1,976 matches
-
te refaci. N-ai decât să cauți, prin labirinturile sumbre prin care aluneci, miraculoase truse sanitare sau cutii cu medicamente, nu se știe de cine și în ce scop lăsate în drumul tău. Când dai de vreuna, un fulger verde iluminează ecranul, un "Ahhh!" satisfăcut se aude și deodată... te simți mai bine: bara vieții tale s-a mai lungit nițel. Alteori, în hrubele unui castel părăsit, găsești mâncare și băutură, sau geme miraculoase care te însănătoșesc de diferitele ciume și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Bahtin poate descrie, dar nu poate-nțelege o "țară tristă, plină de umor". Pentru că spectacolul cel mai îngrozitor cu putință este un carnaval într-o țară săracă. Filmul rămâne, mare parte din desfășurarea lui, pe această platformă continentală relativ netedă, iluminată de minunatele momente de joc al unor actori care au făcut aici rolurile vieții lor. O primă încercare de evadare din infern sfârșește grotesc: metamorfozată pentru o clipă în Pena Corcodușa, Mița, ajunsă la drojdiile nebuniei și beției, încearcă să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
satisfacă estetic, în loc să aplaud pentru „găselniță” - mă indispuse și mă puse pe gânduri. Pur și simplu îmi vătămase vacanța! Vacanța cea adevărată, nu cea bănuită de domnia sa, cu maximă certitudine. Ce era de făcut? Starea mea patologică nu putea fi iluminată decât printr-un consult medical. Doctorii au cunoștințele lor secrete! Te dibuie dintr-o ochire...Îți cere să faci câteva lucruri și ți-a și pus diagnosticul. De exemplu: să pășești câțiva metri pe o linie imaginară (am parcurs-o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93057]
-
echilibrată o dată la câteva săptămâni compensează un regim regulat de mâncare nesănătoasă. În realitate, nu va reuși decât să provoace arsuri grave ale pielii, care pot cauza cancer. Trebuie să aveți în vedere faptul că sursele de lumină artificială care iluminează majoritatea birourilor, școlilor, spitalelor și caselor nu au bandă ultravioletă și, de aceea, nu sunt bune decât pentru iluminare vizuală. Un exemplu alarmant de probleme ce pot fi cauzate de lipsa cronică a ultravioletelor este hiperactivitatea gravă, lipsa de concentrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Asiei. În acea vreme, majoritatea oamenilor de știință din Vest în atenția cărora a intrat cazul lui Lee i-au luat în derâdere pretențiile de longevitate și au disprețuit planta simplă pe care o recomanda, dar câțiva oameni de știință iluminați l-au crezut pe cuvânt și au făcut cercetări. Biochimistul francez Jules Lepine a găsit un alcaloid puternic în frunzele și semințele aceste plante care are efecte de întinerire asupra nervilor, a celulelor cerebrale și a sistemului endocrin. Profesorul Menier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Dumnezeu" (expresie aplicată exclusiv celei de-a doua persoane a Treimii); Christos dă naștere Bisericii, imagine a lui Christos; Biserica dă naștere icoanelor, imagini care trezesc la rândul lor imaginea interioară a Fiului lui Dumnezeu la cel pe care-l iluminează. Divinul, obiectează iconoclastul, este indescriptibil, de aceea orice imagine a lui nu poate fi decât "pseudo", nu "homo", mincinoasă, nu asemănătoare. Spiritual și invizibil ar fi atunci sinonime. Creștinismul separă acest cuplu imemorial, printr-o revoluție în Revelație. Iată că
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Democrația prin cultură ar însemna ridicarea barierelor "dintre creatori, interpreți, opere și oameni" (Pierre Moinot). N-au fost prevăzute biblioteci, și înțelegem de ce, în Casele de Cultură: contactul fizic cu opera trebuia să fie suficient. Necazul este că arta îi iluminează numai pe cei iluminați; și că majoritatea nu are codul pentru a-i descifra pe Goya sau Couet. Vederea este o recompensă, nu o grație. Iar frecventarea operelor, o muncă, nu o ceremonie. Geniul intermediarilor nu era cel al magicianului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
împinsă până la limită. Micul ecran nu face să vibreze lumina celei de-a opta zile, cea a viziunii apocaliptice care ne va permite în sfârșit să-l vedem pe Dumnezeu în plenitudinea lui (sub toate fețele lui). Mai modest, el iluminează cele șapte zile ale săptămânii iradiindu-ne cu realitate. Icoana creștină spunea: Dumnezeul vostru este prezent. Icoana postcreștină: prezentul să fie Dumnezeul vostru. De la idol la idol, aceasta ar fi atunci cariera imaginii în Occident. "Arta" slujind drept intermediu între
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
la desch iderea de sus , cu a jutorul s tâ lpului [s.n.] care este fixat în grădină, până la acea deschidere. în cerul dinlăuntrul deschiderii, adică în mijlocul cerului grădinii, pătrund trei culori de lumină, care sunt înțelese ca una singură și iluminează culorile acelui s tâ lp [s.n.]. Atunci s tâ lpul scânteiază [s.n.] și devine incandescent în numeroasele culori pe care le încălzește până la incandescență. Iar [sufletele] cele drepte sunt iluminate în permanență de acea strălucire celestă. Dar în fiecare sâmbătă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
culori de lumină, care sunt înțelese ca una singură și iluminează culorile acelui s tâ lp [s.n.]. Atunci s tâ lpul scânteiază [s.n.] și devine incandescent în numeroasele culori pe care le încălzește până la incandescență. Iar [sufletele] cele drepte sunt iluminate în permanență de acea strălucire celestă. Dar în fiecare sâmbătă [Șabat] și în prima zi a fiecărei luni Șekhina se arată în acest cer [s.n.] mai mult decât altă dată și toți cei drepți vin [s.n.] să i se închine
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
per lumen intellectus agentis (Q. de anim., a. 15, ad 8). La a opta [obiecție] trebuie spus că imaginile nu sunt obiectele intelectului decât în măsura în care devin inteli gibile în act prin lumină intelectului agent. În momentul în care imaginile sunt iluminate de intelec tul agent ajung, de fapt, să fie transformate din specii sen sibile în specii inteligibile, actualizându-li-se potenta inte ligibila. După ce imaginile sunt astfel transformate, devin specii inteligibile și, deci, nu mai sunt aceleași entități inter mediare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectului, care este imaterial. Condițiile de individualitate păstrate încă de imaginile care populează simțurile interne trebuie îndepărtate, dar, în același timp, esența universală, miezul informațional al obiectului extramental, trebuie păstrată, iar acest lucru este posibil prin acțiunea intelectului agent, care iluminează și abstrage din imagini speciile inteligibile. Trebuie spus că Toma din Aquino nu postulează doar un intelect agent, ci și un intelect posibil; iar despre diferența dintre aceste două puteri intelective voi discuta în cele ce urmează. După analiza puterilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
motiv, pentru a putea înțelege [natură obiectelor sensibile], imaterialitatea intelectului posibil nu ar fi suficientă dacă nu ar fi prezent intelectul agent, care actualizează inteligi bilele prin modul abstractizării. Intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imaginile pe care, totodată, le iluminează. Cum poate fi înțeleasă abstra gerea speciilor inteligibile din imagini? Eleonore Stump descrie acest proces ca fiind unul de îndepărtare a accidentelor materiale ale obiectului, care sunt conservate în imaginea acestuia, si de concentrare asupra quiditatii (esenței) lui. Intelectul agent
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
peste noi lumină fetei tale, Doamne!“ Ca si cum ar spune: prin această marca a luminii divine din noi, toate ni se revelează. După cum spune Toma, intelectul nostru agent are, prin participație, ceva din lumina divină, care îi dă posibilitatea de a ilumină, la rândul lui, imaginile. În fiecare persoană umană există o posibilă sursă a cunoașterii, lumina intelectului agent, prin care principiile universale ale întregii cunoas teri, cum ar fi principiul non contradicției sau principiul terțului exclus, sunt cunoscute în mod natural
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
trebuie ac tualizata. Iluminarea imaginilor este o operație analoga aprinderii unei lumini într-o cameră întunecată, operație care face vizibilă o serie întreagă de obiecte, pe care altfel nu le-am fi putut vedea. În același mod, cănd intelectul agent iluminează imaginile, poate „vedea“ ceea ce este inteligibil în ele. Mai clar, procesul iluminării poate fi asemuit operației pe care o efectuează un aparat cu raze Röntgen. În starea naturală oasele nu sunt vizibile, deși sunt în fiecare dintre noi. Nu le
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tum per virtutem intellectus agentis accipere possumus în nostră consideratione naturas specierum sine individualibus conditionibus, secundum quarum similitudines intellec tus possibilis informatur (S. th., I, q. 85, a. 1, ad 4). La a patra [obiecție] trebuie spus că imaginile sunt iluminate de către intelectul agent, iar apoi, prin puterea intelectului agent, speciile inteligibile sunt abstrase din ele. Sunt iluminate așadar deoarece, așa cum partea senzitiva, prin unirea cu cea intelectiva, devine mai pu ternica, tot astfel și imaginile, prin puterea inte lec tului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
similitudines intellec tus possibilis informatur (S. th., I, q. 85, a. 1, ad 4). La a patra [obiecție] trebuie spus că imaginile sunt iluminate de către intelectul agent, iar apoi, prin puterea intelectului agent, speciile inteligibile sunt abstrase din ele. Sunt iluminate așadar deoarece, așa cum partea senzitiva, prin unirea cu cea intelectiva, devine mai pu ternica, tot astfel și imaginile, prin puterea inte lec tului agent, sunt făcute apte pentru că din ele să fie abstrase intențiile inteligibile. Iar intelectul agent abstrage speciile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibilă a bucății de citrin: acum X vizualizează o bucată particulară de citrin cu o anumită culoare, forma, dimensiune, textura, prinsă într-un anu mit cadru spatio-temporal. După ce simțurile interne și-au terminat activitatea, intervine în joc intelectul agent, care iluminează și abstrage speciile inteligibile din imaginea obiectului perceput. Speciile inteligibile pot fi înțelese, recur gând la un exemplu modern, considerând structura chimică a citrinului, adică o combinație de siliciu, oxigen și fier. În acest moment, X poate percepe sub ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
elemente este alcătuită bucată de chihlimbar este nevoie de o analiză chimică. Pe masura ce aceasta se desfasoara, chimistul descoperă că în bucată de chihlimbar se află de fapt carbon, hidrogen și oxigen. Analog procesului de analiză chimică, intelectul activ abstrage și iluminează din imaginea obiectului specia inteligibila care, în acest caz, ar fi structura chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen. Specia inteligibila, structura chimică a chihlimbarului, se află atât în obiectul din natură, în mod natural și material, cât
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în numeroase ocazii, că lumina care naște întunericul este, într-un sens, lumină epistemologică. Observăm această relație atât în De vita Moysis, cât și în In Canticum canticorum. La prima teofanie a rugului aprins, adevărul strălucește deasupra noastră (ἐπιλάμπω) și iluminează (περιαυγάζω) ochii sufletului. Această lumină a adevărului împărtășește cunoașterea unui tip discursiv care se referă la misterul Fecioarei și care ne spune că aceea ce au ajuns simțurile să înțeleagă (καταλαμβάνω) și ceea ce mintea contemplă (διάνοια) nu reprezintă nimic comparativ
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
consideram un om inteligent și cunoscător. Abia acum îmi dau seama câte nu știu. Când stai în ceață tot timpul ai impresia că aceea e starea normală. Când începi să ai cu ce să compari, abia atunci începi să te iluminezi și realizezi mai bine ce e bun și ce nu. Când ai alternative. Când cunoști și mergi doar pe un singur lucru, îl consideri pe acela cel mai bun. Dar se pare că atunci când cunoști mai bine un lucru, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
reciprocă a calităților perceptive heteromodale; efectele de influențare inter-senzorială sunt dependente de condițiile inter și intra-individuale ale celui care percepe, precum sensibilitatea sau motivația, respectiv de gradul de reliefare și de complexitate a conținutului percepției. Sunetele puternice și înalte "iluminează" culorile, pe când sunetele joase le "întunecă". 3. Cuplări produse experimental de calități heteromodale: prin aplicarea metodei clasice a lui Pavlov pentru elaborarea reflexelor condiționate, s-a ajuns la producerea experimentală de sinestezii. S-a emis ipoteza că sensibilitatea de temperatură
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
derizoriului: Icoană străvezie, în cadrul sumbru-al vieții, Cu părul ei sur-galben, cu ochi închis-albaștri, Sclipi deodată clară, vis roz al tinereții, Cum în obscure-azururi apar, pribegi, blonzi astri. O văz fugând prin codrul cel verde-ntre jugastri Era Erato albă iluminând poeții. De-a ei priviri focoase ar fi roșit sihastrii Păliți, chlorotici, vineți de greul bătrâneții. Purta bacanta-mi nuferi, bujori și violete, Înveșmântată magic în dăurite plete Și-n varii polichrome bibiluri și altițe ... Dar eu, nebun! zic: Spectru
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cina la Peltzer Grill și apoi să dansăm la Germania Roof, În apropiere de Hardenbergstrasse. La Roof era plin de eleganții Berlinului, mulți dintre ei În uniforme. Inge s-a uitat În jur la pereții albaștri din sticlă, la tavanul iluminat de steluțe albastre și susținut de coloane acoperite cu foiță lucioasă de cupru și la bazinele de decor, pe care pluteau nuferi, și a zâmbit entuziasmată: — Nu că e pur și simplu minunat? — N-aș fi crezut că ăsta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
așteptând la margine de drum ca portiera unei mașini să se deschidă farmecelor lor, jandarmi patrulând cel puțin câte doi și batteau-mouches plutind strălucitor pe undele blânde ale Senei, pe chei îndrăgostiți încolăciți de dorinți firești ori contrare firii, absida iluminată de la Notre-Dame, la Cité, și pe tăblițele bine marcate ale străzilor citesc noapte de noapte itinerarul meu neobișnuit, Rue Danton, Saint-André-Des-Arts, Rue Dauphine, Pont-Neuf, Quai d’Horloge, Saint Chapelle, Rue de Lutèce, Place du Parvis Notre-Dame, Voulez-vous, m’sieur! Do
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]