8,779 matches
-
a doua jumătate a secolului trecut au coexistat, mai mult sau mai puțin pașnic, și au funcționat, mai mult sau mai puțin eficient, două sisteme de organizare economico-socială diametral opuse, și anume: sistemul capitalist, bazat pe proprietatea privată, pe absența ierarhizării puterii economice și pe acțiunea mecanismelor pieței concurențiale (capitalismul este asociat pieței), și sistemul socialist, bazat pe proprietatea publică, mai ales sub forma proprietății de stat, asupra resurselor productive și pe mecanismele birocratice ale planificării centralizate (socialismul este asociat planificării
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
ele are un rol bine definit în psihologia schimbării, dar numai împreună formează elementul comun al procesului esențial și permanent al schimbării sau transformării. footnote>. Interacțiunea celor două atribute ale acțiunilor umane generează cele patru tipuri de abordări care permit ierarhizarea urgențelor și stabilirea atitudinii față de consecințele acțiunilor întreprinse, după cum urmează: activități urgente și importante, activități urgente și mai puțin importante, activități mai puțin urgente, dar mai importante, și activități mai puțin urgente și mai puțin importante<footnote Idem. footnote>. În
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
productive, pe structura piramidală a puterii economice și pe o planificare supercentralizată, atotcuprinzătoare, birocratică și normativă, și de sistemul așa-zis capitalist, adoptat de statele Europei Occidentale, Americii de Nord și de Japonia, bazat pe apropierea privată a resurselor productive, pe inexistența ierarhizării puterii economice și pe rolul decisiv al pârghiilor și instrumentelor pieței concurențiale (mai mult sau mai puțin perfecte) în reglarea (autoreglarea) fenomenelor economico-sociale. A fost o realitate evidentă că resorturile sistemului socialist au condus la rezultate nedorite, cu efecte nefavorabile
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
judecățile relative la implicațiile juridice, tehnologice, politice etc., pot, cel mult, să întărească argumentația, dar nu o construiesc. O definire adecvată a economiei de piață poate porni de la ideea că un asemenea sistem este generat de regulile de ordonare sau ierarhizare a unor parametri sau caracteristici proprii agenților economici, relevate în procesul schimbului. În această tentativă, trebuie ținut cont însă de trei aspecte fundamentale, și anume: primul - din model trebuie să rezulte explicit faptul că există cel puțin un alt mod
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
șirul de așteptare la un anumit moment de timp îi corespunde un element al mulțimii agenților: F: LxT → c, f(li, ti) = Cj, cu condiția de bijectivitate: (li+1) < (li, ti) Cj+1 < Cj. Disjungerea excepțiilor de agenți înseamnă că ierarhizarea, respectiv ordinea desfășurării în timp a tranzacțiilor, are loc în funcție de un parametru propriu calității de agent; prin urmare, dacă regula se aplică uniform există o corelație informațională perfectă între caracteristicile cerute și cele oferite în procesul tranzacționării bunurilor pe piață
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
concluzii importante, după cum urmează: a) sistemul prezintă caracter de economie de piață, în care cererea și oferta agregate se reglează independent de raritatea resurselor, dacă nivelul performanței efective este corelat cu nivelul performanței necesare, respectiv cea cerută de regula de ierarhizare (corelația este relevată prin nivelul prețului). În acest caz, prețul reflectă o corelare a reprezentării subiective a necesității (cererii) la nivelul ofertantului de bunuri (respectiv o corelare a posibilității satisfacerii unei necesități, reprezentată subiectiv la nivelul solicitantului) cu oferta reală
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de matrice a paradigmelor organizării cunoștințelor pe care le dezvoltă epistemologia constructivistă"36. Principiul director care ghidează construcția acestui sistem ciclic se exprimă în formarea și organizarea cunoștințelor în cadrul interacțiunii subiectului cu obiectul. Esențialul constă în "distrugerea" modelului linear de ierarhizare a cunoștințelor între disciplinele fundamentale (matematica, fizica) și disciplinele principale (științele omului și ale societății) și crearea unui model ciclic de organizare a cunoștințelor care interacționează reciproc și revine prin conexiune inversă (feed-back), legând științele logico-matematice (I) de științele fizice
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a lui Morgenthau (1948) a dominat discuțiile în perioada 1950-1975. În această teorie este interesant de văzut rolul puterii și a capacităților. Potrivit lui Waltz, una din caracteristicile definitorii ale structurii sistemului internațional este distribuția capacităților. Drept urmare, teoria sa susține că ierarhizarea statelor se face potrivit capacităților lor, cu specificarea scopului și domeniului relațional ale puterii. El consideră că pentru o națiune "capacitățile economice, militare și celelalte nu pot fi cântărite fragmentat și separat"35. Mai departe, Waltz afirmă că "statele nu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de jurisdicție conferă posibilitatea ca hotărârea primei instanțe să poată fi atacată mai întâi cu apel în fața unei instanțe superioare, iar apoi cu recurs la o instanță de casare superioară. În anumite cazuri există și sistemul bazat pe o dublă ierarhizare a instanțelor judecătorești (când motive de celeritate în soluționarea litigiilor impun), precum în materia contenciosului administrativ, a litigiilor de muncă etc., situație în care există doar calea recursului, nu și a apelului, împotriva hotărârii primei instanțe. 5) Principiul independenței judecătorilor
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
redus rolul copiilor în susținerea părinților bătrâni; − creșterea timpului liber, prelungirea concediului și accesul la transport facil și altele. Rețeaua națională de localități este compusă din localități urbane și din localități rurale, ierarhizate pe ranguri. Potrivit Legii nr. 351/2001, ierarhizarea localităților pe ranguri este următoarea: a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanță europeană; b) rangul I - municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel european; c) rangul II - municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, în condițiile legii, cu respectarea principalilor indicatori cantitativi și calitativi minimali. Principalii indicatori, elementele și nivelurile de dotare prevăzute de lege pentru ierarhizarea localităților urbane și rurale, vor sta la baza criteriilor de stabilire a impozitelor și taxelor. În zonele lipsite de orașe pe o rază de 25-30 de km guvernul, cu participarea autorităților administrației publice locale, va acționa în mod prioritar pentru
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Systems: Conceps, Methodologies and Applications, vol. I, John Wiley & Sons, 1994. footnote> structurarea lor pe niveluri ierarhice; agregarea și descompunerea/dezagregarea obiectivelor; relevarea modalităților complete prin care se ajunge la îndeplinirea obiectivelor; identificarea factorilor perturbatori, care pot afecta obiectivele sistemului; ierarhizarea obiectivelor pe baza unui set de criterii; stabilirea măsurilor sau a metricilor de performanță; evaluarea consecințelor asociate obiectivelor și eventuala reformulare a acestora. Evaluarea și reevaluarea obiectivelor sistemelor sunt importante sarcini ale analistului de sistem, mai ales că ele presupun
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
timp. Faza de formulare a problemei, prin importanța sa și prin amploarea care îi poate fi atribuită, constituie ea însăși un studiu de analiză de sistem, la o scară redusă. Ea poate avea în vedere desfășurarea unei cercetări orientate spre ierarhizarea obiectivelor, identificarea elementelor modelului decizional și intuirea reacției persoanelor afectate de consecințele diverselor alternative luate în considerare. Calculele analitice însoțesc în mod necesar această fază. Analistul poate avea ca bază a definirii alternativelor problemei informații privind bugetul prezent și anticipat
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
măsurate cu mai multă exactitate. Obiectivele/scopurile pot fi ierarhizate pe termen scurt și lung, conform sistemului preferențial al decidentului. Ele pot fi modificate relativ ușor în timp și de aceea două probleme importante sunt actualizarea și predicția evoluției lor. Ierarhizarea corectă a obiectivelor permit definirea celor mai adecvate alternative pentru atingerea lor, conform înlănțuirii logice a acestora. Obiectivele sunt necesare definirii alternativelor menite a asigura realizarea lor. Dacă nu poate fi definit în mod coerent un obiectiv măsurabil, el poate
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
contrare (conflictuale), în contextul problemei de rezolvat este avută în vedere de analist. Precizarea acestora este necesară deoarece ea servește delimitării clare a rolurilor actorilor din sistemul analizat. Stabilirea obiectivelor trebuie făcută în așa fel încât să permită actualizarea lor. Ierarhizarea obiectivelor și a scopurilor asociate este aici o chestiune importantă și totodată dificilă, care îi implică în mod deosebit pe clienții și factorii de decizie din sistem. Precizarea acestor elemente în mod clar, neambiguu, plasează problema și studiul de ADS
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
care îi implică în mod deosebit pe clienții și factorii de decizie din sistem. Precizarea acestor elemente în mod clar, neambiguu, plasează problema și studiul de ADS în clasa problemelor denumită generic „hard”. Situația-problemă presupune definirea obiectivelor și eventuala lor ierarhizare, precum și definirea mediului sistemului. Conform accepției date de Churchman, o entitate care nu poate face obiectul controlului decidentului aparține mediului sistemului. Pentru un sistem de tip „soft” definiția mediului în accepția dată este destul de imprecisă, așa cum sunt de altfel ariile
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
simplifica problema, prin reducerea de comun acord a numărului de obiective. Astfel, obiectivele ce reprezintă doar mijloace pentru atingerea altora pot fi eliminate. La limită poate fi asumat un singur obiectiv, atunci când toate celelalte contribuie la realizarea acestuia. Este posibilă ierarhizarea obiectivelor și satisfacerea lor în mod iterativ, începând de la nivelul cel mai înalt, urmând o ordine de tip lexicografic. Să mai menționăm faptul că toate obiectivele, cu excepția celui mai important, pot fi convertite în restricții, impunând limite inferioare/superioare de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
să obțină decizii favorabile lor sau dezavantajoase față de interesele naționale. Pentru a ordona acești factori de decizie (care nu sunt exclusivi) și a ușura munca decidenților, este necesară o privire unitară, o logică clară, unanim acceptată, pentru a putea face ierarhizări, evaluări de tipul cost-beneficiu, gestiunea perioadei postexploatare a resurselor, acceptarea unui termen pentru epuizarea resurselor geologice, compararea volumului externalităților pozitive și negative pentru societate și mediu etc. Un asemenea rol coordonator al factorilor de decizie îl poate avea - cu caracter
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
motivație comună populației (sau majorității acesteia) unei țări. Ca metaforă, interesul național se găsește în vârful „lanțului trofic” al intereselor de rang inferior. Interesul național operează nu numai la selectarea obiectivelor strategice, dintr-o multitudine de obiective posibile și la ierarhizarea acestora, dar, sugerează sau impune orizonturi de timp, motivații, dimensiuni. Sub aspect teoretic, interesul reprezintă o categorie socioeconomică de natură obiectivă, transformat într-un motor puternic al dezvoltării, progresului<footnote Niculescu, M.G., Adumitrăcesei, I.D. (2002), „Globalizare și realizarea intereselor naționale
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
prin intermediul parcurilor agroindustriale și industriale urbane se poate concretiza acest „soft” global de cunoaștere pus în slujba „hardurilor” locale. Gestiunea acumulărilor entropice este o activitate ierarhizată la nivel individual, de gospodărie, așezare umană, entitate economică, nivel național și internațional. Această ierarhizare înseamnă și moduri diferite de abordare: prin educație și învățământ pentru nivelul individual, prin apelare la CET în cazul gospodăriilor, prin reglementări de diverse tipuri pentru alte niveluri<footnote Ghineraru, M. (2006), Managementul integrat al deșeurilor în perspectiva integrării europene
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
economic și social în care are loc punerea în valoare a unei resurse. Este o abordare exhaustivă a domeniului, care permite, pe de o parte, formularea obiectivelor strategice, iar pe de altă parte, conturarea criteriilor care vor fi folosite la ierarhizarea acestor obiective. 5.4.1. Formularea obiectivelor strategice Într-o primă etapă, are loc o formulare a diferitelor obiective inspirate din practica, literatura de specialitate din alte țări, din țara proprie, atenția fiind îndreptată către studiile de diagnoză, dar nu
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
piețelor etc. Laborioasa activitate de selectare a obiectivelor strategice la nivel macroeconomic (mai puțin solicitantă la nivel microeconomic) odată încheiată, se concretizează printr-un număr minim de obiective care, pentru a fi incluse în strategie, suportă încă o operație de ierarhizare, recurgând pentru aceasta la metode cunoscute: modelare și simulare matematică, reiterarea criteriilor din caseta 23, considerarea opiniilor specialiștilor, prioritate dată compatibilității cu interesul național și cu obligațiile asumate prin tratate și alianțe cu țări străine sau prin convenții internaționale. În
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
și cheltuielile, eforturile care urmează a avea loc după încetarea activității economice a unei unități care presupune o perioadă de gestiune a acumulărilor entropice din timpul vieții economice, a activității economice, a transformării resurselor naturale în produse. Această etapă de ierarhizare, de evaluare a obiectivelor strategice selectate, dă indicații și asupra viabilității, logicii, oportunității strategiei și justifică denumirea strategiei: de exploatare a resurselor naturale (minerale), conservarea factorilor de mediu, protecția și refacerea mediului, amplificarea activității economice în plan regional, dezvoltare economică
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
conform graficelor de timp a obiectivelor și obținerii efectelor scontate - efecte care dau măsura calității demersului teoretic al celor care au elaborat strategia și au transformat-o în programe de activitate economică. Metodologic, au loc următoarele etape de lucru: evaluarea, ierarhizarea și etapizarea obiectivelor; construirea de scenarii sau simularea viitorului; decizia privind scenariile; elaborarea de programe și măsuri; implementarea strategiei și organizarea entității de gestionare a strategiei. Evaluarea, ierarhizarea, etapizarea obiectivelor. Realismul unei strategii este dat și de compararea eforturilor necesare
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
programe de activitate economică. Metodologic, au loc următoarele etape de lucru: evaluarea, ierarhizarea și etapizarea obiectivelor; construirea de scenarii sau simularea viitorului; decizia privind scenariile; elaborarea de programe și măsuri; implementarea strategiei și organizarea entității de gestionare a strategiei. Evaluarea, ierarhizarea, etapizarea obiectivelor. Realismul unei strategii este dat și de compararea eforturilor necesare realizării acesteia cu resursele, cu potențialul care poate fi mobilizat pentru îndeplinirea obiectivelor. De aceea, o etapă din metodologia elaborării strategiei este destinată acestei „dimensionări” a obiectivelor. Criteriile
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]