1,953 matches
-
fi dat-o, oricum ai fi sucit-o, avea o particularitate: nu făceam parte din ea. Timpul trecea repede, mult prea repede. Dintr-o clipă într-alta mă puteam trezi cu frații „Brothers“ la ușă, pe geam sau în balcon. Improvizau mereu câte-o soluție pentru apariții de-astea surpriză; la cât de idioți erau, ar fi putut intra și pe scurgerea de la cadă. Am apucat nenorocita de hârtie și-am pus-o într-o mapă, mapa într-un rucsac. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tablouri ar avea câte ceva mâzgălit pe dedesubt...“ „Anonimul Venețian nu era pictor.“, m-a corectat Maria. „Știam. Iar Bosch e-o firmă nemțească de electrice. Am spus-o de efect, să văd cum reacționați.“ Nici eu nu mai știam dacă improvizam sau spuneam adevărul. Oricum nu conta. Cuvintele curgeau plăcut, șirurile se formau spontan, natural, trăgeau unele de altele, exact ca minciunile. Sunau frumos, nu trebuia mai mult. Toate poveștile bune au la bază măcar o minciună. „Dacă-mi permiteți o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
globalmind?“, s-a interesat Maria, „Un site, o firmă, o organizație-fantomă? Și cum ai dat de ei?“ „Nu știu exact.“, s-a scuzat Mihnea. „Programele mele de căutare aleatorie au nimerit cuvântul, scotocind prin niște mail-uri.“ Habar n-aveam dacă improviza. „Bidileanu!“, mi-am amintit. „Adresa lui! De-aici îmi suna mie cunoscut cuvântul: bidilov@globalmind.com!“ „Exact. Vecinul tău zgubilitic. Algoritmii mei i-au prins adresa și-au stocat-o într-un fișier.“ „Se pare că nu erai singurul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
am cercetat împrejurimile. Camera avea o singură ușă: o împingeai și treceai direct în bucătăria lui Mihnea. Pe-acolo îmi făcusem planul să evadez. Am apăsat pe clanță și-am rămas cu ea în mână. Cuiul de susținere lipsea, cineva improvizase, răsucise o sârmă în loc și firul se rupsese. Sau poate era un dispozitiv special, să nu poți deschide ușa fără zgomot. Am pus-o înapoi și-am încercat din nou. Ușa a scârțâit și, prin crăpătură, l-am văzut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
al sufrageriei, luase calea domiciliului părintesc. Abia acum, jubilau pițipoancele, Adina-și făcuse dreptate. „Ironic, amicul...“, a mârâit Mihnea. „N-ai fi zis, dacă te luai după caligrafie. Cine-i Adina?“ „O iubită de-a lui din Pitar Moș.“, am improvizat. „Una roșcată, cu gura și pantofii mari, de Robespiere.“ „Mai zi...“ „Ochi căprui, talie-ngustă, da’ niște picioare de nu te-apropii.“, am continuat să inventez. „Văd c-ai notat detaliile. Te pomenești că te dădeai și tu-n vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
formarea și menținerea cuvintelor. De ce poveștile noastre se schimbă de la o zi la alta și de la un interlocutor la altul? De ce-avem variante pentru fiecare situație și pentru fiecare individ în parte? De ce una spunem, și-alta gândim? Inventăm, improvizăm, mințim, modificăm. Nimic mai firesc. Așa funcționează piața liberă a cuvintelor; implicit, și cea a amintirilor. Nu ți s-a-ntâmplat niciodată să minți într-o amintire? Să dai versiuni diferite ale aceleiași întâmplări? Să te hotărăști să rostești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
prelungite pe-obraz (ele aveau să-mi dea repulsia calmă și justificată de mai târziu față de buzele mânjite cu ruj), când un loc privilegiat în patul din dormitor, între taică-meu și maică-mea. Asta nu-i împiedica să forfotească, improvizau ei și-așa, cu mine la mijloc, dar nu eram eu suficient de mare ca să-mi dau seama; în plus, oboseam repede, imediat mă lua somnul și scăpam reprezentația. Oricum nu se întâmpla nimic, părinții trăiau simpatici și asexuați, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai fi putut pune mâna pe el, pentru a-l face public. Uram bârfele, comentariile insinuante despre aventurile unuia sau preferințele altuia, dar trebuia să mă supun interesului general, altfel aș fi părut suspect. Drept urmare, mințeam și eu din greu. Improvizam adrese și numere de telefon, descriam corpuri inexistente, le atașam și-un nume, o fizionomie, câte ceva despre înzestrări (nu de învățătură, desigur). Așa apăreau inventare întregi, carnețele cu „bucăți“, tocmai bune de comparat, împreună cu índicii de performanță. Mica noastră economie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
darul de a-mi reaminti de promiscuitatea anilor ’50, pe care i-am petrecut in str. Leon-Voda, de scandalurile unui vecin betiv, de certurile si neintelegerile provocate mai ales de utilizarea in comun a singurei bai din imobil, a bucatariei improvizate in pod, in care gateau doua familii sau de utilizarea in comun a W.C.-ului. 4. Nu am nici o informatie legata de vreo presupusa partida de carti a unchiului meu, Robe Vitalian. Acesta nu a jucat niciodata carti in prezenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la o firmă cehească de mașini second-hand. Andrei lucra la vânzări, Cezar desena schițele pentru clienți. Atmosfera părea degajată, ca atunci când se mută Mittel-Europa în Balcani și nimeni nu observă. Cehii veneau cu lăzi de „Pils“, ai noștri cu desfăcătoarele improvizate din monede, dinți sau canturi de ușă. Vinerea, aduceau mașinuțe de-acasă (toți colecționau, de la director la ultimul agent) și le comparau: cea mai tare era a lui Andrei, un Deusenberg din anii ’30, cu portierele verzi și roțile spițate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
părinților. Abia la urmă apăreau plasatorii de bilete la Operă, deghizați în Mozart sau Salieri, cu partiturile clămpănind prin mulțime. Îi însoțeau cântăreții de mandolină, contrabas sau balalaică (după dexteritate și zona geografică de proveniență), alaiuri strălucitoare sau soliști nerecunoscuți, improvizând la cerere. Toată Curtea asta a Miracolelor emigrată în centrul Europei și îngrămădită pe trei sute de metri de stradă comercială se străduia din răsputeri să-ți atragă atenția, producând zgomot și mișcare, ca la un spectacol internațional. Dacă adăugai hoții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
manipulare a datelor? Nemții și englezii și-au disputat cu precădere zonele de influență informațională.“ „Da. Se presupune că Marii Economiști ai Minții, Maeștrii Neuro-Cibernetici sunt astăzi la ei. Nu la americani, cu toată tehnologia lor.“ „Avantajul a alternat.“, am improvizat eu o poveste, încântat de formulă. Doar așa puteam să-l conving pe inginer. „Cantitățile importante, cele care contau cu adevărat s-au mutat dintr-o parte într-alta. Somme, Marne, Aachen, Sicilia, Monte Casino, Stalingrad, Harkov, Berlin, Nürenberg, Yalta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Grosescu junior a fugit în Austria. L-am lăsat în pace, doar l-am monitorizat de la distanță. Stătea cuminte acolo, nu făcea rău nimănui. Din păcate, ți-ai băgat dumneata coada și i-ai găsit adresa. A fost nevoie să improvizăm, ca să salvăm situația.“ „Din câte înțeleg, bunicu’ Vitalian a provocat de unul singur harababura asta? Dar cutia cum a nimerit la voi?“ „Informațiile noastre, povestea cu avionul din 1918, toată evoluția ulterioară a Economiei, așa cum o planificasem, a ajuns din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
acest deficit al organizării statale, această discontinuitate marcantă a statalității românești, a bântuit frenetic conștiința istorică românească. Împotriva conștiinței acestei discontinuități istorice pe plan politic a statului românilor, Albineț prezintă o soluție care va fi, într-o formă sau alta, improvizată drept contra-argument: după părăsirea provinciei de către legiunile romane, coloniștii rămași în Dacia, expuși fiind la pericolul extincției sub valurile popoarelor migratoare care se abăteau succesiv, și-au găsit refugiu în munții Carpați, "unde în forterețe și palance adumbrindu-se, formară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dau repede îndărăt și în privire morala și în privire materială. {EminescuOpXII 110} O politică care ar avea de scop a reda elementelor istorice ale țării partea ce li se cuvine în dirigerea afacerilor publice ar face să dispară patrioții improvizați cu termometru cu tot. [22 martie 1881] IOAN GRIGORIE GHICA O știre telegrafică din St Petersburg ne vestește că generalul de divizie Ioan Ghica, ministru plenipotențiar al României acreditat pe lângă guvernul M. S. Împăratului tuturor Rusiilor, a încetat din viață
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
toată afacerea. Dar oare tot astfel stă cu roșii? La moment s-au înțeles cu străinii pentru a pune preț pe recunoașterea votului țării, la moment a venit la ordinea zilei răscumpărarea, din care au câștigat acționarii străini și patrioții improvizați acționari peste noapte. Să cităm oare averile făcute peste noapte de foști miniștri, de deputați, de gazetari roșii? Și cum numea "Romînul" cestiunea răscumpărării? Cea mai populară cestiune din România, și îndrăznea a o spune aceasta în același moment în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aproape pe toți aceia cari știu a înșira slove negre pe hârtie albă la discreția guvernului și, viceversa, guvernul la discreția lor. Sistemul roșu consistă în complicitatea reciprocă a miilor de pierde-vară fără învățătură și fără avere cu căpitanii lor, improvizați în oameni de stat și de guvern. Ce putem spera de la asemenea stare de lucruri decât perpetuarea malonestității demagogice la guvern, urcarea din ce în ce a bugetului cheltuielelor, scăderea și sărăcirea elementelor producătoare și suplantarea acestora prin străini? Acesta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
imperiu, vedem Veneția, un oraș, devenind putere, adesea de rangul întîi, în curs de o mie și mai bine de ani. Dar se înțelege că nici prin gând nu ne trece a admite că aristocrația istorică, substratul oligarhiei, se poate improviza și că putem scoate din pământ oasele Basarabilor spre a le da o nouă viață. Cu totul altul e rolul monarhiei în țara noastră. E îndeajuns daca sub ea se asigură înaintarea meritului și a muncii și dacă acestea se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
imperiu, vedem Veneția, un oraș, devenind putere, adesea de rangul întîi, în curs de o mie și mai bine de ani. Dar se înțelege că nici prin gând nu ne trece a admite că aristocrația istorică, substratul oligarhiei, se poate improviza și că putem scoate din pământ oasele Basarabilor spre a le da o nouă viață. Cu totul altul e rolul monarhiei în țara noastră. E îndeajuns daca sub ea se asigură înaintarea meritului și a muncii și dacă acestea se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o parte, absurd pe de alta față c-un om care a fost prezident de Consiliu într-un cabinet din care făcea parte și d. Ioan Brătianu. Dar fiindcă Constituția se numește pact între țară și dinastie, daca ilustrul Carada, improvizat în tribun al poporului, pretindea că opera unei singure nopți de insomnie, copiată de pe texte străine, cuprinde condițiile ce țara le pune dinastiei, dinastia, având înainte-i un viitor de sute de ani, avea din parte 'și dreptul să pună
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
noi oricine, că singurul chip în care Coroana, această putere a statului, se poate consulta cu Corpurile legiuitoare, o altă putere, este adresîndu-se la prezidenții acestor Corpuri și cerîndu-le opinia. Ca un singur deputat sau un singur senator să se improvizeze de la sine în reprezentant al majorității, ceea ce prezidentul Camerei se consideră a fi, și să se improvizeze în așa calitate în fața Coroanei, în public, este o procedere a cărei cuviință socială, nevorbind de ilegitimitatea ei, trece dincolo de marginile unei aprecieri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
legiuitoare, o altă putere, este adresîndu-se la prezidenții acestor Corpuri și cerîndu-le opinia. Ca un singur deputat sau un singur senator să se improvizeze de la sine în reprezentant al majorității, ceea ce prezidentul Camerei se consideră a fi, și să se improvizeze în așa calitate în fața Coroanei, în public, este o procedere a cărei cuviință socială, nevorbind de ilegitimitatea ei, trece dincolo de marginile unei aprecieri serioase și reci. Naturile fericite ar râde, cele mai puțin vesele se indignează. Dar atunci de ce nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a devenit membru la Casație, d. Guță Panu a fost pomăzuit, prin virtuoasele mâni ale d-lor C. A. Rosetti - warszawsky, secretar general al Ministeriului de Interne. E adevărat că publicul mare nu e 'n poziție a cunoaște personajele politice improvizate în partid roșu în Iași. D. V. Ghiorghian, unul din ele, fiul unui preot din Botoșani, {EminescuOpXII 220} și-a început cariera politică prin a fi fracționist. Numit, pentru nefericirea sa, agent diplomatic al României la Roma, i-a intrat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ieșeni și că e foarte ciudat a vedea improvizîndu-se acolo un partid compus din oameni pripășiți în capitala Moldovei pentru a-și face treburile. Astfel în județe în cari firma Brătianu warszawsky nu are deloc aderenți aceștia se inventează, se improvizează din oameni pripășiți, se scot din pământ, din iarbă verde. Nu știm daca cetățenii ieșeni, fie liberali, fie conservatori, ar fi în stare a-și hărăzi încrederea lor unor parveniți cari se servă de amăgire pentru ca, pe sub mână, să dea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bulgare nu sunt întru nimic superioare sau inferioare Caradalelor noastre bunăoară. Aceeași vânătoare de funcții și câștig, aceeași pretextare a patriei și libertății pentru interese personale, aceeași mizerie care vine fatal la un popor ce-și începe viața prin instituții improvizate de dinafară, sau de străini, sau de uliță, și care n-a cunoscut că orice progres adevărat nu poate fi decât istoric, decât în legătură cu trecutul. Și acolo existențe catilinare izbutiseră a pune mâna pe stat și a face mușama și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]