3,516 matches
-
epidermă, cavitatea bucală, epiteliile organelor digestive, ale plămânului, ale sistemului genito-urinar, poartă numele de carcinom. Neoplaziile inițiate prin transformarea malignă a celulelor musculare și conjunctive se numesc sarcoame. Celulele hematopoietice transformate malign produc leucemii, iar ale altor elemente ale sistemului imunitar produc limfoame. Neoplazia celulelor nevroglice se numește gliom, iar aceea a celulelor retiniene se numește retinoblastom. Cele mai frecvente neoplazii umane sunt cele de origine epitelială (carcinoamele), acestea reprezentând 90% din spectrul tumorilor umane. Frecvența mare a carcinoamelor are o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
iar cele active postnatal să fie silențiate funcționează mecanisme complexe. Dar, cunoștințele actuale sunt încă prea limitate și fragmentare pentru înțelegerea deplină a unor asemenea procese de tip macaz. Printre condițiile ereditare care predispun la malignizare se citează perturbările funcției imunitare, transmise recesiv, ineficiența proceselor de reparare a leziunilor moleculei de ADN și activitate hormonală anormală (Cavenee și colab., 1989). Un alt grup de condiții ce predispun la malignizare include modelele familiale bazate pe ereditatea unor trăsături patologice dominante. Neoplaziile de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
intracelulare din alcătuirea citoscheletului care se leagă la actină, elemente de transducție a semnalelor și numeroase alte molecule legate de mecanismele locomoției celulare. Celulele metastazante circulă pe cale sanguină sau limfatică, realizând evaziune față de atacul celulelor și moleculelor efectoare ale sistemului imunitar, pentru a ajunge în organe localizate uneori departe de tumora primară. Dar, majoritatea celulelor metastazante nu supraviețuiesc. Uneori, celulele metastazante au destinații precise: din pancreas în ficat sau plămân, din ficat în plămân, din prostată în oase, plămâni și ficat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
membrelor superioare și inferioare, ca și eliminarea țesuturilor larvare în cursul metamorfozei insectelor și a amfibienilor. Moartea celulară programată genetic joacă rol important și în dezvoltarea sistemului nervos, prin eliminarea neuronilor care nu reușesc să realizeze conexiunile corespunzătoare. În sistemul imunitar, moartea celulară programată genetic este răspunzătoare pentru eliminarea limfocitelor selfreactive sau a celor nefuncționale. În plus, apoptoza joacă un rol important în menținerea multor țesuturi adulte în care proliferarea și moartea celulară se echilibrează pentru a menține o populație celulară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cei mai mulți (60-65%) dintre pacienții afectați de această boală, FAA reprezintă grupul prevalent (Auerbach și colab., 1998). Ataxia telangiectazia (McKusick 208900) este o condiție patologică variabilă, pleiotropică ca expresie genică, manifestată prin ataxie cerebelară, malformații osoase și renale, defecte de sistem imunitar, telangiectazii ale conjunctivei (fig. 22.2), sensibilitate extremă la radiații, predispoziție la tumori determinată de mutații în gena ATM, localizată 11q23. În celulele metafazice s-au descris translocații reciproce preferențiale între cromozomii 7 și 14 cu puncte de rupere în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la formularea conceptului imunosupravegherii, potrivit căruia organismele au capacitatea de a elimina celulele potențial canceroase care apar în cursul vieții individuale. Conform acestui concept, cancerul clinic este consecința scăpării celulelor maligne de acțiunea mecanismelor protectoare, iar factorii care slăbesc reactivitatea imunitară predispun la malignitate. Teoria supravegherii imune afirmă că sistemul imunitar monitorizează constant organismul, pentru apariția celulelor tumorale și că majoritatea acestor celule aberante sunt detectate și lizate de sistemul imunitar, înainte de a produce tumori clinice. Așa se întâmplă cu celulele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a elimina celulele potențial canceroase care apar în cursul vieții individuale. Conform acestui concept, cancerul clinic este consecința scăpării celulelor maligne de acțiunea mecanismelor protectoare, iar factorii care slăbesc reactivitatea imunitară predispun la malignitate. Teoria supravegherii imune afirmă că sistemul imunitar monitorizează constant organismul, pentru apariția celulelor tumorale și că majoritatea acestor celule aberante sunt detectate și lizate de sistemul imunitar, înainte de a produce tumori clinice. Așa se întâmplă cu celulele tumorale intens imunogene. Majoritatea, dacă nu toate celulele tumorale care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
maligne de acțiunea mecanismelor protectoare, iar factorii care slăbesc reactivitatea imunitară predispun la malignitate. Teoria supravegherii imune afirmă că sistemul imunitar monitorizează constant organismul, pentru apariția celulelor tumorale și că majoritatea acestor celule aberante sunt detectate și lizate de sistemul imunitar, înainte de a produce tumori clinice. Așa se întâmplă cu celulele tumorale intens imunogene. Majoritatea, dacă nu toate celulele tumorale care apar spontan sunt imunogene și răspunsul imun inhibă creșterea tumorii. Argumente directe în favoarea sau contra acestei teorii sunt greu de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
vascularizației, prin procese de dediferențiere a celulelor tumorale, prin mecanisme psihosomatice. Explicația imunologică admite că raportul dintre creșterea tumorii și răspunsul imun antitumoral este în favoarea răspunsului imun. Există dovezi care sugerează că organismul uman răspunde la prezența tumorilor, prin mecanisme imunitare: - regresia spontană, în special a melanoamelor maligne, a carcinoamelor renale, a neuroblastomului și retinoblastomului, a fost raportată în peste 100 de cazuri; - unele tumori evoluează latent, o lungă perioadă, adică cresc foarte încet sau sunt complet inactive și apoi brusc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
neuroblastomului și retinoblastomului, a fost raportată în peste 100 de cazuri; - unele tumori evoluează latent, o lungă perioadă, adică cresc foarte încet sau sunt complet inactive și apoi brusc metastazează. Latența se poate explica prin echilibrul dintre tumoră și sistemul imunitar; - frecvent tumorile sunt infiltrate cu celule mononucleare: limfocite, monocite, puține plasmacite. Celulele T și macrofagele sunt prezente abundent în tumorile umane, sugerând un răspuns imun celular antitumoral. Din câteva tipuri de tumori (melanom malign, carcinom renal și carcinom cervical) s-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
I, care sunt represate în celulele normale sau peptide derivate din proteinele mutante; - carcinoamele asociate cu reacție inflamatorie evoluează mai lent decât cele care nu elicitează un răspuns inflamator; - tumorile sunt mai frecvente la organismele foarte tinere (datorită imaturității sistemului imunitar) și la cele vârstnice (datorită senescenței sistemului imunitar); - anumite categorii de tumori (cancerele de piele cu virus papiloma, limfoamele pozitive pentru antigenele EBV) au o incidență crescută la pacienții cu transplant, supuși imunosupresiei. Imunosupresia prelungită peste 20 de ani este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
peptide derivate din proteinele mutante; - carcinoamele asociate cu reacție inflamatorie evoluează mai lent decât cele care nu elicitează un răspuns inflamator; - tumorile sunt mai frecvente la organismele foarte tinere (datorită imaturității sistemului imunitar) și la cele vârstnice (datorită senescenței sistemului imunitar); - anumite categorii de tumori (cancerele de piele cu virus papiloma, limfoamele pozitive pentru antigenele EBV) au o incidență crescută la pacienții cu transplant, supuși imunosupresiei. Imunosupresia prelungită peste 20 de ani este asociată cu creșterea incidenței tumorilor de origine virală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
antigenele de transplant ale tumorilor induse chimic sunt slabe imunogene. Tumorile care apar spontan la animale și la om sunt puțin antigenice și induc un răspuns imun de mică intensitate. Antigenele asociate celulelor tumorale sunt recunoscute ca nonself de sistemul imunitar al gazdei, dar tumorile secretă antigene solubile, care tind să producă fenomenul de inundare antigenică și „paralizie” imunitară. Răspunsul imun antitumoral este deopotrivă umoral și celular. De cele mai multe ori, anticorpii specifici nu au eficiență antitumorală. Cel mai adesea, celulele tumorale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
om sunt puțin antigenice și induc un răspuns imun de mică intensitate. Antigenele asociate celulelor tumorale sunt recunoscute ca nonself de sistemul imunitar al gazdei, dar tumorile secretă antigene solubile, care tind să producă fenomenul de inundare antigenică și „paralizie” imunitară. Răspunsul imun antitumoral este deopotrivă umoral și celular. De cele mai multe ori, anticorpii specifici nu au eficiență antitumorală. Cel mai adesea, celulele tumorale supraviețuiesc acțiunii factorilor umorali și se multiplică. Ineficiența acțiunii acestora s-a demonstrat în experiențe cu celule maligne
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru molecule, amplasate în cavitatea abdominală a unor organisme imunizate cu mojarat de țesut tumoral. Anticorpii sunt efectori eficienți față de celulele maligne de origine limfoidă (leucemii, limfoame). După activarea complementului, se produce liza celulei țintă. Efectorii imunității antitumorale sunt celulele imunitare. Rolul acestora a fost demonstrat cu același gen de experimente, cu celule maligne plasate în camere poroase, care permit trecerea celulelor efectoare ale răspunsului imun. Rezultatul acțiunii celulelor imunitare este liza celulei țintă malignă. Imunitatea celulară antitumorală este mediată de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
complementului, se produce liza celulei țintă. Efectorii imunității antitumorale sunt celulele imunitare. Rolul acestora a fost demonstrat cu același gen de experimente, cu celule maligne plasate în camere poroase, care permit trecerea celulelor efectoare ale răspunsului imun. Rezultatul acțiunii celulelor imunitare este liza celulei țintă malignă. Imunitatea celulară antitumorală este mediată de celule capabile să lizeze celulele țintă, prin interacțiune moleculară sau celulară care nu necesită procese de recunoaștere specifică. 29.3. ROLUL CELULELOR NK (NATURAL KILLER) Celulele NK (Natural Killer
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
CELULELE T (IMCT) Celula tumorală expune pe suprafața ei antigene asociate cu moleculele CMH I, dar elimină și molecule solubile, care sunt preluate de CPA și prezentate limfocitelor Th. Acestea secretă IL-2, activatoare pentru toate tipurile de celule cu funcție imunitară, specifică sau nespecifică. Antigenele exprimate pe suprafața celulelor tumorale activează răspunsul IMC, iar antigenele solubile stimulează sinteza anticorpilor. Imunitatea antitumorală mediată de celulele T este analoagă ca mecanism răspunsului imun față de alți antigene T-dependente (de exemplu, antigenele CMH). Experiențele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Antigenele CMH normale nu dispar, dar diminuă cantitativ. În prezent, creșterea tumorilor în condițiile activării răspunsului imun nu este explicată satisfăcător. S-au propus mai multe mecanisme prin care celulele tumorale evită recunoașterea lor de către efectorii răspunsului imun. Când sistemul imunitar este alertat, țesutul tumoral este deja prea dezvoltat și nu mai poate fi înlăturat. De cele mai multe ori, tumora nu este imunogenă. Lipsa imunogenității acesteia nu se datorează absenței antigenelor tumorale, ci faptului că celulele tumorale nu sunt eficiente în prezentarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
eficiente în prezentarea antigenei. Cel mai surprinzător și cel mai studiat mecanism de evitare a răspunsului imun de către celulele tumorale este modularea antigenică. Fenomenul modulării antigenice definește capacitatea tumorii de a masca sau de a pierde antigenele, în prezența efectorilor imunitari. Uneori tumorile pierd antigenele stimulatoare ale răspunsului imun. Datorită ratei mitotice înalte a celulelor tumorale și instabilității lor genetice, mutațiile punctiforme, ca și delețiile genelor care codifică pentru antigenele tumorale sunt comune. Dacă genele mutante nu sunt esențiale pentru menținerea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
variante antigenice induc răspunsul imun specific, dar fenomenul schimbării specificității antigenice se repetă. Răspunsul imun nu induce schimbarea specificității antigenice a suprafeței celulei maligne, dar selectează celulele care au suferit modificarea antigenică și astfel au devenit rezistente la acțiunea efectorilor imunitari. Diminuarea reactivității imunitare pe cale naturală sau artificială este însoțită de creșterea incidenței neoplaziilor. Imunosupresia naturală este mediată de limfocitele Ts. Antigenele tumorale par să activeze mai ușor celulele Ts decât limfocitele Th. Limfocitele Ts sunt mai numeroase la pacienții neoplazici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
răspunsul imun specific, dar fenomenul schimbării specificității antigenice se repetă. Răspunsul imun nu induce schimbarea specificității antigenice a suprafeței celulei maligne, dar selectează celulele care au suferit modificarea antigenică și astfel au devenit rezistente la acțiunea efectorilor imunitari. Diminuarea reactivității imunitare pe cale naturală sau artificială este însoțită de creșterea incidenței neoplaziilor. Imunosupresia naturală este mediată de limfocitele Ts. Antigenele tumorale par să activeze mai ușor celulele Ts decât limfocitele Th. Limfocitele Ts sunt mai numeroase la pacienții neoplazici și pot să
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
creșterea incidenței neoplaziilor. Imunosupresia naturală este mediată de limfocitele Ts. Antigenele tumorale par să activeze mai ușor celulele Ts decât limfocitele Th. Limfocitele Ts sunt mai numeroase la pacienții neoplazici și pot să represeze răspunsul imun până la ineficiență totală. Reactivitatea imunitară poate diminua datorită mascării antigenelor tumorale. De exemplu, sialomucina de pe suprafața celulelor unor tumori formează un glicocalix abundent care maschează antigenele tumorale și le face inaccesibile recunoașterii imunitare și efectorilor imunitari. Sialomucina poate fi îndepărtată, in vitro, prin tratamentul celulelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pacienții neoplazici și pot să represeze răspunsul imun până la ineficiență totală. Reactivitatea imunitară poate diminua datorită mascării antigenelor tumorale. De exemplu, sialomucina de pe suprafața celulelor unor tumori formează un glicocalix abundent care maschează antigenele tumorale și le face inaccesibile recunoașterii imunitare și efectorilor imunitari. Sialomucina poate fi îndepărtată, in vitro, prin tratamentul celulelor cu neuraminidază de Vibrio cholerae și astfel celulele tumorale capătă sensibilitate la acțiunea litică a efectorilor imunitari. Unele tumori pot să activeze sistemul de coagulare și astfel tumora
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pot să represeze răspunsul imun până la ineficiență totală. Reactivitatea imunitară poate diminua datorită mascării antigenelor tumorale. De exemplu, sialomucina de pe suprafața celulelor unor tumori formează un glicocalix abundent care maschează antigenele tumorale și le face inaccesibile recunoașterii imunitare și efectorilor imunitari. Sialomucina poate fi îndepărtată, in vitro, prin tratamentul celulelor cu neuraminidază de Vibrio cholerae și astfel celulele tumorale capătă sensibilitate la acțiunea litică a efectorilor imunitari. Unele tumori pot să activeze sistemul de coagulare și astfel tumora este învelită într-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
glicocalix abundent care maschează antigenele tumorale și le face inaccesibile recunoașterii imunitare și efectorilor imunitari. Sialomucina poate fi îndepărtată, in vitro, prin tratamentul celulelor cu neuraminidază de Vibrio cholerae și astfel celulele tumorale capătă sensibilitate la acțiunea litică a efectorilor imunitari. Unele tumori pot să activeze sistemul de coagulare și astfel tumora este învelită într-o rețea de fibrină. Diminuarea reactivității imunitare se poate datora inundării organismului cu antigenele tumorale. Fiind o celulă foarte activă din punct de vedere metabolic, componentele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]