13,415 matches
-
solicitate, din motive lesne de înțeles, poezia abstractă și romanul „obsedantului deceniu”), libertatea postrevoluționară își arată efectele structurale. Să enumerăm câteva: o paletă extrem de largă a formulelor artistice; spargerea „frontului” literar și atomizarea vieții culturale; distribuirea autorilor într-un câmp ideologic cu toate nuanțele cromatice; ștergerea sau atenuarea diferențelor între literatura scrisă în țară și cea scrisă în „neagra străinătate”; dispariția în prezent a categoriei de literatură a exilului, prin dispariția totalitarismului care genera fenomenul; apariția unui alt tip de cititor
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
literară postrevoluționară (la care participă autori din toate generațiile) datorează ceva esențial celor care au amprentat epoca anterioară: continuitatea. Lucrurile nu au început de la zero, în ianuarie 1990; și bibliotecile nu au fost goale atunci, sau umplute exclusiv cu maculatură ideologică. Mi se va replica prin observația că, în schimb, sertarele scriitorilor au fost cam goale -, dar aceasta e tema unei alte discuții. Important este că cele două epoci se raportează una la cealaltă și pot fi înțelese mai bine prin
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
depășit cu mult sensurile antropologice imediate. Radu Paraschivescu scrie despre religia fotbal - spectacolul ultim al societății contemporane. Despre cum un fenomen interiorizat ajunge să se substituie vieții. Mai mult, stadionul a devenit prima tribună a temperamentului unei națiuni, un barometru ideologic al derapajelor și al mesajelor simbolice. O junglă a defulărilor, unde anonimii inițiază vocile identității comune. În ciuda insuficiențelor, romanul lui Radu Paraschivescu rămâne interesant prin povestea unei pasiuni ce ascunde o interogație neliniștitoare.
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
premier atrage atenția că rezultatul Convenției Naționale a PDL este importantă nu numai pentru viitorul partidului, ci pentru "întregul spectru politic", în condițiile în care românii se confruntă cu o criză politică generată de faptul că nu există o opoziție ideologică de contra-balans pentru USL. Am fost acuzat, ani la rândul, că am “predicat” dezmembrarea PD-ului. Neadevărat. A existat, într-adevăr, într-un discurs pregătit de stafful meu politic, un pasaj redactat în acești termeni. Nu am fost însă de
Năstase: Convenția PDL, importantă pentru întregul spectru politic by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39268_a_40593]
-
am folosit la reuniunea respectivă. Legenda însă a rămas. În aceste săptămâni, am sentimentul că, în viața publică, după alegeri, trecem printr-o criză politică determinată de faptul că nu există o forță politică de contra-balans la USL, o opoziție ideologică. Faptul că opoziția vocală este reprezentată de Partidul Poporului lui Dan Diaconescu marchează în formă de guerilă permanentă temele și dezbaterile din viața politică actuală", atrage atenția, pe blogul personal, Adrian Năstase, într-o postare intitulată "De-gum-ficarea PDL?". Potrivit fostului
Năstase: Convenția PDL, importantă pentru întregul spectru politic by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39268_a_40593]
-
au fost dintre cele mai diverse, iar cazurile atipice, deloc puține. Poate cel mai flagrant este al sicilianului Antonio Catalfamo. Nu altfel decît în trecut, culegerea lui Frammenti di memoria (Nicola Teti editore, Milano, 2009) se concentrează pe două teme: ideologică și amoroasă. Revine tonul dramatic, exortativ (să reflectăm, să luptăm! ) în compozițiile (cca jumătate din cele 39, în versuri libere) prin care își proclamă crezul politic izvorît din revolta nobilă - desigur - în fața nedreptății sociale. Dar, deși cunoaște prea bine cursul
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
la autonomia criteriului estetic atunci cînd judecă secvențe din opera unor antecesori ca cei din gruparea „Iconar“. Acesta e cazul lui Mircea A. Diaconu din Studii bucovinene, intenția criticului sucevean mergînd spre o analiză a operei „iconarilor“ din care imprecațiile ideologice să lipsească. Și cum opera nu apare din neant, ci din spiritul unei epoci, Mircea A. Diaconu așază biografia „iconarilor“ în context, descriindu-le optica, idealurile și scăderile. Prima ciudățenie e că gruparea își trage numele de la o revistă a
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
critic în marginea fenomenului iconar? Pentru Mircea A. Diaconu, dezinteresul arătat iconarilor poate fi înlăturat într-un singur fel: criticii să-i citească și apoi să se pronunțe, șubrezenia renumelui lor neținînd atît de precaritatea talentului curiaților, ci de stigmatul ideologic care îi intimidează pe critici. Opera iconarilor nu e iconostas, dar nici rechizitoriu de mers în iad.
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
alte vederi, ci pentru că a învățat că un truc care te face atrăgător e să te pronunți parcimonios asupra unor teme care oricum îți scapă. Din cei șase, trei au simpatii marxiste: Dawkins, Gould și Weinberg, restul fiind fără amprentă ideologică. În fine, toți cei șase sunt atinși de o viziune apostrofică asupra lumii. Așa cum sînt cuvinte cărora le cade o literă, dispariție pe care o marcăm printr-un apostrof, tot astfel sunt gînditori din al căror orizont dispare o dimensiune
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
menit să diferențieze experiența lor de cea douămiistă. Față de „predecesori”, Nițescu sau Văsieș sunt vădit mai relaxați în ce privește mizele literaturii. Lipsește, din versurile lor, atât preocuparea de a se defini poetic, cât și nevoia de a plasa literatura în contexte ideologice hard. Cei doi - și există semnalmente că trăsătura e generalizabilă și la alte nume tinere - nu mai simt deloc nevoia de a se război nici cu istoria literaturii, nici cu sărăcia tranziției, nici cu corupția politică actuală. Fără a fi
Schimb de experiență by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4322_a_5647]
-
la această idee. În anul următor, ca să mă feresc de un val de teroare care s-a soldat cu arestarea lui Edgar Papu, unul din cei mai admirabili profesori ai noștri, am trecut în lingvistică, unde obiectul era mai puțin ideologic și deci mai puțin primejdios. Cu sprijinul generos al lui Alexandru Rosetti, în 1962 am fost angajat la Centrul de Fonetică, unde făceam lingvistică și stilistică structurală. Scopul acestor discipline era introducerea unei metodologii strict științifice în domeniul umanist și
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
Alice Voinescu aduce cu o gravură; la fel intimidantele recuzite morale ale Hertei Müller și ale Monicăi Lovinescu. De departe, dezamăgirile vin dinspre A. Păunescu și G. Pruteanu - alături, firește, de unii politicieni. Răsucirile lor nu sunt acceptate din retranșamente ideologice; după Pleșu, ei și-au bătut joc de talanții dobândiți. Într-un loc spune despre Blaga că a schițat o teorie a vocațiilor piezișe; marile reușite ale spiritului „aparțin unor inși care se exprimă în teritoriul unei anumite vocații cu
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
universități, scriitori, artiști, muzicieni și activiști civici reputați. Ar fi putut fi consultați, de asemenea, într-o speță care privește funcția de șef de stat, și președinții postcomuniști ai României, mai ales că între mine și președintele Iliescu există diferențe ideologice iremediabile, precum și Majestatea Sa Regele Mihai I, detronat și exilat de către comuniști în 1947. Domnule președinte, Am analizat din punct de vedere juridic, Raportul Comisiei Europene privind reforma în justiție și lupta împotriva corupției în România din iulie 2012, cu ajutorul
Emil Constantinescu demontează minciuna cu lovitura de stat într-o scrisoare către Barroso () [Corola-journal/Journalistic/43369_a_44694]
-
docili în fața unor măsuri luate de Comisia Europenă, chiar dacă ei sunt șantajabili prin actele lor de corupție sau prin derapajele de la democrație, mi se pare un lucru grav. La fel de periculoase mi se par și judecățile partizane în funcție de interesele diferitelor grupuri ideologice din Parlamentul European. Nu aceasta este Europa pe care familia șefilor de stat din ultimul deceniu al secolului XX am visat-o. Nu aceasta este Europa pentru care peste 1.000 de români și-au dat viața în lupta cu
Emil Constantinescu demontează minciuna cu lovitura de stat într-o scrisoare către Barroso () [Corola-journal/Journalistic/43369_a_44694]
-
numără și o anumită „miopie”, care i-ar caracteriza pe liderii europeni ai momentului. În analiza lui Glucksmann este cuprinsă și o referire, nu tocmai măgulitoare, la țara noastră: „Bineînțeles, noi nu mai trăim la marginea unei catastrofe politice și ideologice, așa cum s-a întâmplat în secolul XX. Dar falii deconcentrante apar la marginea Europei, unde se pot vedea cum stalinismul și naționalismul, precum în Ungaria și România, își dau mîna.” De citit Tot în revista 22, dar în numărul 36
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
tras numeroase învățăminte. De pildă, că au existat forme publice de rezistență față de comandamentele jdanoviste încă înainte de liberalizarea din deceniul șapte. Sau că destui scriitori și-au păstrat cumpătul și au dovedit bun simț într-o epocă în care delirul ideologic părea, nu numai de rigoare, dar general. Lecția pe care am învățat-o a fost aceea de a nu pune totul într-o singură oală. Așa cum au fost oameni și oameni în plin regim de teroare, au fost scriitori și
Un lustru de tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4347_a_5672]
-
împrejurările de atunci și pe acea scară ipotetică dintre bine și rău, la polul binelui. Au făcut binele pe cât le-a fost cu putință în timp ce alții, aflați pe aceleași poziții sau mai sus, ca Mihai Dulea sau Eugen Florescu, satrapi ideologici, au făcut rău. Au aplicat cu duritate directivele politice oficiale, venind ei înșiși cu inițiative de supraveghere și cenzură. Numele acestora nu sunt date de Ianoși, dar le știe oricine a trăit epoca. Cine a lucrat, ca mine, la revistele
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]
-
nu l-a părăsit, comentând anunțul lui Victor Ponta privind susținerea acordată de social-democrați pentru un nou post de senator. "Relația cu colegii și colegele, cu membrii, simpatizanții și votanții PSD este profundă și durabilă. Din punct de vedere politic, ideologic și sentimental, nu am părăsit niciodată partidul, așa cum nici partidul nu m-a părăsit", a declarat Geoană, comentând astfel anunțul făcut marți de către președintele PSD, Victor Ponta, privind candidatura lui Geoană la Senat, susținut de USL și pe locurile PSD
Geoană: Nu am părăsit partidul, nici partidul nu m-a părăsit () [Corola-journal/Journalistic/42109_a_43434]
-
similar infuziei de plante aromate, exotice, puse într-un vas tradițional. Intens colorat, puternic mirositor și având un gust amețitor, produsul metamorfozat urcă irezistibil dinspre bază spre suprafață, oferindu- se într-o identitate radical schimbată.” Mircea Mihăieș contestă critica atât ideologică, „tezistă”, cât și critica hagiografică (în care ni se sugerează că s-ar încadra și monografia lui Sorin Alexandrescu, din 1969, ceea ce este fals) ca „subiective” și sterile pentru „plăcerea lecturii”, optând pentru o poziție declarat „contra-pozitivistă”, pentru interpretarea imprecisă
Ce rămâne? by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4209_a_5534]
-
Doi tineri francezi au fost linșați (acesta e, vai, cuvântul!) într-o mică localitate de lângă Grenoble. Parcul în care a avut loc oribila crimă continuă a purta de o veșnicie numele lui Maurice-Thorez, fostul lider al Partidului Comunist Francez, asistat ideologic și financiar de sovietici. Cel care semnalează rezistența la istorie și la revelațiile ei a sechelelor comuniste este un jurnalist de la revista de stânga „Le Nouvel Observateur”, într-un număr de la jumătatea lui octombrie. Autorul, Delfeil de Ton, dă și
Urme neșterse ale trecutului () [Corola-journal/Journalistic/4217_a_5542]
-
Clézio. E adevărat că Millet a publicat în același timp trei cărți. Și că, nu demult, scria într-o alta: „Vine un moment când nu se poate să nu-i dai dreptate lui Ben Laden”. Ați înțeles care e culoarea ideologică a domnului cu pricina. Dar el nu e doar un extremist de dreapta, ci și unul furios ca un taur când vede roșu, și căruia îi displace tot ceea ce în general place și invers. Le Clézio nu l-ar fi
Câte feluri de fanatisme există? () [Corola-journal/Journalistic/4218_a_5543]
-
Eco. Dar nu părerile literare ale lui Millet se află la originea polemicii în jurul cărților lui, ci un scurt și cuprinzător „Elogiu lui Breivik”, norvegianul care a împușcat cu sânge rece câteva zeci de tineri. Evident, stilul în care criminalul ideologic și-a executat victimele este, el, pe placul lui Millet. Dovadă titlul textului.
Câte feluri de fanatisme există? () [Corola-journal/Journalistic/4218_a_5543]
-
în 25 iulie 2012 președintelui Comisiei Europene, José Barroso, înainte de referendum, am sugerat consultarea într-o speță care privește funcția de șef de stat a președinților postcomuniști ai României, mai ales că între mine și președintele Ion Iliescu există diferențe ideologice iremediabile, si a Majestății Sale Regele Mihai I, detronat și exilat de către comuniști în 1947. Puteau fi consultați, de asemenea, foștii președinți ai Parlamentului României, foștii prim- miniștrii, foștii președinți ai Curții Constituționale, ai Înaltei Curți de Justiție și Casație
Emil Constantinescu către Martin Schulz: Mandatul lui Băsescu este ilegitim () [Corola-journal/Journalistic/42375_a_43700]
-
va candida pentru președinția acestuia. Joi seara însă, liderul ICCD, a recunoscut că este parte integrantă a PFC și că va încerca vineri la Sala Polivalentă, să preia conducerea Forței Civice. "Este un partid mic care și-a păstrat puritatea ideologică. Nu va face de rușine o întreagă flotă," a declarat fostul prim-ministru referitor la partidul a cărui președinție și-o dorește. La finalul emisiunii, MIhai Răzvan Ungureanu a fost rugat să spună dacă i-ar fi frică în eventuale
Mihai Răzvan Ungureanu vrea conducerea Partidului Forţa Civică by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/42478_a_43803]
-
a dorit să acorde susținere unui premier de centru-stânga capabil să genereze un program de guvernare echilibrat, bazat pe politici social-liberale", mai arată sursa citată. Uniunea Națională pentru Progresul României a evidențiat că "UNPR merge mai departe împreună cu PSD, partenerul ideologic natural, și își va păstra conduita corectă și responsabilă de până acum, precum și inițiativele sociale care vor fi agreate la nivelul Alianței de Centru Stânga și la nivelul Uniunii Social Liberale"
UNPR a devenit, oficial, parte integrată a USL by Braga Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/42601_a_43926]