o critică restauratoare pare nici să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
destructurate și destructurante, expuse ca într-un muzeu al figurilor de ceară, prăfuite și privind mai degrabă istoria unor timpuri revolute și care nu mai interesează pe nimeni. „A face” urmează orbește pe „a ști”, dar fără prea mare control ideatic, dată fiind insuficiența gnoseologică a acestui bagaj inutil de cunoștințe lapidare și prolixe. Rămăne problema, capitală, a lui „a fi”! Aici trinomul („a fi”, „a ști”, „a face”) pare a avea o verigă slăbită, fiind vorba de „a fi”, dar
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
alb nu este superior unui negru și nici un negru nu este superior unui alb decât prin credință și fapte bune"91. La fel ca și celelalte religii monoteiste, Islamul este "un mozaic", fiind interpretat și practicat în diverse moduri. Bogăția ideatică se datorează influențelor etnice și naționale, divergențelor de opinie între erudiții de marcă și sciziunii sectare. Prin urmare, orice generalizare despre Islam este parțial greșită. De exemplu, obligația femeilor aparținând anumitor societăți de a se acoperi complet atunci când ies în
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
în 2000, putem studia, prin intermediul unui astfel de instrument, ziua de muncă a unui funcționar și modul de administrare a sarcinilor și a timpilor morți. Diversitatea manifestărilor fenomenului reprezentațional, extraordinara sa bogăție, multiplicitatea formelor sale, atît estetice, comportamentale, cît și ideatice, ar trebui să-l incite pe cercetător să-și asume mai multe riscuri. Cazul "imaginilor" și, la modul mai general, chestiunea dimensiunii figurative și non-lingvistice, dar și studiul legăturilor "conduite reprezentări" par să constituie tot atîtea resurse pentru anchete pentru
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
caracterul formalizat și sistematic al fenomenului și pe închiderea sa în jurul "schemelor epistemice" (Rouquette, 1994) sau al "thêmata" (Moscovici și Vignaux, 1994), principii dualiste de dispunere și de adecvare, sursă de eventuale derive, vizînd promovarea unei anumite ordini sociale și ideatice, fie ea instituită sau proiectată. Mai multe repezentări sociale, fiind legate de o dorință de coerență a actorilor lor, pot forma sau genera o ideologie sau, în alte cazuri, pot fi marcate sau influențate de mai multe dintre ele. Compoziția
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
aceste practici permit exprimarea și eliberarea neliniștii umane în fața corpului și a lumii, "canalizarea emoțiilor puternice" (conjurație, sacrificiu, doliu, inițiere, îngrijire corporală, pasaj de spații, limite sau timpuri particulare); medierea cu divinul sau cu anumite forțe și valori oculte sau ideatice prin activarea codurilor, gesturilor, semnelor, obiectelor, rugăciunilor, formulelor și actelor de superstiție diverse; comunicare și reglementare, atestînd și întărind le-gătura socială într-un sentiment comunitar și prin reuniri (sărbători, diverse manifestații, jocuri, tranzacții asociate cu curtoazia, atenția acordată aparenței). Cercetările
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
specifice geometriei clasice euclidiene. Desigur, teoria fractalilor fiind imaginată de un matematician, presupune și un aparat tehnic laborios (pe care, însă, nu îl voi uzita în această lucrare decât în stricta limită a necesității, la nivel mai ales conceptual și ideatic). Aparatul matematic al teoriei presupune, firește, o sumă de constructe științifice. Spre exemplu, "curba von Koch", ce reprezintă o "mulțime fractală". Obiectele fractale (nori, fum, țărmuri etc.) sunt caracterizate printr-o dimensiune fractală proprie ce este definită drept "un număr
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
se face o distincție de natură (nu de grad) între spirit și corp. Principiul spiritualist indică și o recuperare, în cadrul modernității contemporane, a unei stări specifice Iluminismului timpuriu și, implicit, modernității inițiatoare. De asemenea, foarte importantă mi se pare coeziunea ideatică dintre teoriile complexității: ele nu numai că nu se contrazic, ci se coagulează într-un nucleu paradigmatic în care fractalii sunt forme pentru manifestarea haosului, procesele cooperante reprezintă morfologii ale sistemelor catastrofice, sau structurile disipative pot deveni medii pentru crearea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
concepte au fost create din nevoia de a explica epoca în care au apărut. Prezentul are însă alte caracteristici, iar unele dintre fenomenele actuale nu mai pot fi "acoperite" explicativ folosind exclusiv terminologia clasică și mai ales gândind conform setului ideatic al modernității anterioare. Așa cum prezentul social se dezvoltă exponențial, cum ar fi cazul internetului ca mijloc de socializare, la fel și limbajul și metodele sociologice ar trebui probabil să își caute propriile căi de expertiză, iar una dintre propuneri este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
posibilitatea de a căpăta trăsăturile unui spațiu geopolitic, locuit de populația kurdă; Jihad versus McWorld, opoziție conformă cu teoria privind "Războiul Sfânt" împotriva globalizării (v. Barber, 1995/2002) ș.a.m.d. 4.2.2. Geofractalitate și praxalitate În acest ambient ideatic, propun ca instrumente suplimentare de analiză conceptele de "geofractalitate" și de "praxalitate"9 pentru analiza structurilor geopolitice autogenerative și autoreproductive. Geofractalii politici reprezintă acele structuri expandabile din punct de vedere al ideologiilor, fie ele non-pragmatice pe termen lung, iar "praxis
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
instigare, de teroare, de destabilizare a sistemului social, prin afirmații care să încalce principiile corectitudinii politice. Dreptul la corectitudine politică Corectitudinea politică descrie fenomenele și atitudinile prin care se urmărește reducerea ofenselor la adresa grupurilor culturale, politice, etnice, rasiale, lingvistice, spirituale, ideatice, behaviorale în general, de apartenență și identitare. Deși "corectitudinea politică" este un termen considerat adeseori peiorativ, cred că acesta acoperă (aproape) întregul spectru al noilor drepturi, atât pozitive, cât și negative, pe care vortexurile politice ale societății contemporane le generează
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de drepturile de autor. Restructurarea va consta aici, firește, în transferul accentului de pe calitatea informației punctuale publicate pe căutarea, într-un vast ocean informațional, a itemilor relevanți pentru receptor/destinatar. Altfel spus, unele structuri societale se reformează în jurul unor nuclee ideatice constituite din cuvinte-cheie introduse într-unul dintre motoarele de căutare ale internetului. Riscul major rezultat din destructurarea prin relativizarea căutării este acela al dobândirii unor itemi informaționali irelevanți sau superficiali. Așadar, restructurarea ar putea conduce la confuzii sau chiar la
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
spre interpretări diferite ca sens de cele remarcate de noi. Însă, acest fapt reprezintă unul din pilonii de rezistență ai cercetării noastre, constând în sondarea și evidențierea posibilelor semnificații de natură religioasă ale unor creații emblematice ale pluralismului formal și ideatic caracteristic artei contemporane. În același fel, cât privește bibliografia consultată, am urmărit un conținut informațional cât mai vast, sondând în vederea schițării unei imagini cât mai obiective a fenomenelor avute în discuție atât domeniile artistice, cât și cele extra-artistice, precum cel
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
prin comuniunea absolută cu misterul transcendental, aflat dincolo de orice expresie concretă a vizibilului sau a sensibilului. Astfel enunțate, deși ar putea să pară restrictive, aceste definiții reușesc totuși să surprindă și esența convingerilor noastre, deschizând drumul unor interpretări și dezvoltări ideatice viitoare. Accepțiunea pe care o oferim în acest caz creației artistice, concepută în termeni absoluți sau idealizanți, asemenea expresiei de artă sacră, se identifică cu un soi de trăire mistică, a cărei specificitate poate fi probată în fiecare religie în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
rău al cuvântului, "o fractură, o fisură în Ființă" (Emil Cioran)"162. În ce ne privește, suntem de părere că această distanțare de viziunea spirituală cunoscută anterior a determinat, alături de înmulțirea încercărilor de cunoaștere rațională, un moment crucial în evoluția ideatică a fenomenelor culturale, inclusiv a celor artistice. Nu credem însă că simpla justificare a procesului creator ca manifestare psihică naturală este suficientă în definirea acestei importante preocupări umane. Deși constituie un punct de referință extrem de solid, argumentul științific nu ar
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
momente importante. Ne putem imagina pentru aceasta, exemplul clasic al oricărei opere de artă, în care momentul reprezentării artistice propriu-zise nu este decât un punct intermediar al desăvârșirii procesului creator. În acest caz, reprezentarea artistică leagă în timp momentul creației ideatice de momentul expunerii sale publice sau al receptării ei exterioare, la nivelul contemplatorului. În fine, cel de-al treilea caz percepe reprezentarea ca finalitate a unui șir de acțiuni de ordin artistic, fiind precedată la rândul său de numeroase alte
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a și continuat, Plotin, un alt mare gânditor al lumii antice, a făcut trecerea către filosofia Evului Mediu, împotrivindu-se caracterului pur reprezentațional 272 al artei clasice, artistul nemaifiind un simplu imitator al realității. El a accentuat în schimb caracterul ideatic, intern și transcendent al artei, în care a văzut un intermediar către lumea spirituală, ulterior, inspirând prin filosofia sa și programul estetic al artei bizantine. În contextul filosofic descris, artele lumii antice au dat un răspuns propriu dilemelor existențiale ale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
atât vizibilului, cât și invizibilului 308. În calitatea sa de mijlocitoare între vizibil și invizibil, între lumea sacrului și cea a profanului, imaginea este cea care indică una dintre căile cele mai accesibile de descoperire a divinității. În acest cadru ideatic, reprezentarea vizuală a sacrului materializează un complex proces de înțelegere, imaginare și vizualizare spiritual-mentală a unor forțe superioare celor umane, care se manifestă, conform teoriilor lui Rudolf Otto, în mod potent, înfricoșător și misterios 309, apelând la însemnătatea și capacitatea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
acționează sau creează 479. De aceea, nici o artă nu poate să fie numită sacră doar pentru că tratează subiecte ce evocă teme de inspirație religioasă, atributul sacralității putând fi atribuit numai în condițiile unei corespondențe stricte între forma artistică și conținutul ideatic de natură sacră -, pe care îl transmite 480. În deplin acord cu această accepțiune, între forma și spiritul artei sacre trebuie să existe o legătură riguroasă, neputându-se discuta despre sacralitate în cadrul unei arte al cărei conținut formal este de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
acord cu această accepțiune, între forma și spiritul artei sacre trebuie să existe o legătură riguroasă, neputându-se discuta despre sacralitate în cadrul unei arte al cărei conținut formal este de natură profană. Această condiție reflectă o conjuncție fermă între nivelurile ideatice sau spirituale ale operei, și cele materiale sau formale ale acesteia, făcând apel la sensibilitatea și inteligența contemplativă a privitorului 481. Astfel percepută, arta sacră constituie, în mod aprioric, o formă de revelare simbolică a transcendentului, în felul în care
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și perfecțiunea unei lumi superioare celei în care trăiește. Fig. 33. Barnaba da Modena, Fecioara cu Pruncul. Detaliu Prin urmare, credem că arta sacră trebuie să reprezinte rezultatul îndeplinirii simultane a unor condiții stricte legate atât de nivelul formal și ideatic, cât și de cel religios al acesteia, ea fiind expresia perfecțiunii și armoniei divine reflectate prin intermediul posibilităților de exprimare material-spirituală ale umanului 496. Nu în ultimul rând, dacă o definiție a artei sacre ar fi cu adevărat posibilă, mai credem
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ca Euharistie, Editura Bizantină, București, 1999, p. 53. 174 Nikolai Berdiaev, op. cit., p. 128. 175 Ibidem, p. 128. 176 Ioannis Zizioulas, op. cit. , p. 53. 177 Ibidem, p. 55. 178 Julia Didier, op. cit., p. 65. 179 De fapt, pe această bază ideatică se fundamentează însăși ideea principală a acestei părți a lucrării noastre, în care încercăm să descoperim legăturile existente între creația artistică și experianța religioasă. 180 Nikolai Berdiaev, op. cit., p. 143. 181 Nikolai Berdiaev, op. cit., p. 143. 182 Ibidem, p. 143
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
entitate a toate știutoare, care nici măcar nu poate să moară. Textul curge sub forma unui dialog inspirat și deși face mari ocolișuri pentru a descrie multiple personaje, el revine la Mașa și la Extraterestru, două personaje cheie într-o confruntare ideatică: pe de o parte morala sănătoasă a țăranului moștenită din moși strămoși, pe de altă parte înțelepciunea oaspetelui. Și, ca în mai toate romanele lui Nichita Danilov, fantasticul se îmbină cu realul, absurdul cu posibilul, calități proprii scrierilor Daniloviene. Remarcabile
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
și în sat, autorul ridică planuri, dovedindu-se un adevărat maestru al detaliului, sugerând idei și convorbiri neexprimate, doar prin fotografierea gesticulației. Pe măsură ce înaintezi în lecturarea cărții, te cutremuri de simplitatea complexității (deși pare un paradox!) și a enormului volum ideatic, ce-l poate degaja această aparentă economie de cuvinte ce ar trebui să ocupe un spațiu mai întins cu dialoguri și monologuri. Cititorul va aluneca pe povârnișul unui text nefrânat de rigorile punctuației, ce te va duce cu gândul la
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
din punct de vedere metodologic, trebuie să precizăm că un astfel de criteriu dă viață indirect unei strategii de analiză bazate pe comparația de tip ordinal în cazurile de studiu (Mahoney 2000; Mahoney și Rueschemeyer 2002). Sau cazurile sunt ordonate ideatic în cel puțin trei categorii pe baza gradului în care fenomenul dat este prezent. Tabelul 1. Categorii de țări în relație cu Uniunea Europeană Categoria Țări din cadrul categoriei Țări în curs de aderare Bulgaria, România Țări candidate Croația, Turcia, Macedonia Potențiali
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]