6,564 matches
-
explicat Cameluței că trebuie să-i leg picioarele, așa cum făcea tata Gogu, urmând ca după aceea, să-i răsucim aripile. -Și pe urmă? m-a întrebat nerăbdătoare. -O lăsăm aici până mâine după-amiază, când i-o dăm lui Matei, în locul iepurelui. Am ieșit din curtea fără locatari exact când ne strigau mamele să intrăm în casă. De la distanță o auzeam pe Cameluța care, cu o voce plângăreață, căuta să o convingă pe mama ei de ce își murdărise hainele; bineînțeles fiind departe
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
DE NEUITAT Ultima zi de școala era un vis care dură mai bine de nouă luni și care, în sfârșit, se raliza! În fața noastră era vacanța de vară, mult așteptată atât de elevi, dar și de profesori. În ultimele zile, iepurele fusese descoperit de tanti Oala, care spre surprinderea noastră, a fost supărată că o lipsisem de plăcerea de a se ocupa de el. Din cauza lui, Cartuș era tot timpul legat, iar motanul, era repede amenințat, dacă îndrăznea să se apropie
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
Oala, care spre surprinderea noastră, a fost supărată că o lipsisem de plăcerea de a se ocupa de el. Din cauza lui, Cartuș era tot timpul legat, iar motanul, era repede amenințat, dacă îndrăznea să se apropie mai mult. Eram fericită, iepurele era iubit de toți, Cartuș nu mai avea ocazia să mă lingă de câte ori avea pofta, iar vacanța bătea la ușă cu zilele de joacă, fără grija lecțiilor și fără obligația ca la ora opt să fiu în pat. Ce mă
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
spus că o să mă plimbe cu tractorul toată ziua. Ne-am uitat la el cu admirație, mai mult să-i facem placere și fără să ne vadă, uitându-ne una la alta, am strâmbat din nas. -Daca vrei îți dau iepurele! i-am spus cu stranger de inimă de frică să nu accepte. -A, nu! mi-a răspuns grăbit. Dacă vrei, am să-ți aduc altul când am să vin în vacanță la bunica mea -Nu! a sărit Nuța speriată, amintindu
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
note mari. Te-ai gândit vreodată de ce? -Nu! -Îți spun eu! N-o să-ți vină să crezi... dar, îți spun adevărul gol goluț. -Hai, spune odată! îl îndemna Constantin nerăbdător.” * M-am opri din scris. Prin minte îmi alergau, precum iepurii sălbatici speriați de vânător, tot felul de amintiri. Mi-a adus aminte de întâmplările povestite odată de Popescu. M-am lăsat în voia lor... * „Se apropia miezul nopții. Bița, Popescu, Mircea și Gabi se întorceau de la film. Cele câteva becuri
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
ce păreau coborâte din cer de linia orizontului, de unde se iveau răsărituri și unde plecau apusuri de soare mai frumoase decât poveștile mamei și decât Fata Morgana ce călca fără urme pe picăturile de rouă căzută pe ierburile unde sălășluiesc iepurii și dropiile. Drumul vieții Părintelui Mihail Milea a fost stabilit dinainte, ca o descoperire de „Sus”, din „dar ceresc” și de timpuriu a simțit atracție sempiternă față de creștinism. Înălțându-se pe vârful picioarelor, bătea cu degetele usna clopotului de la biserica
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
nu am mai mâncat de mult timp. La țară unde am trăit în ultimul timp, te mulțumeai cu o friptură sau o supă grasă dintr-o pasăre de curte, indiferent că este găină sau rață. O singură dată am mâncat iepure cu măsline, foarte bine pregătit de fiul gazdei care este șeful unui restaurant pe litoral. - Văd că doamnelor nu le-au plăcut vinurile noastre, atunci un desert, ceva dulce sau rece, ar fi bun? Un tort de înghețată, căpșuni cu
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
la ușă” Zicala conține un adevăr esențial și se referă la un câmp informațional susținut de absolut toate entitățile, indiferent de regnul din care fac parte. Lupul, un animal sălbatec, emite o informație de prezență despre care inteligentul om sau iepurele vânat capătă cunoștință. Apa poate fi simțită de un om sensibilizat deși se află adânc sub scoarța terestră iar șoarecii părăsesc corabia destul de mult înaintea scufundării ei. Câmpul informațional dirijează multe din elementele petrecute nu numai pe sfera noastră terestră
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
ceea ce mi-am dorit? Suprim rațiunea sperând că, de această dată, va alege impulsul. Problema e când o pornești pe un drum care se unește pe alocuri cu alt drum. Poți face față la două scopuri? E ca proverbul cu iepurii... Și revine rațiunea, sfârtecând orice încercare de schimbare spre instinct sălbatic, natural... - Pot să o fac! Vreau să o fac! Încă nu știu dacă Trebuie să o fac! Să o fac? - va urma - Referință Bibliografică: Gânduri de seară...2 / Mirela
GÂNDURI DE SEARĂ...2 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358324_a_359653]
-
femeie, că am venit aici, nici nu știi tu ce iad este în acest oraș, am sărit din lac în puț, venii din război să mor aici ! Vin ale dracului blestematele alea de avioane anglo-americane și ne pisează ca pe iepuri. Eu ca eu, c-am trecut prin viață, dar ce fac cu fata asta pe care-am rupt-o de acasă s-o aduc aici la școală. De bine de rău am înscris-o la Gimnaziul Unic Filipescu, dar trebuie
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
Accente > SINCOPE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 464 din 08 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Sincope Admir echilibrul femeii, stăpânirea de sine, ea poate fi un Aisberg care lovește Titanicul. Dar Titanicul nu se scufundă, scrie poeme despre iepurii din Cișmigiu. Aș vrea să am un laser special cu analizor, să văd mecanismul chimic din capul unui om care urăște. Mie îmi lipsesc ceva substanțe. Și viciul este o formă de viață, chiar înfloritoare. Unii trăiesc din automatisme, alții
SINCOPE de BORIS MEHR în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358482_a_359811]
-
dar din ce in ce mai agitat, împreună cu sala. ...Dar cei care au organizat acest spectacol, erau români, si, în plus, mai aveau acel scop, ascuns... Ce dacă suntem în Spania? Lasă că știm noi să facem în așa fel încât să „împușcam doi iepuri dintr-o lovitură”, cu ocazia unei așa de mari Sărbători! Ce dacă e zi Națională? Acum suntem „noi” la conducere! Dacă ar fi fost psd-iștii, nu ar fi făcut la fel? Bineînțeles că da! Așa că, hai, LA TREABĂ: „Înainte cu
PARTIDELE, PANA SI DE ZIUA NOASTRA NATIONALA... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357988_a_359317]
-
de mare încât devenise aproape sufocantă. Deși o ducea foarte bine în sânul noii sale familii, care-i făcea mai toate poftele, cocoloșindu-l, numai ca să-i intre în voie și să nu-l supere cu ceva, ghiftuit numai cu iepuri și rațe sălbatice, vânate pe o întinsă vale a plângerii, adiacentă satului, de unde se vedea șerpuind o apă (Ozana copilăriei mele, numai că nu era curgătoare), îmi aduc aminte că în timp ce țăncușam vreun pepene, sau ne odihneam pe marginea tarlalei
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
ea ... Și de la Frăsâna au aflat taina asta jumătate din femeile satului. Destule dintre ele, când îl vedeau pe bietul băiat al Anicăi, îl arătau din ochi și-și dădeau coate, șoșotind ca acum Ileana lu' Oajdea, către Maria lu' Iepure: - Uite căzăcelu', tu Marie, ci frumos crește! Numai di n-ar avea apucăturili lu' tată-său... Seca-i-ar sămânța!... Că ne-o spurcat neamu' hoardele pustiului ... - Șî Anica, săraca! are zâle bune cu omu' ei? întreabă curioasă Maria. - Numai
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
de pe maidanul din fața lui Safta Toader, zis și chiorul. Zorii încep să spargă liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu unde au dormit peste noapte. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu, un iepure a sărit din maldărul de grâu și o zbughește pe răzor, speriindu-l de moarte. Victor se grăbește iar în urmă încep să se vadă snopii aruncați în dezordine. A avut spor acum pe răcoare, însă dacă nu reușește să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
la loc Vise câte sunt, se bulucesc Ca deținuții-n jurul unui foc Când plouă peste globul pământesc De unde vin și ce mesaj Ne transmit pe telegraful minții Că toată viața noastră pare-un gaj Pe talerul făgăduinții? Ca niște iepuri speriați Terorizați de-o carabină Ce ies din codru și se-ascund pliați Când se face brusc, în jur, lumină Și parcă mă întorc dintr-un voiaj Pe firul scurt al unui gând În mintea mea, mai este un etaj
LUMI ÎNGEMĂNATE de ION UNTARU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358793_a_360122]
-
încape cuvântul plânset. între două fire de gheață, - oamenii le numesc țurțuri, - ridic mâinile și împart existența între a fi și a spera. un număr de cuvinte învață mișcarea printre iluzii și noaptea lacrimii, când răsăritul aleargă să prindă urma iepurelui alb. gând, gândire, inutilitate, utilitate... o mulțime de cuvinte macină viața în moara viselor. se aruncă porumbei, între două mitraliere de jucărie. între două grupuri îmbrăcate în clovni, se mimează simpatia, prietenia, pacea. în toate umbrele, există un balon colorat
FĂRĂ PLÂNSET de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359373_a_360702]
-
Măcar acum, în ultimii ani de când televiziunea devenise „liberă”, seara, înainte de a adormi, mai privea la întâmplare uneori câte un film întreg, alteori doar câteva secvențe, în care eroii - pozitivi sau negativi - erau decimați cu dezinvoltura cu care se împușcă iepurii și apoi cu un sentiment de detașare, cădea într-un adevărat somn de plumb fără vise. Unde și cum se pierduseră vremurile acelea în care somnul îi era presărat de petele de culoare ale viselor și chiar de muzica pe
FILMUL NOPŢII ÎNCĂ NESFÂRŞITE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359375_a_360704]
-
zi Georgiana, pe care toți ai casei o alintau Geo, se ocupa de iepurași cu multă dragoste. Îi hrănea, îi scotea prin curte să se joace și se amuza alergând după ei. Știți vorba aceea, să nu fugi după doi iepuri că nu vei prinde niciunul. Cam așa făcea Geo, când alerga după Iepurica, Iepurilă o lua în partea opusă. Însă era tare distractiv acest moment al zilei, mai ales că celelalte animale ale familiei asistau curioase la tot acest spectacol
POVESTEA IEPURAȘILOR PITICI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359435_a_360764]
-
veseli, cu cănițe în mână călcând iarba din fânețurile oamenilor supărați că vor cosi cu greu la vară iarba bătătorită și încâlcită de copii... Sunt uimit că văd prin întuneric din ce în ce mai clar și-mi par toate mai limpezi. Văd un iepure, departe într-o râpă, ca un ghemotoc negru, sărind ca o umbră mică pentru a se ascunde mai temeinic sub un mal. Și simt, pe dealul acela negru și împădurit, de dincolo de pârâu, cum sclipește ceva, în întunric, ca niște
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
cenușă, a sorbi, ciorbă, sobă, a usca. • bun ↔ rău, vină, păcat. • numerale: 3, 20, 1, singur, sărac (?), orfan (?) • acțiuni: a mânca, a roade, dinte, animale rozătoare: șoarece, șobolan, câine, pisică, cal, lup, urs, oaie, berbec, bou, vacă, leu, veveriță, porc, iepure, nurcă și lucruri cu dinți: ferăstrău, furcă, pieptene etc. • a lovi, a izbi, a merge, picior, cracă, Crăciun, talpă, pulpă, drum, uliță, călător, a sări, a țopăi, hop!, purice, lăcustă, broască, a veni. • a râde, a zâmbi, bucuros, a spera
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
lotcă de aproape 40 ani, de când fusesem salvamar la Eforie. Dar am constatat că mânuitul vâslelor, ca și mersul pe bicicletă, nu se uită niciodată. După care Cătălin propune un fazan, spre bucuria copiilor. Se aud replici de genul: Teo: - Iepure. Monica: - Teo, încă n-ai învățat că după asta te închide cu "restaurant" ? Teo: - Ba nu, că tati e milos și îmi mai dă câteva șanse. Într-adevăr, Cătălin continuă cu: - Rechin. Gabi, importantă: - Inorog. Teo se gândește un pic
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
că a rupt capu’ gâscanului care s-a dus să-i ciugulească din mâncare. După o vreme, muma s-a întors cu nașu Răducan care venise în sara aia până la noi. Parcă-l văd și acu. Avea în mână un iepure, că era mare vânător și pe vremea aia gemea’ pădurile de iepuri. Taica s-a ridicat în picioare, și-a scos căciula de pe cap și i-a urat: - Bine veniși pe la noi, nașule! Ne ertați că ne găsâți în neorânduială
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
din mâncare. După o vreme, muma s-a întors cu nașu Răducan care venise în sara aia până la noi. Parcă-l văd și acu. Avea în mână un iepure, că era mare vânător și pe vremea aia gemea’ pădurile de iepuri. Taica s-a ridicat în picioare, și-a scos căciula de pe cap și i-a urat: - Bine veniși pe la noi, nașule! Ne ertați că ne găsâți în neorânduială cu atâtea gloduri pe jos, dar s-a terminat făina și mâne
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
cu instrumentalul destinat operației de înlăturare a oricărui fir de praf sau grăsime, ne-am apucat de treabă. Vanea era încântat de mirosul alcoolului, că i-am văzut cum i se căscau nările ca unui copoi ce adulmeca urma unui iepure. - Marine, curat harașo, nu mult votchi aruncat... Crasnaia!... Nu arucare, e pacat de bautura. Făcea economie, fiindcă o să vedeți ce gând pusese sticlei. - Așa trebuie!... - Da, așa trebuie... zic eu și-l priveam distrat, când Vanea a luat sticla, a
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]