2,320 matches
-
acest studiu a arătat că percepția unei amenințări teroriste ne face să fim mai duri față de anumite infracțiuni care nu au totuși nici o legătură cu amenințarea teroristă în sine. Conform acestor experimente, prezența unei amenințări teroriste în mintea oamenilor îi incită pe aceștia să aibă o atitudine mai intransigentă față de orice formă de tulburare a liniștii publice. Ce se întâmplă în realitate? În decursul ultimilor ani s-a conturat o evoluție a temelor de politică internă, odată cu apariția în forță a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
indivizii care se simțeau vinovați că ar fi deteriorat operele de artă își ofereau spontan ajutorul vizitatorului ghinionist căruia i-au căzut lucrurile pe jos, decât persoanele care nu au fost apostrofate de gardian. Sentimentul de vinovăție resimțit i-a incitat inconștient pe acești vizitatori să adopte comportamente altruiste, ca pentru a fi iertați sau pentru a se revanșa. Experimentul de mai sus arată efectele culpabilității asupra comportamentelor generoase și altruiste. Când provocăm cuiva un sentiment de vinovăție, crește posibilitatea ca
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
într-un accident este relatată în toate ziarele? Cruzime și voaierism „Mi-am văzut murind fiul de 21 de ani și soțul”, titra cotidianul Le Parisien, la 6 august 2007. Fraza, menită să atragă atenția într-o manieră macabră, îi incită evident pe unii să devoreze conținutul articolului. În cadrul acestuia, cititorul va descoperi descrierile oribile ale unui aparat al cărui braț s-a desprins și a cărui nacelă s-a izbit de sol la capătul unei curse interminabile. Nici nu e
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Apare o întrebare: cum pot fi introduse în mintea publicului astfel de preocupări egocentrice? Cu alte cuvinte, cum pot fi mai bine pregătite mințile ca să nu se gândească decât la ele? Anumite fraze precum „Pentru că meritați” sau „Sunteți excepțional” pot incita la cumpărare pentru a se ridica deasupra celorlalți . Și unele sunt elocvente. Pe TF1, de exemplu, de imaginea care apare înainte de difuzarea reclamelor. Se vede adesea inscripția „PUB” dezintegrându-se în mii de monede. Banii curg în valuri. Imaginea aceasta
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
A mânca sau a nu mânca? A slăbi sau a te îngrășa? Poate amândouă în același timp. În general televiziunea (și revistele) abundă în prezentări nerealiste ale femeii, promovând manechinele foarte slabe, siluetele zvelte și eterice. Dar, în același mod, incită la mâncare și nu întotdeauna la mâncăruri ușoare: fast-food, ciocolată, cartofi prăjiți congelați sau chipsuri etc. Cum poate reacționa mintea omului la injuncții atât de contradictorii ca a mânca și a slăbi? Mai multe experimente au favorizat înțelegerea mecanismului care
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
prezentat în același timp. Un alt psiholog, Jennifer Edson Escalas, a experimentat o variantă a acestui efect care nu necesită nici măcar suscitarea unor amintiri autobiografice la telespectator, cititor sau ascultător. Era suficient să îi prezinte produsul dintr-o perspectivă narativă, incitându-l sa-și imagineze o situație anume. În acest experiment J. Escalas arăta voluntarilor reclame pentru pantofi de sport. Într-un caz, textul de lângă fotografie arăta o descriere obiectivă a produsului: „Pantofii de sport Westerly sunt concepuți pentru cea mai
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pentru un venit real constant. Acest efect este întotdeauna negativ: variația prețului relativ a unui bun în raport cu alte bunuri substituibile antrenează întotdeauna o variație în sens invers a consumului său. O creștere a prețului bunului X în raport cu prețul lui Y incită, întotdeauna, un consumator rațional să reducă consumul bunului X pentru a-l substitui cu Y, devenit relativ mai ieftin. Invers, o scădere a lui Px incită, întotdeauna, la substituirea bunului Y cu X. Dar pentru un venit monetar ("nominal") neschimbat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
invers a consumului său. O creștere a prețului bunului X în raport cu prețul lui Y incită, întotdeauna, un consumator rațional să reducă consumul bunului X pentru a-l substitui cu Y, devenit relativ mai ieftin. Invers, o scădere a lui Px incită, întotdeauna, la substituirea bunului Y cu X. Dar pentru un venit monetar ("nominal") neschimbat, puterea de cumpărare ("venitul real") a individului crește cînd X devine mai ieftin și scade cînd X devine mai scump. Această variație a venitului real influențează
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
eliminarea părții de variație a consumului, imputabilă evoluției puterii de cumpărare sau așa-numitului "efect-venit". 6.1.1.2. Paradoxul lui Giffen Cel mai adesea, efectul-venit și efectul de substituție se susțin unul pe celălalt. Astfel, creșterea prețului unui bun incită la a-i substitui alte bunuri devenite relativ mai scumpe; în caz contrar, această creștere de preț reduce puterea de cumpărare și incită la reducerea mai drastică a consumului. Dacă partea ce revine fiecăruia dintre cele două efecte poate fi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mai adesea, efectul-venit și efectul de substituție se susțin unul pe celălalt. Astfel, creșterea prețului unui bun incită la a-i substitui alte bunuri devenite relativ mai scumpe; în caz contrar, această creștere de preț reduce puterea de cumpărare și incită la reducerea mai drastică a consumului. Dacă partea ce revine fiecăruia dintre cele două efecte poate fi ambiguă, rezultatul global nu va fi astfel, deoarece creșterea prețului unui bun antrenează întotdeauna o diminuare a consumului său și invers. Dar pentru
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
nivelul de trai crește, consumul acestor bunuri "inferioare" scade în beneficiul bunurilor "normale"; cînd nivelul de trai regresează, asistăm la un fenomen invers. Considerînd că X este un bun inferior, ce se întîmplă cînd Px crește? Efectul de substituție va incita la reducerea consumului lui X. Dar reculul puterii de cumpărare provocat de creșterea lui Px poate incita la creșterea consumului lui X: în acest caz, efectul-venit acționează în sens invers celui de substituție și îl poate, eventual, domina pe acesta
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
regresează, asistăm la un fenomen invers. Considerînd că X este un bun inferior, ce se întîmplă cînd Px crește? Efectul de substituție va incita la reducerea consumului lui X. Dar reculul puterii de cumpărare provocat de creșterea lui Px poate incita la creșterea consumului lui X: în acest caz, efectul-venit acționează în sens invers celui de substituție și îl poate, eventual, domina pe acesta din urmă. Într-adevăr, dacă bunul X este unul de primă necesitate, ocupînd o parte importantă din
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
tot așa pînă cînd productivitățile leilor cheltuiți pentru cei doi factori sînt echivalente. În ce privește efectele variației prețurilor relative ale factorilor, presupunem spre exemplu că rata salarizării crește atunci cînd prețul capitalului rămîne neschimbat. Munca devenind relativ mai scumpă, producătorul este incitat să utilizeze mai puțină muncă și mai mult capital. Într-adevăr, în echilibru, înainte de creșterea ratei salarizării, productivitățile marginale ponderate cu prețurile erau egale. După creșterea ratei salarizării, productivitatea marginală a leului cheltuit pentru muncă este mai slabă decît cea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
scară". Invers, randamentele de scară descrescătoare indică anumite costuri crescătoare pe termen lung sau chiar "dezeconomii de scară". e) Ipoteza randamentelor constante Modelele economice rețin totuși, adeseori, ipoteza randamentelor de scară constante. Într-adevăr, pe termen lung, întreprinzătorii raționali sînt incitați să-și dezvolte scara de producție pentru a o obține pe cea minimum eficace, adică pe cea care permite obținerea unui cost minim pe termen lung. În majoritatea domeniilor de activitate, randamentele nu ar trebui să fie, așadar, decît temporar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
unui factor de către altul. Invers decît în cazul randamentelor de scară, ce se operează cu o proporție K/M constantă, randamentele de substituție provin dintr-o modificare a raportului K/M. Cînd o întreprindere atinge scara minimum eficace, ea este incitată să caute randamente de substituție crescătoare. Într-adevăr, după ce au fost exploatate toate posibilitățile legate de o mai bună diviziune a muncii în cadrul unui proces de producție dat, singurul mijloc de a ameliora, în continuare, productivitatea constă în căutarea altui
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
specifice a) Reducerea ofertei de muncă. Ea poate fi favorizată prin următoarele măsuri: * devansarea vîrstei de pensionare; * prelungirea perioadei de studii; * reducerea timpului de muncă; * reducerea imigrației, deci a forței de muncă străine. b) Creșterea cererii de muncă. Pentru a incita această creștere, se pot adopta măsuri ca: * acordarea de subvenții pentru crearea de locuri de muncă (reduceri de sarcini sociale sau fiscale pentru întreprinderile care angajează); * favorizarea creării de întreprinderi mici și mijlocii care, per total, creează mai multe locuri
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de plafonare a creșterii salariilor, sau poate exercita presiuni asupra firmelor prin utilizarea de comenzi publice (Franța 1978, S.U.A. 1978-1979), de ajutoare de stat sau prin recuperarea prelevărilor obligatorii. De asemenea, statul poate apela la mijloace indirecte: controlul prețurilor poate incita austeritatea salarială, ca și relaxarea fiscală de altminteri. Din punct de vedere temporal, distingem politici temporare și politici permanente. Recursul la politicile temporare este legat, mai curînd, de puseele conjucturale ale inflației, în vreme ce politicile permanente sînt relativ rare. Exemplul Olandei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
decît în alte părți, ceea ce sugerează ineficacitatea acestora. Politica de control al prețurilor și cea de control al veniturilor complementare. Un control al prețurilor favorizează rigoarea salarială, pe care salariații o acceptă mai bine în acest caz, iar firmele sînt incitate s-o aplice. Un control al salariilor limitează costurile de producție și favorizează reușita unui control al prețurilor. Blocajul concomitent al salariilor și prețurilor este mai eficient. În cele mai multe cazuri, "îmblînzirea" inflației a fost imediată, iar reluarea creșterii prețurilor a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și dacă acestea din urmă constituie o parte deloc neglijabilă a cheltuielilor interne, atunci ele exercită o presiune de creștere a nivelului general al prețurilor. Materiile prime și bunurile intermediare importate intră în prețul a numeroase produse naționale și pot incita întreprinderile la ridicarea prețurilor interioare. Anumite prețuri ale bunurilor de consum importate cresc în mod direct. Cînd lucrătorii iau cunoștință despre această inflație importată, este posibil ca ei să revendice o creștere a salariilor nominale, ceea ce va accentua tendința inflaționistă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în toată această perioadă. Actorii principali rămîn firmele multinaționale, a căror putere este enormă, ale căror interese și preferințe pot influența decisiv guvernele a numeroase țări sau conduce la schimbări politice spectaculoase, la mutații geopolitice interesante. Putem spune că mondializarea incită la regionalizare, în măsura în care diminuează evident eficacitatea politicilor și măsurilor adoptate la nivel național, desprinse de contextul internațional, de piața mondială și de concurența la nivel global. Dacă natura schimbătoare a economiei mondiale furnizează, într-adevăr, contextul structural al regionalizării, totuși
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
acorduri și convenții mai mult sau mai puțin constrîngătoare. Ca și mondializarea, ea propune un alt mod de gestiune economică, ce modifică reguli consacrate ale jocului în materie de concurență pe piețele lumii. S-ar putea spune chiar că mondializarea incită la regionalizare, atît actorii publici, cît și cei privați căutînd să se integreze în diferite formule noi, pentru a deveni mai credibili pe piață, mai puternici în lupta de concurență și mai atrăgători pentru potențiale investiții sau plasamente ale capitalului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
lipea afișe, la început, după sosirea sa în "țara de aici", Elveția. Scrie juxtapunînd episoade ce aleargă de-a lungul spiralei temporale, în toate sensurile, punînd atenția și sagacitatea cititorului la grea încercare, părăsind uneori firul Ariadnei pentru a-l incita să găsească singur ieșirea din labirint. În Simfonia lupului și Culorile rîndunicii, Marius Daniel Popescu propune povestiri autobiografice insolite, deconstruindu-le de fapt în raport cu imaginea tradițională pe care ne-o facem des pre ele și redîndu-le sub formă de puzzle. Cumva
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
-o. Și astfel, modulațiile auctoriale configurează un loc polifonic în care se topesc identități, țări, limbi și tradiții, într-un vesel și cutremurător imn adresat diversității vieții. Și rătăcirii. În sensul pe care i-l conferă Edouard Glissant anume ceea ce incită ființa să-și părăsească ancorele pentru a investiga realul, lumea întreagă, să nutrească gînduri de ducă, de ambiguitate, de incertitudine, care ne apără de tentația totalitară a unei gîndiri sistemice. Politica și condeierii Printre numeroasele dimensiuni ale "excepției franceze" se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
filosofice pariziene, decid subit să le abandoneze și să revină, leibnizian, la cultivarea propriei grădini. Atîta doar că lucrurile nu se desfășoară deloc așa cum își imaginaseră cei doi noi proprietari ai barului, care pare să reactiveze răni adînci, sau să incite la profanări ireversibile, mergînd pînă la crima finală. Un roman profund corsican, cu accente de tragedie greacă antică. Pentru că, inevitabil, desfășurarea firelor narative conduce spre ideea că toate bunele intenții și visele de fericire sunt pînă la urmă măcinate de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dar semnele venite din cer mi-au părut întotdeauna cele mai pertinente, cele mai imperative, iar un nor în formă de X un gen suficient de rar pentru a-mi atrage și mai mult atenția nu poate decît să mă incite să fiu cu băgare de seamă. "Friedrich Nietzsche o fi Halal?" Genul acesta de întrebări, pe jumătate ludice, pe jumătate grave abundă în romanul scriitoarei Emmanuelle Pireyre, distins cu unul din cele șase mari premii literare franceze, Médicis pe 2012
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]