2,838 matches
-
2008. El-Agraa, Ali, The European Union: economics and policy, Cambridge University Press, 2011. Enciclopedia Uniunii Europene, ediția a-II-a, Meronia, București, 2006. Ergas, Henry, Why do some countries inovates more than others, Centre for European Policy Studies, Brusses, 1984. Eggertsson, Thrainn, Imperfect institution. Possibilities & Limits of Reform, University of Michigan Press, 2005. European Colaboration in research and development Business Strategy and Public Policy, Yannis Caloghirou, Stavros Ioannides (edis.), Edward Edgar Publishing Limited, UK, 2003. European Commission, A knowledge intensive future for Europe
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
la 22.03.2011). 42 Frascati Manual, O.E.C.D. Publication Service, Paris, 2002, p. 78. 43 Marius Peculea, Interfața între știință și tehnologie, Editura Tehnică, București, 1994, p.10. 44 Ibidem, p. 10. 45 Ibidem, p. 10. 46 Thrainn Eggertsson, Imperfect institution. Possibilities & Limits of Reform, University of Michigan Press, Michigan, 2005, p. 176. 47 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, p. 22. 48 Marius Peculea, op. cit., p. 23. 49 Rachel Griffith, How important is business R&D for
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Harry Schwartz, atunci când a observat că, deși de dorit ar fi ca toți cetățenii să beneficieze de un acces ideal la serviciile medicale (să le poată utiliza ori de câte ori doresc, în orice locație s-ar afla), în practică, numai un acces imperfect la aceste servicii poate fi garantat: "nicio țară nu își poate permite să ofere un acces ideal pentru toți. Fie și numai cerința ca fiecare individ să beneficieze de un medic care să îl acompanieze peste tot ridică un obstacol
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
acces. Ea ar putea fi îndeplinită numai dacă întreaga populație a țării ar fi alcătuită doar din medici grupați câte doi, astfel încât fiecare persoană să aibă întotdeauna la dispoziție medicul său personal"6. Or, dat fiind că numai un acces imperfect la serviciile medicale este realizabil, "dezbaterea rațională a concluzionat Schwartz trebuie să se focuseze asupra tipurilor și gradelor de imperfecțiune a accesului care sunt mai mult sau mai puțin acceptabile decât altele" 7. 3. De la serviciile medicale la determinanții socio-economici
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
și oamenii umblând cu capul între umere".In această "lume pe dos" ăcum o numește Zoe Dumitrescu Bușulenga), esența este perisabilitatea lucrurilor pe care același Ochilă le vede "găurite, ca sitișca, și străvezii, ca apa cea limpede", adică pieritoare și imperfecte. Uneori, imperfecțiunea lumii se cristalizează în câteva tipologii "absolute": soacra ca esență a răutății {"Soacra cu trei nurori"), prostul care are noroc {"Dănilă Prepeleac"), leneșul total {"Povestea unui om leneș").Caricatura lumii reale o constituie "Capra cu trei iezi", poveste
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
activităților. Succesul acestor eforturi depinde în mare măsură de pregătirea teoretică a managerilor, de precizia cu care aceștia reușesc să comunice și să se înțeleagă atât între ei, cât și cu șefii și cu subalternii. Din nefericire, comunicarea este adesea imperfectă, ceea ce poate duce chiar la conflicte din cauza definițiilor și semnificațiilor diferite, empiric stabilite ce se atribuie în literatura de specialitate noțiunilor de “organizare” și de “conducere.” 1.2. Particularitățile managementului în sport Una din calitățile esențiale actuale și de perspectivă
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
individul; la institu-ționaliști ea este instituția, ca angrenaj acțional (going concern) prin care se creează un mediu pentru acțiunea individuală. Pentru Thorstein Veblen, o instituție este "un ansamblu de norme și idealuri ce se reproduce sau interna-lizează într-un mod imperfect (așadar supus unor schimbări dramatice) prin obișnuință în fiecare dintre generațiile succesive de indivizi" (The Limitations of Marginal Utility, în The Place of Science în Modern Civilization, p. 242-243). În concepția lui Veblen, preferințele individuale nu pot fi considerate factori
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lui Camil Petrescu l-a găsit nu în apartamentele unui ospiciu, operație de două ori mai ușoară, ci l-a aflat respirând același ozon cu noi, care desconsideră aceste rare, dar învecinate, exemplare de inegalitate între spiritul avid și cosmosul imperfect, nedezlegat, înveninat."9 (s. a.) Pe un ton apodictic și hiperbolic, anonimul (astăzi) V. Cristian considera că ultima apariție romanescă interbelică a lui Camil Petrescu reușește să aducă un suflu nou în epica interbelică, tocmai prin captarea unor sensuri nebănuite ale
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
prezența acestor creaturi schiloade, pocite, caricaturale, cum să nu convii cu ipoteza mutaționistă care face să iasă lumea vie dintr-o serie de întâmplări greu cenzurate de moarte?"62 Influențat de dogmele bogomilice, Lucian Blaga enunța ipoteza existenței unui Dumnezeu imperfect, obligat să ceară sfatul și ajutorul altcuiva, pentru a-și desăvârși geneza. Pământul era prea mare pentru a încape în univers și, negăsind soluția, Creatorul se sfătuiește cu dușmanii săi, Nefârtate (în credința populară bulgărească) sau cu ariciul (într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
realitățile sociale nu o pot cuprinde. Tablele de legi ale lui Moise, emanate dintr-o revelație divină, sunt și ele prea drastice, trebuie inventată o altă morală, conformă cu firea umană. Concluzia eroului nu contrazice aluzia noastră la acel Creator imperfect: "Gelu: Toată drama este că morala pe care o proclamăm nu e pe măsura noastră. Specia încape în ea ca un braț de crăci într-un sac... Acum știu ce ne-ar trebui... Să născocim o nouă morală, mai omenească
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
însă: Ce l-a făcut pe Camil Petrescu să-l insereze în subsolul romanului și, încă, nu oriunde, ci tocmai în finalul jurnalului lui Fred Vasilescu?! Prezența cvasi-ocultată a lui Dumnezeu în multiplele sale forme de a se manifesta (Creator imperfect dar și atotcuprinzător, stăpân pe soarta geniilor care-L abjură datorită imposibilității lor de a se pune de acord cu lumea materială etc.) dimpreună cu enumerarea ființelor primordiale, care supraviețuiesc până astăzi, îndreptățesc disponibilitatea romanului la analiza arhetipală. Cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
contrariilor străbătute de-a lungul procesului psihic; el nu este desigur Dumnezeu, dar reluând o vorbă a lui Souriau care ne duce într-o enanțiodromie fără sfârșit este "umbra", golul lui."77 Interesantă aici este nu doar asemănarea cu "Dumnezeul imperfect" al lui Lucian Blaga, cât faptul că Ladima, în anumite versuri ale sale, ni se înfățișează ca o făptură care, fiind martor atât la geneza cât și la extincția universului, ratează destinul cristic. Întocmai ca în Duhovniceasca lui Arghezi ("Am
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fiziologice a minimului efort la condițiile instrumentale pe care le are la dispoziție. Aceste dislalii pot, de altminteri, mai mult sau mai puțin reduse "acrobatic", exercitând funcția normală a limbajului și vorbirii de a obține sunete conforme "normei", în ciuda instrumentelor imperfecte de care se slujește (ceea ce dovedește tocmai normalitatea funcției)"130. Desigur, există și cazuri mult mai complexe, când dislaliile nu pot fi reduse "acrobatic" și când logopedul nu poate interveni cu succes decât după și dacă ceilalți specialiști au reușit
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mai ales, lipsit de rost, nefiind zoolingvist nu voi avea acces nicicând la limba lor (de o fi limbă și nu doar zgomot). Mai bine închid geamul deși e inutil, mai slabe, "vocile"se aud "bariera fonică" a termopanelor e imperfectă frecvențele sunt chiar mai bine separate (s-o fi obișnuit urechea, o fi intrat în joc deprinderea de analiză fonetică, exersată de-a lungul atâtor ani, lecturile din Hlebnikov și Fonágy intervin ca un ciur al sunetelor) aud invariante și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
lor poate părea, la prima vedere, inutilă. Moduri curente de exprimare sugerează că senzațiile, sentimentele și gândurile noastre stau într-un fel de „spațiu interior“, la care posesorul lor are un acces direct, iar semenii lui doar unul mijlocit și imperfect. Faptul că o anumită stare mintală este conștientă ar implica deja că subiectul are despre ea o cunoaștere certă și completă, care contrastează cu acea cunoaștere doar ipotetică, bazată pe conjecturi și interpretări, a celorlalți oameni. Ne putem îndoi cu privire la
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
tată!"/ și "futu-ți, curva dracului, nu m-ai făcut tu pe mine!" e cea mai tare"). Firesc, retragerea în sine se conjugă de obicei cu o nouă dezamăgire, a certitudinii că propria interioritate se lasă văzută ca un cocon imperfect, reflex al imperfecțiunii celeilalte, a exteriorității. Ultima patrie conotează, în primul rând, sinele uterin, din care și înspre care eroina dramaticei saga diurne și mai ales nocturne se mișcă, dar nu halucinant, ci lucid, obiectivându-și sau încercând să-și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
versuri ieșite din front/ și nesperat se conjugă// Poartă-n casă/ poartă naltă de rai/ ce separă golul de plin/ s-a deschis/ și-n brațele mele duble/ pot de două ori să mă-nchin// Îți voi da un absolut imperfect/ mai presus de cadranul mărit/ Naltul veac să-l sărim/ că e bun de sărit". Majoritatea textelor din această carte privesc, la fel, "prin ocheanul invers" al unei sensibilități retro, pe deplin conștiente de propriile atuuri: o retorică bine stăpânită
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Baudelaire, în această filiație, a fost poetul căruia îi aparține formularea cea mai clară a asocierii între modă și modernitatea artistică în cadrul unui program estetic. În concepția să, modă trebuie să fie considerată drept o tentativă de înfrumusețare a naturii imperfecte; ea trebuie să fie considerată că un simptom al gustului de ideal, ca o necontenita și mereu înnoita încercare de a schimba natură [1975, p.716]. "Modă se prezintă că un câmp de tensiuni" [Muchembled, p.114], care implică mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de a fi. Timpul și spațiul nu au pentru bărbați și femei aceleași caracteristici și dimensiuni. În relația ei cu timpul, se constată că Pariziana nu este personajul tradițional feminin, atașat sentimental de trecut. Ea trăiește în timpul prezent al modernității imperfecte, dându-i un contur mai variat. Intrigile în care Parizienele sunt protagoniste prezintă o ființă dornică de a manipula prezentul pentru a-și asigura viitorul. În felul acesta, femininul francez schițează unele scenografii originale și noi ale modernității. Contradictorie că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
doppia memoria: saggi șu Leopardi e îl leopardismo, cît., p. 107 sqq. 57 Cfr. Gilberto Lonardi, op. cît., pp. 5-6 și Renzo Negri, op. cît., pp. 38-43 și pp. 87-98. 58 În afară de cele enumerate, Gilberto Lonardi remarcă și preluarea timpului imperfect al modului indicativ, op. cît., pp. 25-26. 59 Benedetto Croce, "Giacomo Leopardi", Poesia e non poesia, Laterza, Bari, 1923, pp. 103-119. 60 Și sentì [...] premuto, avvinto e sopraffatto da una forza brutale, da quella che egli chiamò la "nemica natură
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
domeniului. Svetozar Pejovich, unul dintre fondatorii teoriei neoinstituționale a sistemelor economice, scria în Economic Analysis of Institutions and Systems (North Holland, Amsterdam, 1997) : " Alegerea relevantă pentru o comunitate nu este între modele abstracte frictionless ale unei societăți perfecte și sistemul imperfect prevalent. Într-o lume de incertitudine și informație incompletă, singura alegere relevantă este între sisteme imperfecte..." Perfect adevărat, numai că realismul materiei investigate și al instrumentarului analitic folosit în abordarea neoinstituțională este acompaniat de pro-blema alegerii colective. Altfel spus, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Institutions and Systems (North Holland, Amsterdam, 1997) : " Alegerea relevantă pentru o comunitate nu este între modele abstracte frictionless ale unei societăți perfecte și sistemul imperfect prevalent. Într-o lume de incertitudine și informație incompletă, singura alegere relevantă este între sisteme imperfecte..." Perfect adevărat, numai că realismul materiei investigate și al instrumentarului analitic folosit în abordarea neoinstituțională este acompaniat de pro-blema alegerii colective. Altfel spus, cum se structurează alegerile individuale într-un cadru instituțional dat, sau cum sunt alese instituțiile adecvate de către
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
statului în viața economică, fenomenele de integrare economică etc. Drept urmare, economia de piață, așa cum există ea în realitate în prezent, nu mai prezintă trăsăturile economiei de piață perfect concurențiale din gîndirea clasică și neoclasică, ea se caracterizează printr-o "concurență imperfectă". Totodată, din punct de vedere al mecanismului de funcționare, economiile de piață sunt economii mixte. Statul, în economiile moderne de piață, joacă un rol de catalizator economic, conservînd însă principiile esențiale caracteristice mecanismului pieței. Dar intervenția statului în economie, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
însă niciodată întru totul. Altfel spus sistemul este cu atît mai eficient cu cît rata sa specifică de organizare este mai mare decît cea de dezorganizare. Prin urmare, ordinea economică posibilă nu este una absolută, ci una relativă, dinamică și imperfectă. Pentru un sistem economic real, ca și ordinea, dezordinea este o noțiune relativă și se stabilește numai cu un anumit scop, în raport cu un sistem de referință. Tendința spre dezordine este o caracteristică a sistemelor economice. Măsura gradului de dezordine din
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de prăbușire. Desigur, acest edificiu nu a fost unul fără cusur. El nu a putut împiedica Războiul rece, o serie întreagă de războaie locale și dictaturi sîngeroase și nu a putut interveni întotdeauna în ajutorul populațiilor calamitate. Dar această arhitectură imperfectă a unei lumi imperfecte a permis, cu toate acestea, menținerea unui echilibru și a unei ordini minimale a relațiilor internaționale, evitînd degenerarea multor conflicte, în primul rînd a celui Est-Vest, limitînd arsenalele balistice și nucleare și rezistînd unor crize grave
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]