1,298 matches
-
Utilizarea judicioasă a conduitelor motorii însușite ¾ Adaptarea la situații noi ¾ Automodificarea conduitelor motorii pentru o mai bună adaptare la calitățile personale ¾ Conceperea unor conduite motorii noi. În viziunea lui, imitarea este echivalentul primului nivel al obiectivelor cognitive, respectiv cunoașterea. În imitare, o parte considerabilă din succes depinde de calitatea percepției. Ea poate fi alterată uneori de rapiditatea execuției de unele imperfecțiuni motorii: lipsa de suplețe, forță sau rapiditate, și de factori afectivi ca: teama de a nu greși, timiditatea, etc. Utilizarea
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
încurajează, acordă găzduire, dă de lucru scriitorilor, artiștilor, savanților. Ajutat de Colbert, el crează Academii care asigură mișcării literare, artistice, științifice, unitatea de direcție necesară. El favorizează astfel triumful idealului clasic caracterizat prin grija pentru ordine, rigoare, respectul regulilor și imitarea anticilor, căutarea grandiosului și a maiestuosului. În anii 1660-1685, o pleiadă de scriitori, folosind admirabilul instrument care devenise limba franceză, strălucesc în genurile cele mai diverse și devin modele pentru toată Europa: Racine, Molière, Bossuet, Pascal, La Fontaine, pentru a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
au", adică formele noi de viață (care, așadar, sunt bune!), nu-l împiedică să regrete (Scrisori, p. 189, anul 1886) că Russo, Cuciureanu n-au trăit să vadă transformările țării și să se bucure (de "pieirea datinilor!") - transformări făcute prin imitarea Franței; ceea ce nu-l împiedică aiurea (Scrisori, p. 251, anul 1890) să vorbească iarăși cu sarcasm de influența franceză asupra schimbărilor politice din România, deși aiurea vorbește de "nălucirile entuziaste ce au legănat tinerețea veteranilor din generația mea" (Scrisori, p.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
repertoriul luiî. " Voim ca piesele, de nu vor avea valoare estetică mare, cea etică însă se fie absolută ă...î, nu numai să placă, ci să și folosească, ba, înainte de toate, să folosească", și, din această cauză, se declară împotriva imitării autorilor de limbi oculte: " Ca un postscript voi adauge un consiliu esențial, ace-la adică de a nu imita autori de limbi oculte, care n-au făcut calea în jurul lumii, d.e. ruși, maghiari, sârbi - din cauza simplă cum că aceștia au în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca făcând parte mai degrabă din o literatură general europeană decât din literatura lui Eminescu și Creangă. Iată, apoi, cauza pentru care limitarea ori chiar transpunerea în românește a poeziei "noi" franceze ori germane e un lucru foarte natural, pe când imitarea poeziei "vechi" străine sare deodată în ochi și se vădește ca plantă exotică. Iată, cu alte cuvinte, pentru ce e natural ca poezia noastră "nouă" să fie, în bună parte, o anexă a celei franceze și să nu aibă nici o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zadar. (La steaua..., după Gottfried Keller, Sonetul Veneției, după Cerri, nu le-a publicat Eminescu. S-au găsit în hârtiile lui. El nu a spus că sunt originale.) În Eminescu e influența unui curent literar, cum am văzut, și nu imitarea unor modele străine. Nici Floare albastră, în care e "floarea albastră", simbolul romantismului, și care reclamă un nume, pe al lui Novalis, nu este o poezie imitată. Așadar, în locul modelelor din epoca anterioară, acum, cu Eminescu, avem numai influența generală
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
numai de la literatura străină și (vom vedea) de la o literatură care ni se potrivea mult mai puțin decât s-ar fi potrivit Alfred de Vigny în vremea lui Alecsandri și Bolintineanu. Țărănismul literar repudia influența străină și se mărginea la imitarea poporului (vom vedea în ce chip). Așadar, și una și alta din aceste două literaturi în luptă erau exclusiviste; se lipseau de un factor esențial al literaturii normale, rupeau cu tradiția noastră, alcătuită din influențe străine și din afirmarea caracterului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Egipt, care trăiau în comunitate și erau conduși de înțelepciunea unui bătrân; 2) pustnicii sau anahoreții, care erau formați în mănăstiri și ajungând la un mare grad de desăvârșire, alegeau retragerea în singurătățile pustiului; 3) sarabaiții erau categoria a cărei imitare trebuia evitată pe toate căile. În această Convorbire este descrisă fiecare categorie sau gen monahal urmărindu-i-se originea și evoluția. Prima categorie vine încă din epoca apostolică și a fost practicată de Apostolii Domnului și, mai apoi, de prima
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
s? se produc? dec�ț istoricul. Acesta coboar? din trecut �n prezent. Spre deosebire de politicieni, istoricul veritabil nu este animat de pasiuni ? i interese meschine ? i sordide. �n ceea ce prive? te literatura, el trebuie s??? i foloseasc? glasul �mpotriva �modelelor� lansate de imitarea dezastruoas? a modei scriitorilor care urmeaz? exemple ce nu?? i au r? d?cină �n mediul natal. Istoricul trebuie s? le aminteasc? permanent tuturor c? artă ? i literatura nu s�nt altceva dec�ț manifest? rile na? iunii. Este datoria să moral
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
video pentru prezentări. Principalul avantaj este acela că permite întreruperea sau repetarea filmului, explicații suplimentare sau discuții pe baza a ceea ce a fost vizionat, favorizând înțelegerea (Minton, 2000). 3. Modelarea comportamentală este o formă de învățare din experiența celorlalți prin imitarea comportamentului observat la aceștia și este folosită în special pentru dezvoltarea deprinderilor de supervizare, de relații cu clienții și de vânzări (Stone, 2005). 4. Rotirea alternativă pe mai multe posturi presupune „plasarea” angajaților în situația de a îndeplini o gamă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
video pentru prezentări. Principalul avantaj este acela că permite întreruperea sau repetarea filmului, explicații suplimentare sau discuții pe baza a ceea ce a fost vizionat, favorizând înțelegerea (Minton, 2000). 3. Modelarea comportamentală este o formă de învățare din experiența celorlalți prin imitarea comportamentului observat la aceștia și este folosită în special pentru dezvoltarea deprinderilor de supervizare, de relații cu clienții și de vânzări (Stone, 2005). 4. Rotirea alternativă pe mai multe posturi presupune „plasarea” angajaților în situația de a îndeplini o gamă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
încărcături a factorilor de extraversie și nevrozism pare a predispune mai mult spre crima. Autor a numeroase chestionare de investigare a personalității, el depășește explicațiile biologice ale funcționării umane făcând trimitere la procesul de socializare a copilului de către părinți, la imitarea comportamentelor și astfel la teoria învățării sociale a lui Albert Bandura. Un curent explicativ din perspectiva sociologică consideră sărăcia ca fiind cauza majoră a criminalității. Această teorie susține faptul că a fi membru al unei subculturi și a avea un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că, în măsura în care, în cele două instrumente, o redactare identică ori similară este folosită în contexte diferite, și în urmărirea unor politici diferite, interpretarea și aplicarea uneia în funcție de cealaltă expun la riscul deformării sensului instrumentului astfel interpretat și aplicat. Preocuparea de imitare excesivă a CVIM a avut drept efect fixarea unor enunțuri care, pentru exigențele specifice conflictelor de legi, ar putea să pară discutabile. Astfel, art.4 al Convenției de la Haga reproduce pe fond ad litteram art.3 CVIM, cu singura deosebire
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
creat dup] chipul lui Dumnezeu, este evident c] cel mai înalt nivel de perfecțiune se poate atinge doar devenind asemenea Lui. Acesta este punctul de pornire a ceea ce poate constitui cea mai important] doctrin] etic] a Bibliei ebraice: imitatio Dei, imitarea lui Dumnezeu (vezi eseurile scrise de Saphiro și Buber în Kellner, 1978). Doctrina biblic] legat] de imitatio Dei se concretizeaz] în versete precum: „Fiți sfinți, c] Eu sunt sfânt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru” (Lev. 19,2); „Acum, Israele, ce altă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ile Sale. Dat fiind c] iudaismul acord] prioritate aspectelor de ordin practic, si nu metafizic, în momentul în care se introduce o doctrin] care necesit] o interpretare metafizic], se insist] imediat pe abordarea acesteia din punct de vedere practic. Astfel, imitarea lui Dumnezeu nu este un aspect ce ține de metafizic], ci unul practic, de ordin moral. De fapt, evreului nu i se cere (nu trebuie uitat c] porunca legat] de imitarea lui Dumnezeu este menționat] în Tora, dup] cum arăt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe abordarea acesteia din punct de vedere practic. Astfel, imitarea lui Dumnezeu nu este un aspect ce ține de metafizic], ci unul practic, de ordin moral. De fapt, evreului nu i se cere (nu trebuie uitat c] porunca legat] de imitarea lui Dumnezeu este menționat] în Tora, dup] cum arăt] și citatele biblice de mai sus, fiind interpretat] în aceeași manier] de c]tre autorit]țile ulterioare) s]-si transceand] dincolo de eul și s] devin] exact că Dumnezeu; mai degrab], i
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un anumit mod. Evreul Îl imit] pe Dumnezeu prin atingerea unei perfecțiuni morale practice, îndeplinindu-și astfel destinul în calitate de ființ] creat] dup] chipul lui Dumnezeu. În scopul unei analize mai detaliate a acestui aspect, compar]m abordarea evreiasc] legat] de imitarea lui Dumnezeu cu alte dou], cea a lui Platon, respectiv cea creștin]. În Theaetetus (Peaton, 1953, p. 176), Socrate spune: „Ar trebui s] ne în]lt]m dinspre p]mânt înspre Răi cât de repede putem: prin aceast] în]lțare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe interpretarea literal] și, astfel, metafizic], a imit]rii lui Dumnezeu. Dumnezeul creștinilor dorește atât de mult că omul s] I se asemene, încât realizeaz] un act ce ține de imitatio humani și ia chip de om. În acest caz, imitarea lui Dumnezeu se face printr-un intermediar și devine imitatio Christi; imitarea lui Dumnezeu nu se face prin respectarea celor 613 de legi toraice, ci prin acte de credinț] și încredere și, mai înainte că efectul lor s] devin] autodistructiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
creștinilor dorește atât de mult că omul s] I se asemene, încât realizeaz] un act ce ține de imitatio humani și ia chip de om. În acest caz, imitarea lui Dumnezeu se face printr-un intermediar și devine imitatio Christi; imitarea lui Dumnezeu nu se face prin respectarea celor 613 de legi toraice, ci prin acte de credinț] și încredere și, mai înainte că efectul lor s] devin] autodistructiv, prin imitarea patimilor lui Hristos. (Pentru punctul de vedere iudaic, vezi Buber
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dumnezeu se face printr-un intermediar și devine imitatio Christi; imitarea lui Dumnezeu nu se face prin respectarea celor 613 de legi toraice, ci prin acte de credinț] și încredere și, mai înainte că efectul lor s] devin] autodistructiv, prin imitarea patimilor lui Hristos. (Pentru punctul de vedere iudaic, vezi Buber în Kellner, 1978.) Din punct de vedere moral, crearea omului dup] chipul lui Dumnezeu implic] atât legi specifice (cum ar fi: „S] iubești pe aproapele ț]u că pe tine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comportamentale (vită activă care se încheie, spre deosebire de vită contemplativa) depinde de evaluarea pe care o face asupra naturii umane. În contextul în care iudaismul învăț] c] omul este creat dup] chipul lui Dumnezeu și atinge un nivel de perfecțiune prin imitarea lui Dumnezeu, evaluarea naturii umane depinde într-o mare m]sur] de evaluarea naturii divine. Dac] Dumnezeu este perceput ca fiind activ, omul își g]sește perfecțiunea în activitate, iar etică devine un element important care însoțește efortul uman; iar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perfecțiunea etic] (și în același timp halahic]) este un nivel propedeutic inerent atingerii perfecțiunii intelectuale. Totuși, pan] la sfarsitul lucr]rii, orientarea moral], practic] a iudaismului, iese înving]toare, iar Maimonide își informeaz] cititorul c] atingerea perfecțiunii se face prin imitarea milostivirii și drept]ții divine, dup] atingerea, în prealabil, a celui mai înalt nivel posibil de perfecțiune. Astfel, filosoful Maimonide ne îndeamn] la a-L imită pe Dumnezeu ținând cont de speculații de ordin metafizic; rabinul Maimonide insist] că aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
milostivirii și drept]ții divine, dup] atingerea, în prealabil, a celui mai înalt nivel posibil de perfecțiune. Astfel, filosoful Maimonide ne îndeamn] la a-L imită pe Dumnezeu ținând cont de speculații de ordin metafizic; rabinul Maimonide insist] că aceast] imitare s] aib] un impact practic asupra vieții desf]surate în cadrul comunit]ții. Poate că r]spuns la scrierile etice ale filosofilor evrei din perioada medieval] (vezi „Introducere”, în Kellner, 1978), scriitorii care erau adepți ai tradiției rabinice au început s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
printr-o urm]rire asidu] a acesteia. Într-adev]r, urm]rirea gratuității în mod conștient este autodistructiv]. Nu trebuie s] urm]rim cu orice preț lep]darea de sine ca atare. Dac] Dumnezeu este așa cum îl prezint] Iisus înseamn] c] imitarea vieții Lui ne conduce la El. În caz contrar, ne îndrept]m c]tre distrugere, simbolizat] de arderea perpetu] a gunoaielor în afara zidurilor Ierusalimului (Gheena). Faptul de a fi tentat s] faci lucrul corect dintr-un motiv greșit, aceasta fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și ea, posibilă.) Oricît ar epata O. cu abilitatea lui bănească, statutu-i îi este prescris în absolutul valorii anonimatului. Că pictura lui place, e cu totul altă chestiune. Dar, la urma urmei, cui place? Sînt sigur că tablourile ieșeanului în imitarea unui Stahi (inimitabil!) cu exactități și prețiozități de-a dreptul uimitoare, au găsit imediat amatori bucureșteni înstăriți, destinîndu-și-le, evident, recentelor lor vile mai mult sau mai puțin riscate arhitectural. Cum, așijderi, oricît ar mai produce alt asemenea industrios de data
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]