2,209 matches
-
înfăptuit în cele trei lumi, nimic nedobândit care să trebuiască dobândit, și totuși mă aflu în acțiune (Bhagavad-gita, III.22) ”, ce nu sugerează decât o criză de finalitate.Prin trecerea de la vechiul, la noul brahmanism, Brahman, principiu neutru, absolut și impersonal, devine o trinitate: Ishvara, alături de Shiva și Vishnu (stadiu al spiritualității hinduse fixat de Bhagavad gita, sec. V î.e.n.) , adică entități finite cărora li te poți adresa. S’ar putea face o legătură cu trinitatea creștină, în care lui Ishvara
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Putem nota, în sensul acesta, următoarele aspecte principale: a) criza comunicării, caracterizată prin deplasarea comunicării interpersonale de la individ la sistemele tehnice de comunicare; b) tehnica comunicării va formaliza relațiile interpersonale, reducându-le la schimbul de mesaje, ca tehnică de comunicare impersonală, care va avea ca efect pierderea legăturilor afective dintre indivizi; c) adoptarea unui sistem de „coduri” și „limbaje” tehnice va duce la înstrăinarea limbajului personal-uman ca element creator și purtător de idei și emoții, prin înlocuirea lui cu un „sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
efect pierderea legăturilor afective dintre indivizi; c) adoptarea unui sistem de „coduri” și „limbaje” tehnice va duce la înstrăinarea limbajului personal-uman ca element creator și purtător de idei și emoții, prin înlocuirea lui cu un „sistem de coduri” cu caracter impersonal, tehnic; d) toate aceste „mutații”, care apar ca o consecință a progresului tehnicii de comunicare și al Informaticii, vor înlocui treptat umanul, ducând în final la „devalorizarea individului”; se creează rapid o stare de dependență a omului de tehnica de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
extern interiorizat sub forma absurdului vieții și a depersonalizării individului. Omul modern, format după „modelul cibernetic” al comunicării, va avea un stil de gândire, o sensibilitate și conduite diferite. El va fi „omul postmodern”, tipul schizoid, rece, calculat, riguros, pragmatic, impersonal, dar eficient, modelat în scopul realizării unor performanțe precise. Va fi „tipul uman programat”, care va deplasa automatizarea tehnică în planul formării omului. Rezultatul va fi „tipul robotizat” al umanului. Dar va mai exista Om ? Istoria nu poate fi oprită
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mass-media, și dependența de formele de civilizație materială vor schimba în cele din urmă atât imaginea, cât și natura ființei umane. Omul modern își pierde treptat identitatea și se dizolvă în masă. Imaginea omului modern este rezultatul unor standarde formale impersonale și depersonalizante (vestimentație, accesorii, limbaj, gesturi, coduri simbolice etc.). Conținutul sufletesc se reduce rapid la pulsiunile primare, un mod de a gândi simplu, schematic, o sensibilitate lipsită de gust, centrată pe plăcerile imediate, dezinteres, apatie, lipsă de responsabilitate morală, conduite
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rapid înlocuite de valorile moderne ale civilizației materiale. Dependent de acestea din urmă, omul modern își pierde facultățile sale creatoare, gândirea liberă și originală, relațiile afective se modifică, la fel și modul de comunicare, rezultatul fiind o masă de indivizi impersonală și manipulabilă. Existența persoanei și stilul de viață al acesteia devin dependente de accesul la valorile civilizației materiale, de care indivizii depind în mod direct pentru a putea trăi. Conduitele lor, aparent „libere”, sunt de fapt dirijate, uniformizate și impersonale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
impersonală și manipulabilă. Existența persoanei și stilul de viață al acesteia devin dependente de accesul la valorile civilizației materiale, de care indivizii depind în mod direct pentru a putea trăi. Conduitele lor, aparent „libere”, sunt de fapt dirijate, uniformizate și impersonale, de imitație, toate având ca scop unic supraviețuirea. Această situație va genera tensiuni, conflicte și reacții de violență pentru a putea avea acces la bunurile materiale. Viața se transformă într-o luptă competițională de obținere a unor avantaje, situații favorizante
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cunoștințele concrete, convertindu-le în „informație” (despre sau referitor la), dar care, deși reproduce realitatea, nu mai este realitatea lumii, ci realitatea virtuală care se substituie lumii. Rezultă de aici următoarele aspecte, care definesc caracterul informației, și anume: - informația este impersonală; - ea „vine” din „banca de date” și este preluată direct, imediat, ca atare, fără a mai fi verificată; - informația are un caracter universal, codificat, întrucât nu este legată de o persoană anume ca sursă; - din acest motiv, ea se adresează
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
codificat, întrucât nu este legată de o persoană anume ca sursă; - din acest motiv, ea se adresează în mod egal oricui, poate fi egal și liber utilizată de oricine; - este lipsită de orice fel de conținut emoțional-afectiv; - având un caracter impersonal, sub masca „universalității”, ea va duce treptat la o înstrăinare emoțională și cognitivă a individului de realitatea lumii și în final de sine. b) Efectele informației Este incontestabil faptul că universul informațional a revoluționat lumea, societatea, oamenii, stilul de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o întâlnire simbolică personalizată, cum se poate vedea în schema de mai jos. p. 4 Comunicare de informații Autor CARTE Cititor Raport de intimitate b) Modelul informațional Acest tip de model se caracterizează prin faptul că sursa de informații este impersonală, nu este personalizată, având un caracter de universalitate și fiind anonimă. Individul căruia i se adresează sau mai exact care face apel la sursa de informații are însă o identitate precisă, este o persoană care simte, gândește, se emoționează în fața
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În această situație vom avea de-a face cu un „acces la informații” și nu cu o comunicare propriu-zisă, așa cum se poate vedea din schema de mai jos. p. 5 Acces la sursa informațională Informație Calculator Persoană Culegere de date impersonale Se poate vedea din cele de mai sus diferența esențială dintre cele două „modele”, precum și, implicit, efectul acestora asupra persoanei umane. Vom încerca, în continuare, să găsim un mod de a interpreta cele două „modele” în contextul raportului dintre „informație
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt acceptate sau refuzate de persoană etc. În orice situație însă, ele „adaugă” ceva la experiența de viață a individului respectiv. Acesta este cazul „modelului tradițional”. În cazul „modelului informațional computerizat”, lucrurile se vor schimba fundamental. Apelul la o „sursă impersonală” va avea ca efect modificarea comunicării, cu consecințe imediate asupra modului de „utilizare a informațiilor” și, ceea ce este cu mult mai grav, cu consecințe tardive severe și adesea ireversibile pentru starea de sănătate mintală. Este cazul „nevrozei informaționale”. De la început
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihologic, personalitatea sociopatului ne apare ca fiind inautentică, dezorganizată, dominată de o stare de dezechilibru legată de o imaturitate afectivă și o reducere considerabilă a autocontrolului prin lipsa conștiinței morale; imaginea de sine a sociopatului este deformată, incompletă sau neclară, impersonală, ea fiind impusă de „modelul negativ” al grupului marginal din care el face parte; din acest motiv, se poate spune că sociopatul adoptă o imagine de sine din afară, neautentică și caricaturală, care exprimă „identitatea” atribuită de grupul marginal la
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
filosofiei idealiste, reacționare, prusace”), la scopurile societății („Junimea urmărea eliminarea tradițiilor progresiste din cultura română”), la periodicul ei („prin revista Convorbiri literare [...] este răspândită teoria reacționară a artei pentru artă, care propovăduia izolarea artistului de popor, crearea unei arte senine, impersonale, menită să consolideze bazele orânduirii exploatatoare a capitalismului, să adoarmă conștiința de luptă a poporului”). într-unul din cele mai grosiere și mai pline de ură articole („T. Maiorescu - exponent ideologic al regimului burghezo-moșieresc”), C.I. Gulian, proaspăt membru corespondent al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
porumbei și păsări de pradă, iar această hibridare e o treabă destul de grea. García Márquez a trebuit să-și modifice planurile când avea deja terminată prima variantă a romanului Toamna patriarhului, pentru că se Încăpățâna să creeze o narațiune În stil impersonal, scrisă Însă la persoana Întâi; Miller, Galanter și Pribram, de care am mai vorbit, autori ai cărții Plans and the Structure of Behavior, au fost surprinși de frecvența cu care oamenii Întreprind planuri contradictorii, fără să-și dea seama. „E
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
lui este una de recomandare. Aproape un deceniu, în „Adevărul literar și artistic”, a publicat numeroase recenzii la cărți românești și străine. Discuta despre Ibsen, Strindberg, Julien Benda, Paul Morand, Rabindranath Tagore ș.a., oferind informații conștiincioase. Într-o manieră aproape impersonală scria despre Constantin Kirițescu, Gh. Brăescu, George Mihail Zamfirescu, Ion Agârbiceanu, Perpessicius, Aron Cotruș; despre Tudor Mușatescu, A. Dominic, Mihail Drumeș, I. Gherghinescu-Vania, formula observații pertinente. Prefera proza și, cu toate că pentru poezie avea o receptivitate îngustă, nu a ezitat să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
în conformitate cu o serie de constructe (culmea, făcute tot de el!). Ideologia binaristă transformă omul în „logiciel”, devenit astfel un factor sigur de eficacitate, de siguranță, de producție. Omul-automat a devenit idealul și speranța! Cu cât vom fi mai „mașinali”, mai impersonali, cu atât vom deveni mai umani! Chiar dacă deseori acesta mai și simte, mai pune în cumpănă, mai nuanțează, mai semnifică datele prin intermediul sensibilității, se duc lupte îndârjite pentru spulberarea interfeței emoționale, care „perturbă” obiectivitatea și exactitatea. În curând - se speră
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
față devine „o floare rară”, își pierde din importanță, se estompează. Interacțiunile clasice dintre oameni (prin interpelări, negocieri, confesări etc.) par să intre în recul. Colocvialitatea și căldura contactului direct sunt înlocuite de exactitatea și rigiditatea formulelor tipice, ale „protocoalelor” impersonale, abstracte. Am ajuns să purtăm „discuții” pe internet, să participăm la „forumuri”, să comandăm mărfuri, să plătim, să ne consultăm cu medici sau să ne „confesăm” spiritual stând separați unii de alții, la distanțe mari, asistați, firește, de calculator. Aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sintetizarea, semnificarea și operarea cu conținuturile vehiculate. Sistemul evaluativ vine și cu o limitare. Se vor viza mai ales rezultatele parcursului, și nu parcursul ca atare, ce va fi mai puțin corectat, direcționat și validat în mod operativ. Caracterul oarecum impersonal al instruirii generează o relativă dezumanizare a formării, o de motivare circumstanțială și un abandon școlar mai înalt decât cel manifestat în instituțiile tradiționale. Paleta metodică utilizată în învățământul la distanță este relativ restrânsă, neputându-se edita o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ca liderul să stabilească anumite standarde de performanță, să faciliteze munca în cadrul firmei, să stimuleze intreacțiunile în cadrul grupurilor și implicit comunicarea, să ofere feedback, suport și recunoașterea meritelor. Metodele de control ad-hoc, regulamentele, bugetele, fișa postului, procedurile sunt caracterizate drept impersonale (conceptul de control este înțeles că își bazează concretețea pe mijloace și proceduri, nu pe efortul personal al unui individă și neplanificate. Controlul bugetar este un instrument larg utilizat în controlul managerial de la Body Gym deoarece el se prezintă ca
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
scenarii explicative aparține lui Sergiu Al-George, care leagă prezența structurilor antinomice în filosofia lui Blaga de filosofia indiană. Mai exact, indianistul român interpretează acest fapt din perspectiva ideii indiene de absolut și a celei despre metaforă și simbol. În absolutul impersonal și infinit (Brahman sau atman) Blaga descoperă relația dintre antinomic și incognoscibil (...) dar totodată descoperă rostul simbolului și al tăcerii"386. Pentru Sergiu Al-George, calea influenței este de la absolut și mister către simbol, iar de aici către antinomic. Dogmaticul este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-te de libertatea ta, care-ți este dată dintotdeauna și pentru totdeauna, dar n-ai știut o vreme. Alungă gîndul îngrădirii și alege Eliberarea. Cea adevărată e, cum spuneam, fără nume și fără formă. Fără nume și fără formă înseamnă impersonală, ceea ce înseamnă că persoana este non-existență, că este, ca la latini, o mască și nu o entitate. De fapt, există o singură persoană, întregul, totul, din care facem parte și realizăm asta cu cît abordarea este mai profundă. Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sub o formă sau alta, era acordat mereu aceluiași, acum totul e orientat spre afară, în favoarea unei exteriorități seculare, dar pragmatice, șocogene. Se caută ce nu poate fi gîndit, raționat și nici exprimat cu ajutorul limbajului, se caută înafara umanului : forțe impersonale, morți, spirite, energii, ba am găsit și sintagma devenire-animal. În general, acestea sunt realități ce înspăimîntă, îmbolnăvesc, alienează. Sigur, unora le poate aduce și bucurie, așa ca proasta la fotograf, dar orice om lucid vede aici decadență, descompunere, miros de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
internaționali, fiecare urmîndu-și propriul interes în mod rațional. Mutările conducătorilor sunt aproape ca la jocul de șah, adică destul de previzibile. Ei nu sunt mai deloc independenți, ci constrînși de sistem, de circumstanțe la anumite politici publice. Geopolitica angajează importante forțe impersonale care obligă națiunile și conducătorii lor la anumite acțiuni. Aceasta nu înseamnă, desigur, că totul este predeterminat. Cert pare să fie faptul că interesul național se va menține și că războiul este omniprezent. Geoeconomia va avea un cuvînt tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
implicare a autorului și atenția completă arătată chestiunii și căutarea unor răspunsuri și soluții de profunzime. Este oarecum surprinzătoare impresia lăsată în final că, în ciuda timpului petrecut în Finlanda, experiențele pur finlandeze nu au fost trăite. Stilul e mai mereu impersonal. "Personal", septic, interesant, devine doar atunci când descrie contacte cu români, ca de pildă întâlnirea cu Monica Macovei sau cu o anume "Mama Marianne". Nu am observat însă relatări similare legate de finlandezi, contacte, trăiri și experiențe proprii. Majoritatea contactelor par
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]