14,062 matches
-
trimis guvernului francez un avertisment, ca urmare a cuvintelor amenințătoare adresate în noiembrie 1913 de către kaiser regelui Belgiei. Se cunosc deja detaliile dramei diplomatice care a precedat-o pe cea militară. El a meditat prea mult asupra istoriei pentru a ignora faptul că, așa cum apar evenimente mai puternice decât oamenii, există, de asemenea, oameni care sunt mai tari decât anumite evenimente. Apetența lui pentru echilibru, îl ținea la egală distanță de determinismul absolut și de o credință oarbă în atotputernicia voinței
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de nuanțe infinitezimale. Iată comentariile unui șofer de autobuz: Sunt șofer pe autobuz de zece ani, iar în tot acest timp am urmărit ochii călătorilor care nici măcar nu-mi observau prezența. Ei au nevoie doar de un mijloc de transport, ignorând adesea omul care îi conduce. Am învățat să citesc expresiile pe care le trădează trăirile interioare. Sunt acele priviri pierdute, care urmăresc imaginile ce rulează prin fața lor, dar pe care nu le văd și din care nu rețin nimic. Aceste
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ușor metaforizant, plăcut, ceea ce o apropie de Ionel Teodoreanu. Supratema cărții este iubirea și cine nu ar citi o carte de dragoste? Multe scene sunt „de capă și spadă”, spectaculoase, cu răpiri și tentative de asasinat: Făcea echilibristică pe bordură, ignorând pericolul la care se expunea. Mașinile treceau în viteză pe lângă ea, iar una neagră opri în dreptul ei. Nu-i acordă atenție. Din ea coborî un bărbat înalt, îmbrăcat în negru care o imobiliză cu o mână, iar cu cealaltă îi
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
bărbatului care o privea blând, zâmbind. - Privirea vă trădează. Sunt șofer pe autobuz de zece ani, iar în tot acest timp am urmărit ochii călătorilor care nici măcar nu-mi observau prezența. Ei au nevoie doar de un mijloc de transport, ignorând adesea omul care îl conduce. Am învățat să citesc expresiile care le trădează trăirile interioare. Sunt acele priviri pierdute, care urmăresc imaginile ce rulează prin fața lor, dar pe care nu le văd și din care nu rețin nimic. Aceste priviri
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
reguli pe care le respecta cu strictețe și care uneori îi opreau manifestările datorate bucuriei, parcă refuzându-i dreptul la fericire. Reguli de politețe însușite încă din copilărie. Ar fi vrut să le uite pentru un moment, sau măcar să le ignore câteva clipe, pentru a exterioriza trăirile acelea interioare pe care parcă nu reușea să le mai țină în frâu. Ar fi vrut... Erau atât de multe cele pe care le încadra în categoria „aș fi vrut” și care doar acolo
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
care îi plăceau în mod deosebit, lăsându-le pe raftul alb al dulapului aproape gol. Legă sacul, se încălță și coborî grăbită scările pentru a duce voluminosul bagaj la gunoi. Observă că trecătorii se uitau la ea contrariați, dar îi ignoră declarând că nu-i pasă deloc și că nu o interesează ce are lumea de obiectat la adresa ei. Lăsă sacul lângă pubelă, gândindu-se că în acest fel va fi ferit de mizerie și luat în condiții bune de unul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
care aluneca pe lângă corp. Acesta era la locul lui, nu și bărbatul. „- Oh, Doamne! Am ieșit afară înfășurată în prosop.” Karina era șocată de ipostaza penibilă în care se afla. Înțelegea acum de ce fusese privită ciudat de trecători, iar ea ignorase acele semne care ar fi trebuit să-i dea de gândit, să o alarmeze. Înțelegea, prea târziu de data asta, că nu trebuia să ignore semnele, mai ales cele vizibile. Alergă până în casă, închise ușa și se lăsă să alunece
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
penibilă în care se afla. Înțelegea acum de ce fusese privită ciudat de trecători, iar ea ignorase acele semne care ar fi trebuit să-i dea de gândit, să o alarmeze. Înțelegea, prea târziu de data asta, că nu trebuia să ignore semnele, mai ales cele vizibile. Alergă până în casă, închise ușa și se lăsă să alunece pe gresie cu spatele rezemat de ușă. Râdea în hohote. Un râs mecanic, iritant. Nu găsea nimic amuzant în întâmplare, dar simțea nevoia să râdă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
că e urmărită și deși nu-i scăpa nimic din analiza ei minuțioasă asupra oamenilor, locurilor din jurul ei, nu reușea să descopere intrusul, iscoada. Poate doar i se părea, dar era mult prea insistentă acea prezență pentru a o putea ignora. Mergea pe marginea trotuarului, foarte aproape de stradă cu gândurile departe. Își dorea atât de mult să afle cine era acel bărbat, încât nu se mai putea concentra la nimic altceva. O mașină albă mergea încet pe lângă ea. Nu observase când
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
sunteți de slabă.” Zâmbi amintindu-și cuvintele puștiului care o aruncase la pământ în viteza pe care o avea, atunci când trecuse pe lângă ea. Nu ținea cont de sfaturi, era clar, chiar dacă unele erau spre binele ei. Făcea echilibristică pe bordură, ignorând pericolul la care se expunea. Mașinile treceau în viteză pe lângă ea, iar una neagră încetini și opri în dreptul ei. Nu-i acordă atenție. Din ea coborî un bărbat înalt, îmbrăcat în negru care o imobiliză cu o mână, iar cu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
intrus în imperiul științelor din cauza pretențiilor mele de literat. Ceea ce atrage după sine dorința de promiscuitate. Și nu-mi servește la nimic să pun la punct neștiințificul, adică pe literații noștri, de ce un poet ce trece ca eminent poate să ignore cum se face volumul unui tetraedru sau cum se produc anotimpurile, sau care este legea reflexiei luminii, și să pun la punct pe aliterații noștri, adică științificii, de felul în care un eminent geometru sau chimist poate să nu distingă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
reușit, Însă, dat fiind că aceste popoare erau pure, cu mare dragoste și iubire de natură, au primit un ajutor nesperat din partea naturii. Și până În ziua de astăzi există persoane foarte speciale acolo, din păcate multe trecute În umbră și ignorate de civilizația voastră, dar e mai bine pentru ei așa. Aceste persoane pot ajuta foarte mult la renașterea planetei, prin iubirea lor față de pământ, respectul manifestat față de natură și predilecția către o viață cât mai naturală. Pericolul este că acum
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
acelei persoane. Drogurile au existat dintotdeauna și oamenii le au consumat de când au populat Pământul. Drogurile reprezintă Încercarea sufletului de a ajunge la Matrice scăpând din această existență În care a ales să intre pentru a evolua. Numai că sufletul ignoră faptul că prin drog anihilează funcțiile locomotorii ale casei pe care o locuiește temporar, numită trup. Așadar, sufletul devine egoist, devine Înclinat spre Întuneric și nu are nici cea mai mică șansă să ajungă la lumină. Din acest motiv, demonstrat
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
tricotează. Sună telefonul. Nu înțelegem de ce Bunicul și Bunica nu răspund. De fapt Bunicul doarme în poziție șezîndă iar Bunica are un moment de surzenie totală. BUNICA (numără ochiurile descrescător): 88... 87... 86... Intră brusc, nervoasă, nepoata,Sonia . Ei o ignoră, telefonul sună. SONIA: Bunico! BUNICA (liniștită): Da, fetițo... 85...84... SONIA: N-auzi telefonul? BUNICA (calmă): Ba da, drăguța bunicii. SONIA: Auzi pe naiba! Dacă auzi, de ce nu răspunzi? BUNICA (ia arțag): Trebuie să fie pentru tine sau pentru frate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
85...84... SONIA: N-auzi telefonul? BUNICA (calmă): Ba da, drăguța bunicii. SONIA: Auzi pe naiba! Dacă auzi, de ce nu răspunzi? BUNICA (ia arțag): Trebuie să fie pentru tine sau pentru frate-tu. Cine să mă caute pe mine? SONIA (ignorînd totuși telefonul): Și de aia nu răspunzi?! BUNICA: De ce să răspund, dacă nu-i pentru mine? 85...74...Răspunde tu. (telefonul se oprește) SONIA (cu ciudă, deși nu avea de gînd să răspundă): Acum?! A tăcut. BUNICA: Atunci la ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
brațele în cruce): Da! Am s-o fac! Arta cere sacrificii. GETA (plîngînd jignită): Să te sacrifici tu, nu să mă sacrifici pe mine. Parcă ești de la Guvern. Cînd vorbești de sacrificii, te gîndești la alții, nu la tine. BUNICUL (ignoră reacția lor, lui FANE, curios): Ia ascultă! Ce model? Ce model ai să ai? BUNICA (aceeași replică pe cu totul alt ton, dură): Ia ascultă! Ce model ai să ai? Ai? FANE: N-am să-mi iau model. GETA (furioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
știe scriind seara până spre miezul nopții, umplând pagini În tregi cu deli ruri izvorâte ca dintr-o memorie incontrolabilă, de parcă tot neamul lui trecut, de iobagi de pe moșia Bălăceanului, i ar fi dictat la ureche... Îl vedeau melancolic, singur, ignorându-și prietenii, Îl auzeau vorbind de unul singur, ceva se rupsese În el, Între ei se ridicase zidul discursurilor lui din care nu Înțelegeau ce anume avea să Îl salveze ori să Îl neno rocească. , i-ar fi spus taicăsău
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ton grav, poate că muzica râului Îi dădea halucinațiile secrete ale lucidității. Poate că aidoma șezuse și Heraclit și meditase, În noapte, ca să Înțeleagă zădărnicia. Fericit a fost acel Heraclit când a pătruns lipsa de Înțeles a lucrurilor și a ignorat zeii. S-a ridicat și nu a simțit efortul, exact ca În clipa când a alunecat În leșin, ușor, parcă dus de apele fluviului care Îl cerea Înapoi cu infinită discreție și delicatețe. Apoi a mers prin Întuneric, poticnindu-se
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
din care provin. Cei îmbogățiți fără muncă completează o altă fațetă a mitocăniei românești și anume, predilecția pentru mașini cu geamuri fumurii care le conferă unora confortul unui așa-zis anonimat la adăpostul căruia consideră că își pot permite să ignore cu desăvârșire regulile de circulație, să “pună la punct afaceri” dubioase, să-și demonstreze “cultura” în materie de trivialități pe care le poate debita la adresa oricui, să forțeze la limită puterea boxelor din care se scurg manele, să tragă cu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
societatea românescă nu-i interesează doar arestarea și condamnarea infractorilor, ci și mecanismele sociale care le permit acestora să ajungă pe anumite poziții de pe care își permit să sfideze sau, mai rău, să manipuleze societatea în favoarea lor. Cu cât vom ignora sau vom tolera mai mult indivizii din categoria antisocială și faptele lor, cu atât mai mari vor fi pierderile de vieți omenești și de bani suportate de societatea românească. Lupta este deja pierdută? Dacă da, atunci, nouă celor de bună
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
de muncă, singurătate și a venit săptămâna aia chioara, oarbă. Corespundea cu ce voiam eu, să fie cu studii superioare, a doua generație și să îmi placă. Totuși, două lucruri: unul nu l-am știut și pe altul l-am ignorat, crezând că îl voi putea controla. Cel neștiut a fost nepotrivirile zodiacale. Eu sunt LEU, iar ea e SCORPION și aceste două zodii au nativi cu personalități puternice, care nu sunt compatibili pe termen lung, ci numai în legături pătimașe
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
doar ai dus-o bine și o duci și mai bine? EL: Nu poate fi prescripție pentru genocid. Un descendent al unei victime exterminate în gulag nu poate da mâna cu un descendent din criminali, securiști etc. Poți să îl ignori, să îl lași să trăiască. E ca la sex. Eu sunt pi față, nu pidosnic, dar dacă asta e plăcerea lui și asta știe să facă, îl lași în pace, dar nu stai cu plăcere lângă el. Ce Dumnezeu, dar
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
ȘI PRIMĂRIEI CARE NU IA MĂSURI DE RESPECTARE STRICTĂ A LEGILOR ÎN DOMENIU CF. Art. 56 (1) alin (f) și (3). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------În răspunsul primit de la Serviciul Asociații de Proprietari acesta citează că activități art. 52 și 55 și fișele posturilor ignorind art. 55 ; ---------------------------------------------------------------------------------------------------------art. 55 Consiliile locale,cu sprijinului aparatului propriu al consiliilor 129 județene....,exercita controlul asupra activității financiar-contabile din cadrul asociaților de propietari, din oficiu ori la solicitarea unuia sau mai multor membrii ai asociației de locatari”. Cap IV Raportul
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
pe oricine într-un viciat al dragostei. Duia a încheiat seara în fața pișcoturilor. Eu cu o nouă cupă din șampania de la frigider. Atunci când se simte sigură de iubitul ei,nu-i mai acordă nici o atenție”.(Velvet). Un timp m-a ignorat,dar,la plecare,șăgalnică din fire mi-a cerut să urmez în continuare lecțiile de dans.Să mă perfecționez.Și clasic și modern. Și să vin cu pantofi de dans. „Amorul ca și soarele,e un singur moment la zenit
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
afară, vezi în fereastră, oblic, figura celui din fața ta... și, desigur, trecând prin tunele, față în față, ne holbam fix unul în ochii celuilalt, pieziș în geam, în vreme ce, din punctul de supraveghere al țăranilor, noi ne uitam de fapt afară, ignorându-ne. în vremea aia nu se aprindeau becurile în tunel, ca azi. Așa că, atunci când trenul s-a zvârlit țiuind în beznă, mi-am întins picioarele spre bancheta din față și i le-am prins ca într-o foarfecă pe ale
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]