1,461 matches
-
de studiu și cercetare atât de larg? Răspunsul trebuie să fie nu deoarece nu există posturi sau fonduri. Întrebarea este dacă societățile își pot permite să aștepte ca politologia americană să prindă din urmă ceea ce este, în definitiv, o moștenire iluministă: reflecția autocritică. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
fără prea mare succes. Intelligenzblättern, simplă foaie de anunțuri, a avut o mare faimă: prima a fost lansată la Frankfurt în 1722. (n scurt( vreme, aceasta a publicat articole de popularizare sau de sugestii care au contribuit la difuzarea ideilor iluministe. În Imperiul Habsburgic controlul ziarelor a fost și mai sever. Acestea apar mai rar (i mult mai t(rziu decît în Germania. În 1781 Iosif al II-lea a acordat acestei prese o libertate considerabilă. Hot(r(rea a antrenat
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Nu s-a reinventat filosof sau istoric peste noapte, nu l-am auzit niciodată declamând fraze fără punct din domenii paralele cu acela în care se manifestă zi de zi. Este, cred, o raritate în România celor care se văd iluminiști peste noapte și care își fac lifting la televizor, luându-și morga unora care au descoperit „codul lui da Vinci“. Măcar ca exprimare publică, Ionuț Popa este ceea ce ne lipsește cel mai mult și care se cheamă, simplu, „un meseriaș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
mare parte favorabilă, cel puțin deocamdată, într-o societate în care dorința individului este punctul suprem de referință al economiei, ca și al multor considerații morale. Această situație de marginalitate permisă ne duce cu gândul la poziția ambiguă a scriitorilor iluminiști care, desigur, trăiau într-o permanentă tensiune cu ordinea publică, dar beneficiau de o largă susținere în opinia publică și chiar în rândul multor guvernanți. Această situație ambiguă în care cenzura nu este tocmai cenzură de vreme ce opinia publică este în
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
entertainmentului muncește din greu la închiderea spațiului deschis Internet (cuvânt-cheie: sisteme de Digital Rights Management, DRM). Avem de-a face cu forme diferite ale închiderii sferelor publice electronice, împotriva cărora net-activiștii dezvoltă diferite forme ale rezistenței. Alături de un activism media iluminist de tip mai degrabă „clasic“, în ultimii ani s-au format o multitudine de practici net hibride, între artă și activism. Pot fi observate următoarele proceduri subversiv-artistice, care capătă o nouă actualizare în rețea: camuflaj, supraidentificare, contrafacere și falsificare, afirmare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
progresul și dezvoltarea sînt adesea descrise ca sinonime. Ele desemnează schimbarea în direcția înainte, o schimbare în sens pozitiv, o perfecționare. Caracteristica dinamică a conceptelor e combinată cu o judecată de valoare. Acest mod de a privi e specific perioadei iluministe, preluat din științele experimentale moderne. Civilizația măsoară creșterea bunăstării. În sens larg, bunăstarea include consumul de bunuri și servicii și calitatea relațiilor umane. Ea e legată de nevoile umane, pe care trebuie să le cunoască și să le împlinească. Nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
necesar deci să descoperim de ce sînt atît de diferite sistemele penitenciare din diferite țări, de vreme ce toate sînt angajate în același proces de administrare a pedepsei și deci să ne aplecăm asupra teoriilor care le-au generat. Tema centrală a filosofiei iluministe a fost triumful progresist al rațiunii și raționalizării, eliminînd credințele și formele de organizare tradiționale. Această mișcare generală de modernizare s-a tradus prin dezvoltarea regulilor generale ale dreptului și a metodelor de contabilizare a eficienței. Dar, mai presus de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
occidental, de raționalismul și liberalismul lui. În mod evident, el a fost dominat de modelele etatiste de civilizație carcerală. Acțiunea statului a variat însă de la contracivilizație la anticivilizație. Modelul sovietic, dominant în România anilor 1947-1965, moștenitor și el al filosofiei iluministe și al progresului tehnologic (deoarece propovăduia înlăturarea tradițiilor și a credințelor, cu domnia rațiunii), s-a bazat pe o reacție la strategiile civilizatoare "burgheze". Iar intoxicarea ideologică și naționalistă a făcut o ruptură radicală cu tot ceea ce însemna civilizație. Antimodernizarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
XVIII-lea, spațiul european se dublează, prin reîncorporarea creștinătății orientale, pe care schisma religioasă, distanța, năvălirile barbare din stepă și destinul vitreg al așezării turcilor în Balcani o despărțiseră de creștinătatea occidentală. Conștiința dilatării spațiului european va marca puternic gândirea iluministă, care va genera o imagine mai bogată și mai profundă despre Europa în totalitate, precum și despre valorile ei. Apare conceptul Europa de Est creat de enciclopediști, mai exact de Voltaire. Lucrarea sa Istoria lui Carol al XII-lea, reprezintă fundamentul filosofic al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
publicând în 1761 o sinteză din conținutul său, urmată de o lucrare (în 1782), include aprecierile sale personale privind pacea, intitulată Judecată asupra păcii perpetue. Proiectul lui Rousseau preia o mare parte din ideile dezvoltate de abatele de Saint-Pierre, filosoful iluminist aducând însă și unele critici acestora. De pildă, apreciază că suveranii nu vor renunța niciodată la interesele lor particulare în favoarea binelui comun. Socotește că pacea poate fi asigurată nu prin intermediul unui Congres al suveranilor, ci prin crearea unei federații de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Gândesc, deci exist“, apoi cea a existenței lui Dumnezeu, iar de aici deduce existența lumii exterioare ăMeditații metafizice, 1641). DIDEROT, DENIS ăLangres, 1713-Paris, 1784). Filozof, teore tician și critic de artă, autor dramatic, romancier. Unul dintre cei mai de seamă iluminiști; inițiator și redactor principal al Enciclopediei; creatorul criticii de artă ăSaloane, 1759-1781), al unei noi forme de roman. Jacques fatalistul ăpost. 1796) a definit și a ilustrat o nouă estetică dramatică ăNepotul lui Rameau, post. 1823, Paradox asupra actorului, post
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Viața sufletească a putut fi din nou regândită, ca fiind făcută după o mecanică mai perfecționată, substanța subiectivității se redimensionează, sunt implicate în studiul ei instanțele neuronale de suport. Problema raportului suflet corp dobândește dimensiuni concrete. În centrul preocupărilor cercetătorilor iluminiști ai secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea se aflau probleme fundamentale ale fizicii, ale apariției și evoluției vieții, idei înnobilate de creațiile unor savanți cum au fost Newton și Lavoisier, Bouffon sau Linné, Bonnet, La Mettrie, Leibniz, Rousseau
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
vinovat de această imaturitate atâta vreme cât cauza ei nu este neputința intelectului, ci lipsa fermității și curajului de a te folosi de el fără îndrumarea altcuiva. Sapere aude ! Să ai curajul de a te folosi de propriul intelect! Iată deci deviza iluministului" (I. Kant cf. K.R. Popper, p. 143). Deviza este plină de învățăminte pentru ceea ce poate face astăzi un psiholog în "grădina" sa. Este o pretenție a societății contemporane față de psiholog și psihologie, de a se autoelibera prin cunoaștere, unde este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este corect să se spună că "ideile noastre sunt forțe care influențează istoria" (idem, p. 149), cu care privesc în depărtare cu obiectivitate, spre a expedia "tagma ghicitorilor acolo unde le este locul în iarmaroace" (idem, p. 150). În spiritul "iluminist" de atunci, ceea ce-i trece omului prin minte și suflet poate influența lumea din jur, măcar și prin contrast, în raport cu cei care n-au nimic în minte și nici în suflet. S-a descoperit că dezvoltarea oricărui domeniu de cunoaștere
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
descoperirea existenței universului microorganismelor de către Abraham Trembley (1710-1784), de fundamentarea pe noi principii a anatomiei și a patologiei medicale de către Giovanni Battista Morgani (1682-1771), Marie François Xavier Bichat (1771-1802), Friedrich Hoffman (1660-1742) ș.a. Grație contribuțiilor unor asemenea creatori ai perioadei iluministe, s-a putut naște un nou raționalism, s-a deschis o nouă perspectivă de interpretare a fenomenelor naturale și a celor sociale, cartezianismul a cedat decisiv exclusivitatea în explicarea omului și a naturii sale. Pe baza progreselor realizate, viața sufletească
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o mecanică mai perfecționată, a permis apariția unei alte psihofizici a reflectării, substanța subiectivității se redimensionează, sunt în alt fel implicate instanțele neuronale de suport, raportul suflet corp se diferențiază. Obiective noi s-au aflat în centrul preocupărilor unor cercetători iluminiști ai perioadei secolului al XVIII-lea, înnobilată de creațiile unor savanți cum au fost Bonnet, La Mettrie, Leibniz, Rousseau ș.a. Contribuțiile lor depășesc cauza "revoluționară" renascentistă, pentru a se sintetiza într-o perspectivă distinctă de cunoaștere culturală. Sub "lumina" creației
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și preluată de mai toți filosofii și naturaliștii francezi. În ceea ce-l privește pe om, asemenea psihologiei creștinătății, La Mettrie l-a așezat într-o poziție centrală în fața universului materiei, considerând că el reprezintă coroana dezvoltării naturii. Pentru toți gânditorii iluminiști, omul este produsul propriei sale creații. Ei înfruntă dogma scolasticii privind natura divină a omului și a vieții lui psihice, pentru a-l așeza pe o poziție care, anterior, revenea doar divinității. Această concepție reflecta optimismul iluminist caracteristic pentru burghezia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Pentru toți gânditorii iluminiști, omul este produsul propriei sale creații. Ei înfruntă dogma scolasticii privind natura divină a omului și a vieții lui psihice, pentru a-l așeza pe o poziție care, anterior, revenea doar divinității. Această concepție reflecta optimismul iluminist caracteristic pentru burghezia acelor vremi. Cu acest optimism a fost formulată o detașare decisivă de explicațiile teologice, pentru a fi conturată o nouă perspectivă asupra disponibilităților nelimitate de perfecționare a omului și a naturii sale. A fost, astfel, găsită formula
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
umane. Conform ei, în concepția lui La Mettrie, omul este un copil al naturii, ordinea socială existentă trebuie să fie pusă în permanență în acord cu necesitățile și nevoile sale, cu cele cu care natura l-a dotat. O concepție "iluministă" generoasă, care a stimulat creația tehnico-științifică a vremii, care l-a așezat pe acest om în mijlocul frământărilor sociale, o poziție interesantă pentru apariția și dezvoltarea cunoașterii psihologice. 3. Condiția morală a psihicului la Jean-Jacques Rousseau Jean-Jacques Rousseau (1712-1778) a fost
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și religia, în conștiința omului obișnuit, concret. Rousseau pleacă de la premise similare, de la indivizibilitatea sufletului care nu poate fi sfărâmat în bucățele, de la eternitatea acestuia, în aceeași conștiință găsind și izvoarele rațiunii. În numele binelui comun al oamenilor și în numele spiritului iluminist de apartenență, el cere să credem în nemurirea sufletului, precizând că de aici nu va avea nimeni avantaje materiale. Rousseau a încercat să pătrundă în "interioarele" vieții sufletești a oamenilor unde a descoperit, într-un spirit fidel psihologiei creștine, că
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în spiritul ideologiei scolastice a vremii. În acest cadru s-a născut sistemul teoretic al lui Leibniz, expresie a unei admirabile încercări de a cupla spiritualitatea germană cu emulația curentului renascentist al epocii, în măsură să răspundă și exigențelor cauzei iluministe a vremurilor care erau în prag să răsară. Leibniz a fost un reprezentant de excepție al acestei societăți, care și-a asumat spiritul mecanicist ce se distribuise în țările vecine, asumare realizată, însă, prin păstrarea hegemoniei activității spirituale evlaice asupra
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lume care ascultă de unele legi proprii. A fost o încercare temerară pentru acele vremuri, care a făcut din experiența trecută un obiect de cunoaștere, o încercare înscrisă pe o linie diferită de cea a enciclopedismului general al celorlalți gânditori iluminiști ai vremii. Contribuția sa se raportează însă la condițiile socialpolitice ale acelor vremi, de abordare a problemei subiectivității din perspectiva unui experimentalism avansat. În centrul preocupărilor lui Berkeley s-a aflat problema "experienței senzoriale", domeniu de dispută cu empirismul lui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Principiul anatomic al "câmpului senzorial" Ernest Heinrich Weber Nașterea concepției nativiste în explicarea reflectării senzoriale s-a încadrat într-o tendință conceptuală mai generală decât posibila influență a teoriei aprioriste a lui Kant. Epoca era sub influența unei tendințe conceptuale iluministe mai vaste, în care și-au găsit locul alături de filosofi, creatori de artă, pictori și reprezentanți ai științelor naturii. În acest context se încadrează formularea "principiului anatomic", dominant în fiziologia vremii. În acord cu acest principiu, nimic nu se reflectă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de explicare a determinismului natural al vieții pe baze fizico-chimice. Era o orientare aflată în acord cu încercările largi de reproducere mecanică a determinismului cauzal existent în natură, care a debutat cu perioada Renașterii și a luat avânt în cea Iluministă. Cu deosebirea că oportunitatea soluțiilor de acest fel s-a schimbat, au pierdut din nota lor reformatoare, se recurgea la ele doar pentru că erau confortabile, deși doar parțial satisfăcătoare. Viața reprezenta ceva mai mult decât o simplă cauzalitate fizică și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
atât în științele naturii, cât și în filosofie. Ele făceau parte din imensul efort făcut în direcția depășirii tendințelor metafizice sterile sau spiritualist vitaliste, de a da respectivelor reușite un mesaj pozitiv caracteristic, inspirat de perioada renascentistă, completată de cea iluministă, dar susținută de tot ceea ce anterior s-a acumulat în istoria societății omenești. De fiecare dată istoricii au știut să accentueze însemnătatea conceptuală și metodologică a unei sau altei construcții filosofice, considerată fundamentală pentru așternerea și direcționarea drumului noilor discipline
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]