4,027 matches
-
interpret]ri) a fost emis] de David Hume. „Binele” nu este definit pe baza simțurilor noastre obișnuite - vedere, miros, auz, pip]it -, ci pe baza simțurilor interne de aprobare și dezaprobare. „Binele” este (aproximativ) ceva ce oricare spectator informat și imparțial ar aprobă (și deci ceva pe care noi tindem s]-l aprob]m, atunci cand ne eliber]m de orice pasiuni și preferințe și încerc]m s] descoperim ceea ce este bine.) Odat] ce avem o astfel de analiz], naturalismul este deja
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avea o semnificație practic] considerabil]). Morală este redus] la o psihologie idealizat]. Naturalismul este astfel demonstrat. Teoria se confrunt] cu dou] probleme. Iat] dou] dintre ele: a) Nu este sigur c] toți observatorii umani ar avea aceleași reacții, oricât de imparțiali și bine informați ar fi. Deci, exist] posibilitatea că nici o acțiune (sau doar câteva) s] nu fie bune, dac] nici una nu ar provoca aprobarea fiec]rui spectator. Revenim la teoria erorii pe care încercăm s] o ocolim (secțiunea i). b
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspecte la care ne putem gândi aici. Oricine vrea s] aib] o p]rere informat] despre oricare dintre aceste probleme are mult de lucru. Dar s] presupunem c] cineva a chibzuit profund la aceste lucruri într-o manier] inteligent] și imparțial], având sentimentele modelate de acest proces. Sentimentele s-ar afla în armonie cu rațiunea pe cât de mult posibil. Acea persoan] ar ține seama atât de natură și de consecințele avortului, cât și de orice motiv posibil în favoarea sau în defavoarea acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic], am putea spune c]: un lucru este corect din punct de vedere moral dac] analiza naturii și a consecințelor sale ar genera sau ar susține un sentiment de aprobare a acestui lucru de c]tre o persoan] rațional] și imparțial] pe cât de uman posibil. Aceasta nu este decât o modalitate complicat] de a spune c] atitudinea corect] din punct de vedere moral este aceea aprobat] de c]tre o persoan] complet rațional]. S-ar putea spune c] ne-am îndep
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucrat împreun] având același scop. Formularea noastr] final] cu privire la subiectivismul etic îl transform] într-o teorie apropiat] de cea a observatorului ideal, care afirm] c] lucrul corect care trebuie f]cut este acela pe care un judec]tor perfect rațional, imparțial și m]rinimos l-ar consideră ca fiind cel mai bun. Are, de asemenea, multe în comun cu teoria lui Richard Brandt, care susține c], în a decide ceea ce este corect, întrebarea-cheie este: „Ce ar dori sau ce ar alege
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celui mai mare bine pentru cel mai mare pentru num]r de oameni. Atâta timp cât viață și libertatea sunt protejate, a face ceea ce este bine înseamn] a onora valorile unei societ]ți deoarece sunt acceptate pe scar] larg] și sunt respectate imparțial. Individul face ceea ce este bine deoarece, în calitatea sa de creatur] rațional], este obligat s] r]mân] fidel preceptelor, care cuprind viață și libertatea, la care el a consimțit. Etapă 6 Etapă principiilor etice universale. Exist] principii etice universale pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiind mistificarea ideologic] și ascunderea. O moral] care și-a înțeles propriile baze sociale ar fi la fel de imposibil] că și religia care s-a întemeiat pe percepția clar] c] orice credinț] în supranatural este o superstiție. ix. Iluzia bun]voinței imparțiale Vom vedea de ce este așa dac] analiz]m o caracteristic] fundamental] a moralei ca atare. Este specific gândirii morale s] se prezinte ca fiind întemeiat] pe asemenea lucruri că dorinț] a unui Dumnezeu universal binevoitor sau un imperativ categoric dat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiind întemeiat] pe asemenea lucruri că dorinț] a unui Dumnezeu universal binevoitor sau un imperativ categoric dat numai de rațiune ori pe un principiu general al fericirii. Oricare ar fi teoria, morală este descris] că o dorinț] de mai bine, imparțial] sau dezinteresat], care înglobeaz] toate interesele relevante și le prefer] pe unele fâț] de altele numai atunci cand exist] motive solide (imparțial bazate) de a face acest lucru. Aceast] tr]s]tur] a moralei o face s] fie, în esenț], ideologic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe un principiu general al fericirii. Oricare ar fi teoria, morală este descris] că o dorinț] de mai bine, imparțial] sau dezinteresat], care înglobeaz] toate interesele relevante și le prefer] pe unele fâț] de altele numai atunci cand exist] motive solide (imparțial bazate) de a face acest lucru. Aceast] tr]s]tur] a moralei o face s] fie, în esenț], ideologic]. F]r] nici o îndoial], oamenii pot crede c] acționeaz] astfel, iar o anumit] acțiune poate chiar s] dovedeasc] o bun]voinț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bazate) de a face acest lucru. Aceast] tr]s]tur] a moralei o face s] fie, în esenț], ideologic]. F]r] nici o îndoial], oamenii pot crede c] acționeaz] astfel, iar o anumit] acțiune poate chiar s] dovedeasc] o bun]voinț] imparțial] fâț] de interesele imediate ale indivizilor afectați. Atât timp cât respect]m cerință moral] de a lua în calcul consecințele imediate ale acțiunilor noastre, nu exist] nici o problem] în realizarea imparțialit]ții. Dar morală ne încurajeaz] și s] ne consider]m acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în realizarea imparțialit]ții. Dar morală ne încurajeaz] și s] ne consider]m acțiunile că încadrându-se într-un cod moral, valid și pentru semenii noștri. Când facem acest lucru, ne imagin]m c] acțiunile se supun principiului bun]voinței imparțiale pe care ni-l reprezent]m eficient la o scar] mare. În acest moment, devine evident caracterul iluzoriu al imparțialit]ții morale. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], nu poate exista o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evident caracterul iluzoriu al imparțialit]ții morale. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], nu poate exista o form] de acțiune semnificativ] la nivel social și eficient] care s] respecte principiul bun]voinței imparțiale. Acțiunile considerate „drepte” (deoarece corespund modului dominant de productie) promoveaz] în mod sistematic interesele clasei conduc]toare pe seama celor exploatați. Acțiunile care încearc] s] r]stoarne aceast] ordine, aprobate de vreun cod moral revoluționar, promoveaz] interesele clasei revoluționare pe seama celorlalte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], imparțialitatea este o iluzie. Nu exist] interese universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile unui individ pot fi motivate subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul social obiectiv nu este niciodat] impațial. Singurele acțiuni imparțiale într-o lupt] de clas] sunt de fapt doar cele care nu conteaz]. Aceste lucruri sunt valabile pentru toate clasele, nu doar pentru cea muncitoare. Marx crede c] mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o iluzie. Nu exist] interese universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile unui individ pot fi motivate subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul social obiectiv nu este niciodat] impațial. Singurele acțiuni imparțiale într-o lupt] de clas] sunt de fapt doar cele care nu conteaz]. Aceste lucruri sunt valabile pentru toate clasele, nu doar pentru cea muncitoare. Marx crede c] mișcarea acesteia este în interesul „unei largi majorit]ți” (MEW 4: 472
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interesul universal sau pentru dreptate la nivel abstract poate avea rezultate doar dac] servește ca pretext iluzoriu pentru promovarea interesului de clas] bine definit. Aceste interese de clas] sunt forțele conduc]toare ale istoriei. Ele sunt departe de a fi imparțiale - nu doresc realizarea bun]st]rii generale sau a drept]ții imparțiale, ci instaurarea și protejarea unui anumit set de relații de producție, care ar însemna emanciparea și dominația unei anumite clase sociale în circumstanțe istorice date. Marx apeleaz] doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] servește ca pretext iluzoriu pentru promovarea interesului de clas] bine definit. Aceste interese de clas] sunt forțele conduc]toare ale istoriei. Ele sunt departe de a fi imparțiale - nu doresc realizarea bun]st]rii generale sau a drept]ții imparțiale, ci instaurarea și protejarea unui anumit set de relații de producție, care ar însemna emanciparea și dominația unei anumite clase sociale în circumstanțe istorice date. Marx apeleaz] doar la interesele de clas] ale proletariatului revoluționar în susținerea pleadoariei pentru înl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din punct de vedere teoretic procesul istoric (MEW 4, p. 472, CW 6, p. 494). Acest apel apare dintr-o identificare informat] cu o miscare istoric] concret], nu din interesul propriu brut și cu atât mai puțin dintr-un angajament imparțial fâț] de principiile și scopurile morale pe care se crede c] le are mișcarea. Aceia care se al]tur] cauzei proletariatului având aceast] din urm] atitudine nu au reușit s] înțeleag] din punct de vedere teoretic mișcarea istoric]: ei au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] o sprijine într-un sens mai larg. El plaseaz] armonia dintre interesele individuale și acțiunea social] în cadrul „vieții etice”, care r]mane moral] într-un sens deosebit prin aceea c] apelul s]u ultim este un apel la rațiune imparțial]. Sistemul vieții etice este un sistem al drepturilor, al datoriei și al drept]ții care actualizeaz] binele universal; el include chiar și morală. Totuși, interesle de clas], definite din punct de vedere marxist, nu sunt „morale” nici m]car într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interesele unei clase aflat] în conflict cu o altă și pot fi promovate numai pe seama intereselor dușmanilor de clas]. Aceste argumente sunt valabile pentru orice clas], nu doar pentru proletariat. Echivalarea intereselor proletariatului cu interesele universale sau cu un bine imparțial (acesta este cazul trat]rii lor că moral]) este pentru Marx un model de falsificare ideologic] - și chiar un act de tr]dare a mișc]rii proletare (MEW 19: 25, SW 325). xi. Are morală vreun viitor? Într-un fragment
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între afirmația c] va exista moral] într-o societate comunist] viitoare și declarația Manifestului Comunist c] revoluția comunist] „va elimina orice moral] în loc s] instaureze una nou]”. Dar poate c] acest conflcit nu este atat de profund. Morală implic] principii imparțiale și universale, iar urm]rirea lor ofer] o justificare ce transcende interesele conflictuale ale unor indivizi sau grupuri. Din perspectiv] marxist], acest lucru este imposibil atât timp cât exist] o societate divizat] pe clase, iar iluzia ideologic] a moralei const] în deghizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cultura organizațională în organizațiile de educație a adulților" Rogers (2002) susține că nu putem eluda bazele culturale ale personalității noastre, de care depind atât activitatea de formator, cât și modul de interpretare a evenimentelor organizaționale. Formatorii nu sunt neutri sau imparțiali. Ei sunt produsul unei culturi și, în același timp, sunt cei care diseminează anumite valori culturale, organizația trebuind să le accepte și să le cuprindă. Definițiile date culturii organizaționale de diferiți autori se pot circumscrie pe două axe, explicit-implicit și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și strategică a evaluării, corelarea dintre teorie și practică, eficacitatea; - corectitudine: elaborarea, implementarea și interpretarea rezultatelor evaluării conform regulilor corectitudinii, eticii și transparenței; - acuratețe: analiză de context (cantitativă și calitativă), producerea de informații precise, viabile și aplicabile, concluzii și rapoarte imparțiale. Procesul evaluării este văzut ca un factor central în vederea realizării unui management de calitate; prin intermediul evaluării, se asigură calitatea, eficiența și controlul. Pentru ca asigurarea internă a calității să poată fi evaluată, este necesară existența unor criterii de verificare a calității
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Cultura organizațională în organizațiile de educație a adulților" Rogers (2002) susține că nu putem eluda bazele culturale ale personalității noastre, de care depind atât activitatea de formator, cât și modul de interpretare a evenimentelor organizaționale. Formatorii nu sunt neutri sau imparțiali. Ei sunt produsul unei culturi și, în același timp, sunt cei care diseminează anumite valori culturale, organizația trebuind să le accepte și să le cuprindă. Definițiile date culturii organizaționale de diferiți autori se pot circumscrie pe două axe, explicit-implicit și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și strategică a evaluării, corelarea dintre teorie și practică, eficacitatea; - corectitudine: elaborarea, implementarea și interpretarea rezultatelor evaluării conform regulilor corectitudinii, eticii și transparenței; - acuratețe: analiză de context (cantitativă și calitativă), producerea de informații precise, viabile și aplicabile, concluzii și rapoarte imparțiale. Procesul evaluării este văzut ca un factor central în vederea realizării unui management de calitate; prin intermediul evaluării, se asigură calitatea, eficiența și controlul. Pentru ca asigurarea internă a calității să poată fi evaluată, este necesară existența unor criterii de verificare a calității
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
precizăm că ambii memorialiști scriau pentru ei și pentru cei apropiați lor. În nici un caz nu-și propuseseră ca memoriile lor să se adreseze publicului larg și ne permitem să credem că tocmai acesta este motivul pentru care rămân relativ imparțiali: pentru a-și dovedi importanța poziției în fața rudelor și a prietenilor. în pagina de introducere a memoriilor sale, La Porte chiar menționează intențiile sale:„Este mult timp de când am dorit să relatez toate aventurile trăite la curte, dar în perioada
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]