3,066 matches
-
în ceea ce privește reușita și care, în plus, subliniază legătura între violență (Debarbieux), eșec (Dubet, Duru-Bellat) și analfabetism (Lahire) prelungește, în felul său, tradiția durkheimiană și republicană a școlii ca loc prin excelență al socializării culturale, al integrării sociale și politice. Teoriile identitare Pe lângă cele două tradiții evocate, există și o a treia, mai neutră, care nu caută să aprecieze în valoare efectele practicilor (negative sau pozitive), ci se preocupă mai mult de descrierea lor obiectivă în plan individual și în plan colectiv
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de construire a sinelui, de negociere a propriei imagini în interacțiuni. Fiecare își "bricolează" identitatea (Yonnet, 1999; Mendras, 1988; de Certeau, 1987 și 1990). Sociologii contemporani preocupați de studiul formelor populare ale practicilor încearcă să reabiliteze mass-media prin această pârghie identitară, în măsura în care versiunea critică domină încă în mare parte spiritele (mai ales în mediile universitare). Printre interpreții formelor de cultură populară în latura lor identitară, trebuie citate acele cultural studies engleze care insistă pe formele de "rezistență" dezvoltate de indivizi față de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Sociologii contemporani preocupați de studiul formelor populare ale practicilor încearcă să reabiliteze mass-media prin această pârghie identitară, în măsura în care versiunea critică domină încă în mare parte spiritele (mai ales în mediile universitare). Printre interpreții formelor de cultură populară în latura lor identitară, trebuie citate acele cultural studies engleze care insistă pe formele de "rezistență" dezvoltate de indivizi față de industriile culturale, în măsura în care fiecare și le însușește în felul său (Armand Mattelart și Erik Neveu, "Cultural studies' stories. La domestication d'une pensée sauvage
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
În al doilea caz, există o muncă de interpretare de către actor, în timp ce în primul nu se produce decât un răspuns direct. Definire și identitate Interacționiștii americani descriu activitatea socială ca o muncă de definire care s-a soldat cu problema (identitară) a construcției "sinelui" în relație cu ceilalți. Mead a inițiat această abordare (Spiritul, sinele și societatea, 1934), care i-a influențat ulterior pe Blumer, Hughes, Goffman (1922-1982), Strauss și Becker. • Identitatea: definire de sine și definire a celorlalți Goffman și-
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Identitatea: definire de sine și definire a celorlalți Goffman și-a axat sociologia pe descrierea interacțiunilor (autoprezentare, relații în public). El s-a arătat deosebit de sensibil la modul în care diferențele fizice (handicapul, de exemplu) pot fi transformate în probleme identitare. Un "stigmat" (1975) este o diferență considerată de ceilalți drept anormală. Ceea ce voia să puncteze pe plan sociologic ținea de procesele sociale ale stigmatizării, definirii de sine prin ceilalți și strategiilor posibile în fața acestei constrângeri (acceptare, interiorizare, adaptare, negociere, refuz
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Definițiile au o eficacitate socială prin faptul că desemnează norma (și anormalul), includ sau exclud indivizii din comunități și consolidează (sau distrug) identitățile. "A defini sau a determina un lucru înseamnă a-i circumscrie limitele" (Strauss, 1992a, p. 22). Problematica identitară Noțiunea de identitate, orice ar spune și ar gândi unii, constituie o problematică sociologică, prin faptul că implică un joc social de definire de sine prin ceilalți. Sociologia franceză pare tot mai preocupată să înțeleagă mecanismele identitare implicate de viața
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
p. 22). Problematica identitară Noțiunea de identitate, orice ar spune și ar gândi unii, constituie o problematică sociologică, prin faptul că implică un joc social de definire de sine prin ceilalți. Sociologia franceză pare tot mai preocupată să înțeleagă mecanismele identitare implicate de viața în societate. Unii chiar și-au făcut din asta o specializare, precum Nathalie Heinich, care-și revendică afiliația intelectuală la Goffman și Elias (Heinich, 1987 și 1997). Problematica identitară se învârte, după ea, în jurul a trei "momente
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
franceză pare tot mai preocupată să înțeleagă mecanismele identitare implicate de viața în societate. Unii chiar și-au făcut din asta o specializare, precum Nathalie Heinich, care-și revendică afiliația intelectuală la Goffman și Elias (Heinich, 1987 și 1997). Problematica identitară se învârte, după ea, în jurul a trei "momente": imaginea de sine (autoperceperea), cea oferită celorlalți (reprezentarea) și cea retrimisă de ceilalți (desemnarea). Aceste trei momente pot să coincidă sau nu (stare de criză). Ea a dezvoltat mai multe axe: identitatea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
retrimisă de ceilalți (desemnarea). Aceste trei momente pot să coincidă sau nu (stare de criză). Ea a dezvoltat mai multe axe: identitatea profesioniștilor (Heinich, 1993, 2000, 2002). Începând de când se simte un profesionist autorizat a se autodefini ca atare? crizele identitare: efectele sociale, psihologice care decurg din primirea unui premiu literar (Heinich, 1999); identitățile de gen așa cum se construiesc ele în ficțiuni (Heinich, 1996; Pasquier, 1999); identitatea practicanților: "Munca identitară se construiește în tensiunea dintre particularizare și asimilarea la colective. Prin
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se simte un profesionist autorizat a se autodefini ca atare? crizele identitare: efectele sociale, psihologice care decurg din primirea unui premiu literar (Heinich, 1999); identitățile de gen așa cum se construiesc ele în ficțiuni (Heinich, 1996; Pasquier, 1999); identitatea practicanților: "Munca identitară se construiește în tensiunea dintre particularizare și asimilarea la colective. Prin extensie, se pot înțelege modurile în care practicile culturale permit transpunerea numelor și renumelor cu sine și pentru sine printre ceilalți, în sânul colectivelor. Amatorul sau cunoscătorul, specialistul sau
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
261, 275-277, 288. Artizan, 171. Audiență, 48, 98, 110, 216. Audiție muzicală, 117, 121. Autonomie, 30, 99, 162, 280, 287-288 Autonomizare, 48, 167-168, 269, 271, 274. Axiologie, 252. B Bestseller, 193, 241. Birocratizare, 193. Biserică, 41, 114, 170, 183. Bricolaj identitar, 131, 157. Buget pentru cultură, 201-204, 240. Bun colectiv / corporal / cultural / ideal / industrial / material / simbolic, 11, 27-28, 47-48, 56, 56, 67-70, 77. C Cadre, 125, 127, 159, 283. Calcul (cost / avantaj), 67, 101, 192, 270, 284, 300. Calificare, 11, 13
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
iar mâine de un altul. Aceeași incertitudine în privința formei. Este vorba de a impune sacrificii unora pentru toți sau tuturor pentru unii. Cine poate să îmi spună ce formă va lua legea? Căci nu se poate nega că numărul formulelor identitare este infinit. Nu există zi în care să nu îmi ajungă cinci sau șase prin poștă, și toate, remarcați bine, complet diferite. Într-adevăr, nu este oare o nebunie să se creadă că o națiune poate gusta oarece odihnă morală
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
echipei noastre, ca această liniște școlară să aibă uneori legătură cu o negociere între școală și traficanții de droguri din anumite favelas. De asemenea, mondializarea, delocalizând centrele de decizie, favorizează, paradoxal, o localizare a problemelor (Giddens, 1991) și, implicit, replierile identitare și comunitariste (Barber, 1995). Ea favorizează o viziune "etnicizată" a lumii (Debarbieux, 2003), care nu trebuie interpretată obligatoriu într-un mod panicat, fiindcă poate contribui la o coeziune socială în locuri aflate în situații critice. Liniștea școlară constatată în țări
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
blocuri de putere un proiect global de formare. O formare a formatorilor (și întâi a formatorilor de formatori) la un nivel foarte înalt este necesară și ea trebuie să fie internațională pentru a integra rezultatele cercetării și a evita crisparea identitară din cauza căreia ceea ce dincolo părea rutină (de exemplu, valorizarea producțiilor adolescentine și puternica identificare din școlile engleze) pare aici o revoluție imposibilă sau o demagogie intolerabilă 47. 8. Ineficacitatea politicilor publice franceze 48 este, totodată, efectul centralismului ideologic care antrenează
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
condițiile libertății de expresie, după ce a fost abolită cenzura, autorul Bisericii Albe și-a declinat, spre stupoarea multora, identitatea românească, devenind principalul ideolog al moldovenismului, primitiv și pro-rusesc la origine, promovat în Basarabia. Dacă acest tragic, în esența sa, declic identitar se pare că are la bază o problemă personală a scriitorului Ion Druță - cea a locului pe care îl va ocupa în panteonul spiritual al Basarabiei, pândit de un val de revizuiri fundamentale în condițiile „libertății de expresie și a
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fost bursieră a "Open Society Archives" (Central European University, Budapesta), "Georg-Eckert-Institut für internationale Schulbuchforschung" (Braunschweig, Germania) și Center for Advanced Studies of "Ludwig-Maximilians-Universität" (München, Germania). Domeniul său de interes este istoria culturală, cu accent pe istoria educației, didactica istoriei, reprezentări identitare. Cătălina Mihalache, Didactica apartenenței. Istorii de uz școlar în România secolului XX (c) 2012 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice (categoria B domeniul Istorie și studii culturale). România, Iași, str.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Cătălina MIHALACHE DIDACTICA APARTENENȚEI Istorii de uz școlar în România secolului XX Cuvânt înainte de Sorin MITU INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuvinte-cheie: manual, cultură școlară, memorie istorică, reprezentări identitare Cuprins Cuvânt înainte / 7 Istoria, o temă pentru acasă / 9 Antecedentul convenabil / 9 Noutăți despre trecut / 12 Memoria de uz didactic / 17 Experiențe personale, memorii colective / 21 Manualul, o istorie imperfectă / 24 Capitolul I. Prezentul personajului istoric / 31 I.1
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
122 Primele povestiri / 122 În numele Republicii / 125 Noile manuale unice / 130 Textele "alternative" / 134 Războaie și tăceri / 138 Ignorându-i pe ceilalți / 145 II.3. Festivități, din ianuarie până în decembrie / 155 Datori față de cei căzuți / 155 Serbarea școlară: un exercițiu identitar / 159 Inconsecvența celebrărilor / 166 24 ianuarie 1859, o posteritate-model / 175 Geneza unui simbol de stat / 180 II.4. Lecțiile unei sărbători naționale: 1 decembrie 1918 / 190 În prelungirea prezentului / 190 Programe școlare și granițe politice / 193 Mai multe voci, aceeași
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
memorie colectivă care acționează cu forță inclusiv la nivelul istoriei academice. Câți savanți respectabili nu par să aibă concepții mult diferite în raport cu cele ale unui copil de școală, atunci când abordează o temă politică, istorică sau națională mai sensibilă, cu rezonanțe identitare! Din asemenea motive, cartea Cătălinei Mihalache nu are doar o miză științifică. Analiza subtilă a practicilor didactice ne invită și la o meditație pe marginea sistemului educativ autohton. Un sistem în care acumularea și redarea de informații reprezintă în continuare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mediul școlar. Investigația noastră traversează perioada dintre sfârșitul Primului Război Mondial și anii care au urmat căderii regimului comunist. Nu căutăm analogii facile între cele două serii evenimențiale, deși ambele au fost urmate de o efervescență notabilă a politicilor educaționale și redefinirilor identitare. În tot acest timp, trecând de la un proiect de schimbare la altul, învățământul românesc a cumulat practici și conținuturi longevive; între ele, comemorările ocupă și astăzi un loc aparte în cotidianul școlar. Dacă politicile memoriei publice au reflectat atent capriciile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
marcat de polemici și investigații cu un neașteptat impact public. Apariția revistei "History and Memory" în 1989 editată la Tel Aviv și Los Angeles a devenit emblematică pentru instituționalizarea noului curent 10. Problematica memoriei s-a axat pe studiul simbolurilor identitare, pe redescoperirea "vocilor tăcute ale istoriei", a marginalilor, a dominaților și a "uitaților" (vezi scandalul manualelor din Japonia și din alte țări)11, pe reactivarea feminismului 12 sau pe terapia marilor traume ale istoriei (direcție consacrată inițial Holocaustului 13, incluzând
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și de materializare a tradițiilor unei comunități sau ca pe o structură ordonatoare a informațiilor, prin care se auto-identifică un grup anume 19. Ea mai poate fi percepută și ca un set de convenții, un depozit inform, necuantificabil de repere identitare aflate, deopotrivă, la dispoziția indivizilor și a instituțiilor. Există mai multe posibile memorii, de obicei aflate în competiție. Iar ceea ce noi numim îndeobște istorie ar fi doar opțiunea mnemonică a grupului în care ne regăsim 20. Invocarea memoriei servește astăzi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
informale, ce dau viață relaționărilor indispensabile, dar efemere din viața de zi cu zi. Spre deosebire de semnificația strict informativă a altor cunoștințe, cum ar fi cele de matematică, de gramatică sau de zoologie, datele istorice au, de cele mai multe ori, o conotație identitară; dar aceasta nu se dezvăluie niciodată deplin și spontan. Se știe că informațiile rămân, de regulă, exterioare conștiinței elevilor. Sentimentul de stranietate 43 care îi îndepărtează de cele învățate este accentuat de încadrarea evenimentelor istorice în sisteme de referință nefamiliare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la un alt mesaj decât cel inițial. Reiterarea celor deja știute 45 fortifică certitudini minimale și facile, lăsând totodată suficient spațiu pentru speculații, vulgarizări, incoerențe. Deși învățarea școlărească nu pare suficientă pentru a construi apartenențe, ea poate susține, indirect, memoria identitară, individuală sau colectivă. Trecerea de la memorizare la memorie este condiționată de implicarea personală, afectivă și practică, capabilă să determine convertirea unui tip de experiență într-altul46. Atât timp cât școala își atribuie o misiune, ea se supune cerințelor formative identitare, iar pentru atingerea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
susține, indirect, memoria identitară, individuală sau colectivă. Trecerea de la memorizare la memorie este condiționată de implicarea personală, afectivă și practică, capabilă să determine convertirea unui tip de experiență într-altul46. Atât timp cât școala își atribuie o misiune, ea se supune cerințelor formative identitare, iar pentru atingerea dezideratului propus recurge, deopotrivă, la vechile și noile sale resurse didactice. Niciodată complet înlăturat, idealul mecanic-reproductiv se erodează continuu, de vreme ce cantitatea sporită a cunoștințelor nu permite exersări îndelungate. Se consideră că tocmai această invazie a noutăților, cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]