1,552 matches
-
nu reprezintă un argument solid privind fraudarea alegerilor, ci ține mai mult de opțiunea alegătorului, "opțiune care nu poate să fie controlată în vreun fel, dar nici nu atrage nelegalitatea." În plus, "în toate cazurile în care au fost semnalate ilegalități au fost sesizate autoritățile publice în drept în vederea aplicării tratamentului stabilit de lege. Dar toate aceste indicii nu pot conduce în mod automat la fraudarea alegerilor de natură să modifice atribuirea mandatului de președinte în lipsa unor dovezi concludente și pertinente
HOTĂRÂRE nr. 39 din 14 decembrie 2009 privind cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Partidul Social Democrat şi Partidul Conservator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218706_a_220035]
-
prin lege. În acest sens, Capitolul III^1 din Legea nr. 370/2004 reglementează faptele care constituie contravenții și infracțiuni, procedura constatării contravențiilor și aplicării sancțiunilor, inclusiv în ceea ce privește autoritățile competente. De altfel, în multe cazuri în care s-au semnalat ilegalități au fost sesizate autoritățile publice în vederea aplicării sancțiunilor prevăzute de lege. Tot astfel, Curtea nu poate proceda la examinarea datelor de identificare a persoanelor înscrise în copiile de pe listele electorale permanente, respectiv a codurilor numerice personale ale alegătorilor, aceste operațiuni
HOTĂRÂRE nr. 39 din 14 decembrie 2009 privind cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Partidul Social Democrat şi Partidul Conservator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218706_a_220035]
-
asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale, a fost schimbată în act administrativ unilateral cu caracter individual", judecata fiind supusă procedurii de urgență prevăzută de art. 4 alin. (2), fără ca instanța să poată admite probe noi menite să dovedească ilegalitatea actului administrativ individual. În continuare, autoarea excepției susține că dispozițiile art. 26 alin. (1) și (3) din Legea nr. 10/2001 sunt neconstituționale, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat. Aceasta, deoarece, "din momentul în care justiția a fost sesizată
DECIZIE nr. 1.422 din 5 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (9) şi ale art. 4 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , precum şi ale art. 26 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218270_a_219599]
-
parțială 14.1. În cazul în care se constată de către o instanță sau un organ jurisdicțional că oricare dintre prevederile prezentului contract (sau o parte a unei prevederi) este invalidă, inaplicabilă ori ilegală, respectiva prevedere va fi nulă cu privire la acea ilegalitate, invaliditate sau inaplicabilitate, dar restul prevederilor vor rămâne în vigoare. 14.2. În cazul în care o prevedere invalidă, inaplicabilă sau ilegală poate fi transformată într-o prevedere valabilă, aplicabilă sau legală prin modificări rezonabile, prevederea se va aplica cu
HOTĂRÂRE nr. 1.148 din 3 octombrie 2009 pentru aprobarea finalizării privatizării Societăţii Comerciale CEZ Distribuţie - S.A. şi a Societăţii Comerciale CEZ Vânzare - S.A. ca urmare a derulării mecanismului de exercitare a opţiunii de cumpărare a acţiunilor de către CEZ, a.s.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215611_a_216940]
-
contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. ... (3) Avocatul Poporului, în urma controlului realizat, potrivit legii sale organice, dacă apreciază că ilegalitatea actului sau refuzul autorității administrative de a-și realiza atribuțiile legale nu poate fi înlăturat decât prin justiție, poate sesiza instanța competentă de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petiționarul dobândește de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citat în
DECIZIE nr. 1.613 din 26 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219019_a_220348]
-
contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. ... (3) Avocatul Poporului, în urma controlului realizat, potrivit legii sale organice, dacă apreciază că ilegalitatea actului sau refuzul autorității administrative de a-și realiza atribuțiile legale nu poate fi înlăturat decât prin justiție, poate sesiza instanța competentă de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petiționarul dobândește de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citat în
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226908_a_228237]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 208 din 1 aprilie 2010. Articolul 240^22 (1) Măsurile implementate în cursul administrării speciale nu pot fi suspendate sau desființate pe cale judecătorească, inclusiv în procedura falimentului instituțiilor de credit. Dacă prin hotărârea pronunțată, instanța judecătorească constată ilegalitatea măsurilor implementate, partea în favoarea căreia s-a pronunțat hotărârea este îndreptățită să introducă acțiune în despăgubiri pentru prejudiciile cauzate, cu excepția cazurilor care presupun atragerea răspunderii penale. (2) În cadrul unui litigiu în legătură cu aceste măsuri, instanța judecătorească se pronunță asupra legalității acestora
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 99 din 6 decembrie 2006 (*actualizată*) privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221349_a_222678]
-
Contractului de finanțare, la termenele scadente comunicate Împrumutatului și Garantului de către Bancă. 2.03. Natura obligației Garantului Obligațiile Garantului conform acestui acord de garanție vor fi acelea de debitor principal și nu vor fi afectate sau descărcate de: a) orice ilegalitate, lipsa de valabilitate, neregulă ori neaplicarea termenilor Contractului de finanțare sau orice altă garanție pentru obligațiile Împrumutatului conform acestui acord de garanție; sau ... b) orice incompatibilitate, incapacitate sau modificare în statutul Împrumutatului, al Băncii sau al oricărei alte părți; sau
ACORD DE GARANŢIE din 21 ianuarie 2010 între Banca Europeană de Investiţii şi România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221103_a_222432]
-
Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. ... Art. 240^22. - (1) Măsurile implementate în cursul administrării speciale nu pot fi suspendate sau desființate pe cale judecătorească, inclusiv în procedura falimentului instituțiilor de credit. Dacă prin hotărârea pronunțată, instanța judecătorească constată ilegalitatea măsurilor implementate, partea în favoarea căreia s-a pronunțat hotărârea este îndreptățită să introducă acțiune în despăgubiri pentru prejudiciile cauzate, cu excepția cazurilor care presupun atragerea răspunderii penale. (2) În cadrul unui litigiu în legătură cu aceste măsuri, instanța judecătorească se pronunță asupra legalității acestora
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 26 din 31 martie 2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului şi a altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221294_a_222623]
-
constituie unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului, în sensul art. 6 alin. 1. 41. Curtea observă că în speță, prin Decizia irevocabilă a Curții de Apel Alba Iulia din 5 septembrie 2001 a fost admisă acțiunea reclamantului, constatându-se ilegalitatea naționalizării și nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între stat și terții chiriași. În consecință, reclamantul și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, i-a restituit statului suma pe care a primit-o cu titlu de compensație și a
HOTĂRÂRE din 11 octombrie 2007 Cauza Fischer împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202073_a_203402]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție a întemeiat desființarea deciziei irevocabile pe elemente pe care părțile în procedură le-ar fi putut invoca în fața instanțelor ordinare, dacă ar fi dorit acest lucru. Or, argumentele lor se refereau mai degrabă la ilegalitatea naționalizării și la lipsa titlului statului asupra imobilului în cauză decât la buna-credință a părților la încheierea contractului. Prin urmare, după părerea Curții, recursul în anulare a urmărit în speță mai degrabă să ajungă la o nouă analiză a cauzei
HOTĂRÂRE din 11 octombrie 2007 Cauza Fischer împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202073_a_203402]
-
precum și cunoașterea procedurilor omologate în spațiul Schengen. ... Rezultate a) Personalul pregătit va fi capabil să: ... (i) administreze și să mențină sistemele informatice; (îi) detecteze străinii cu ședere ilegală și potențialii imigranți către statele membre; (iii) îmbunătățească detectarea străinilor care comit ilegalități pe teritoriul României sau care au comis infracțiuni pe teritoriul statelor membre; (iv) ia măsurile necesare pentru a aplica măsurile de repatriere necesare, pentru străinii care nu au drepturi de ședere pe teritoriul țării noastre (inclusiv solicitanții de azil respinși
PLANUL INDICATIV FACILITATEA SCHENGEN 2007-2009 din 2 iulie 2008 pentru asigurarea finanţării acordate României de către Uniunea Europeană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201888_a_203217]
-
că acesta fusese introdus de către un parchet necompetent și că apoi a fost tardiv motivat de PNA, competent în materie. De asemenea, având în vedere probele administrate în fața Curții de Apel București, reclamantul a solicitat menținerea deciziei de achitare din cauza ilegalității și a contradicțiilor din aceste probe. În opinia reclamantului, din probele respective nu reieșea că ar fi solicitat sau acceptat, direct sau indirect, plata vreunei sume de bani de către C.J. În plus, reclamantul a arătat ilegalitatea probelor reprezentate de înregistrările
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
deciziei de achitare din cauza ilegalității și a contradicțiilor din aceste probe. În opinia reclamantului, din probele respective nu reieșea că ar fi solicitat sau acceptat, direct sau indirect, plata vreunei sume de bani de către C.J. În plus, reclamantul a arătat ilegalitatea probelor reprezentate de înregistrările convorbirilor sale telefonice efectuate înainte de începerea urmăririi penale. De asemenea, el a contestat că ar fi fost interlocutorul lui R.P. în conversația din 17 iulie 2002, pe care își întemeia parchetul recursul, având în vedere mențiunea
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
-c) și art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele complementare și accesorii. Din dosar rezultă că reclamantul era tatăl unui copil în vârstă de 2 ani la momentul respectiv. Curtea de Casație nu a răspuns la motivele reclamantului privind ilegalitatea și lipsa de valoare probatorie a înregistrărilor convorbirilor sale telefonice. Prin aceeași decizie, ea l-a condamnat pe R.P. la 2 ani de închisoare, luând în considerare circumstanțe atenuante. Pasajele relevante ale deciziei sunt următoarele: "Din totalitatea probelor administrate în
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
său personal în închisoare, luarea amprentelor și restituirea efectelor sale personale și a actelor de identitate; insoțirea deținutului la ieșirea din închisoare. ÎN DREPT I. Asupra pretinselor încălcări ale articolului 5 amp; 1 din Convenție 53. Reclamantul se plânge de ilegalitatea luării măsurii și menținerii sale în arest preventiv în baza Ordonanței procurorului din data de 2 august 2002 și a încheierilor de ședință din 20 august, 19 septembrie și 7 octombrie 2002, din cauza lipsei de competență a autorităților care au
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
sens trebuie menționat că, după ce au apreciat, într-o primă fază, că reclamantul nici măcar nu era victima unei ingerințe rezultând din interceptarea convorbirilor sale telefonice, instanțele interne nu au răspuns în niciun mod la argumentele acestuia referitoare, printre altele, la ilegalitatea ingerinței respective (paragrafele 23 și 33 de mai sus). 124. În continuare, Curtea constată că CPP nu obliga procurorul să precizeze în autorizație numerele de telefon puse sub ascultare, care nu trebuiau să figureze decât în procesele-verbale redactate după înregistrarea
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
ori iresponsabilitatea. Articolul 70 Nu constituie abatere disciplinară fapta săvârșită de membrii OAMGMAMR în exercitarea profesiei, dacă săvârșirea ei a fost impusă de ordinul dat de către superiorul ierarhic, într-o situație în care nu se putea cunoaște în mod vădit ilegalitatea și nici nu se putea prevedea pericolul. Articolul 71 Nu constituie abatere disciplinară fapta săvârșită de membrii OAMGMAMR în exercitarea profesiei, de refuz de a executa un ordin dat de către un superior ierarhic, dacă acest ordin se dovedește a fi
STATUTUL din 10 februarie 2009 (*actualizat*) Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208190_a_209519]
-
Legea nr. 10/2001 ), reclamanții au solicitat din partea S.C. RIAL restituirea casei menționate mai sus. 9. La o dată neprecizată, reclamanții au dat în judecată S.C. RIAL, Primăria Brașov și soții M. în fața Judecătoriei Brașov. Ei au solicitat instanței să constate ilegalitatea confiscării bunului lor, cu motivarea că Decretul nr. 223/1974 încălca prevederile Constituției în vigoare la data respectivă. Arătând că Legea nr. 112/1995 interzicea vânzarea mai multor apartamente unei singure persoane, că imobilul în litigiu era compus din două
HOTĂRÂRE din 7 februarie 2008 în Cauza Silimon şi Gross împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208025_a_209354]
-
din Protocolul nr. 1 la Convenție 23. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții se plâng de faptul că au suferit o încălcare a dreptului lor la respectarea bunurilor, din cauza hotărârilor instanțelor interne, care, deși au constatat ilegalitatea naționalizării și lipsa de titlu valabil al statului asupra casei în litigiu, au confirmat vânzarea ei de către stat. Art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție prevede: "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu
HOTĂRÂRE din 7 februarie 2008 în Cauza Silimon şi Gross împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208025_a_209354]
-
contextul unei despăgubiri neplafonate, nu afectează justul echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății persoanelor și cerințele interesului general și nu obligă reclamanții să suporte o povară excesivă. 27. Reclamanții contestă argumentele Guvernului. Ei reamintesc că instanțele interne au constatat ilegalitatea confiscării bunului lor, confirmând în același timp vânzarea bunului respectiv chiriașilor. Ei subliniază că această soluție i-a împiedicat să recupereze posesia bunului lor. 28. În ceea ce privește posibilitatea de a obține o despăgubire în temeiul Legii nr. 10/2001 , modificată prin
HOTĂRÂRE din 7 februarie 2008 în Cauza Silimon şi Gross împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208025_a_209354]
-
prin Legea nr. 247/2005 , reclamanții contestă caracterul real și efectiv al sistemului de compensație implementat prin legile mai sus menționate, subliniind că "Proprietatea" nu este încă funcțional. 29. Curtea observă că reclamanții au obținut o hotărâre definitivă ce constată ilegalitatea însușirii de către stat a bunului lor și faptul că acesta nu era proprietarul bunului în momentul vânzării sale. În ciuda acestei constatări, instanțele interne au refuzat să constate nulitatea absolută a vânzării bunului, cu motivarea că reclamanții nu au reușit să
HOTĂRÂRE din 7 februarie 2008 în Cauza Silimon şi Gross împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208025_a_209354]
-
puterilor. Prin încălcarea condițiilor rezultând din autorizația emisă reclamantei s-a încălcat un drept constituit în favoarea acesteia (...)." 32. În aceeași decizie, Curtea Supremă a făcut trimitere la decizia sa din 5 noiembrie 2001 (vezi paragraful 24 de mai sus) cu privire la ilegalitatea limitărilor aduse autorizației în cauză. Referitor la acest lucru, Curtea Supremă a reținut următoarele: "Este adevărat că decizia menționată mai sus s-a dat în soluționarea unui alt litigiu, dar problema este una și aceeași în ambele cauze, iar principiul
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2008 în Cauza Societatea Comercială "Pilot Service" - S.A. Constanţa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208447_a_209776]
-
a drepturilor fundamentale ale omului nu poate interveni decât subsecvent, după ce s-a stabilit că ingerința litigioasă a respectat principiul legalității și nu era arbitrară (Iatridis, citată anterior, § 58). 145. În speță, Curtea reamintește că instanța supremă națională a reținut ilegalitatea oricărei limitări aduse autorizației reclamantei în perioada sa de valabilitate. O astfel de constatare determină Curtea să constate că ingerința în cauză nu era conformă cu legea internă și o scutește de a mai analiza dacă ea urmărea un scop
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2008 în Cauza Societatea Comercială "Pilot Service" - S.A. Constanţa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208447_a_209776]
-
Protocolul nr. 1 la Convenție 42. Reclamantele se plâng de faptul că au suferit o încălcare a dreptului la respectarea bunurilor lor din cauza refuzului instanțelor naționale de a anula contractele de vânzare-cumpărare referitoare la apartamentele în cauză, deși ele reținuseră ilegalitatea naționalizării. Ele invocă art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, care prevede următoarele: "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și
HOTĂRÂRE din 24 ianuarie 2008 în Cauza Babeş împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207331_a_208660]