3,194 matches
-
din vedere că numai reprezentația Eu în raport la celelalte ( a căror unitate colectivă ea o face cu putință) este conștiința transcendentală. Această reprezentație fie clară (conștiința empirică) sau întunecoasă, aceasta ni-i indiferent, ba chiar realitatea ei ni-i indiferentă; principalul este că posibilitatea formei logice a toată cunoștința se bazează necesarminte pe referarea la această apercepție ca la o facultate. {EminescuOpXIV 413} mijlocul categoriilor sale, este un princip formal și sintetic a toată esperiența și că fenomenele au în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
om cult împlinirea celora ce pretinde moralitatea de la om; cultura e privită ca un izvor deosebit al moralității și ca motiv propriu al simțămintelor (convicțiunilor), totodată însă ea cere multe în privirea împlinirei chemării noastre omenești cari sânt străine sau indiferente pentru etica și religiozitatea pură. Acest al doilea element al culturei se va putea caracteriza mai bine prin despărțirea lui de elementul moralității. În fine cultura mai conține încă un raport și o îmbinare deosebit de intimă cu frumusețea; la fiecare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să formeze un partid pe care să-l constituie portar al acelui templu. O singură observațiune ne cerem voie de-a face "Binelui public" și aceasta este că, după părerea noastră, prea țin mult la toaletă. Credem galoanele și livrelele indiferente, chiar în democrație: ceea ce trebuie, după părerea noastră, ca să prindem loc în templul de care vorbim, este curajul de-a ne dezbăra de prejudiții nejustificate, voința de a căuta tăria în principii, iar nu în pizma ce inspiră sufletelor slabe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țărănească. Un articol de fond al "Pseudo-Romînului" se citează în Cameră ca espunere de motive printr-un proiect de lege prin care să se hotărască că numai țărani pot fi delegații colegiului [al] Iv-lea, deși, e învederat că e indiferentă treapta socială a aceluia pe care țăranul [î]l delegă pentru a-i reprezenta interesele și că criteriul acestei alegeri ar fi cunoștința stării economice și de cultură a țăranului, nu împrejurarea că delegatul e sau nu țăran. Un alt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acele delegațiuni, deputațiuni etc. În ceea ce privește audiențele particulare, d. mareșal face cunoscut că M[aiestatea ] Sa binevoiește a le acorda individual la oricine se adresează cu cerere. Audiențe particulare! Înțelegem să se ceară acestea din partea provincialului curios de-a conversa lucruri indiferente cu persoana regelui, curiozitate pe care nu oricine o poate prețui după valoarea ce i-ar da-o curtezanii și camarila sau eroii de la 11 fevruarie și prezidenții republicei ploieștene, cari se răsfață azi pe sofalele statului ce împodobesc palatul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu totul autonomia bisericească, poate primejdui chiar existența bisericii însăși. Având conștiință de pozițiunea ei autonomă și de drepturile ei cari decurg din acea pozițiune, biserica greco - orientală, română, organizată în mod legal pe baza principiului naționalității, nu poate rămânea indiferentă când credincioșii ei învață și se cultivă în niște institute unde spiritul religios nu se răspândește în direcțiunea cerută sau unde conștiința națională - baza întregului nostru organism - nu se cultivă îndeajuns; din contra, biserica aceasta caută chiar cu îngrijire specială
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu-i dă decât același înțeles. E cu desăvârșire nedemn de-a substitui prin sofisme și jucării de cuvinte unui termen din Constituție alt înțeles decât acela pe care-l are. Pe de altă parte, pe cât ne-a fost de indiferentă modificarea titlului, în schimbul recunoașterii căruia se făcuseră promisiuni lunecoase în cestiunea Dunării, tot atât de indiferentă ni se pare schimbarea cuvintelor în text. În realitate nu trăim în monarhie, precum bine - a zis-o d. C. A. Rosetti, ci în republică. Republică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sofisme și jucării de cuvinte unui termen din Constituție alt înțeles decât acela pe care-l are. Pe de altă parte, pe cât ne-a fost de indiferentă modificarea titlului, în schimbul recunoașterii căruia se făcuseră promisiuni lunecoase în cestiunea Dunării, tot atât de indiferentă ni se pare schimbarea cuvintelor în text. În realitate nu trăim în monarhie, precum bine - a zis-o d. C. A. Rosetti, ci în republică. Republică având și încă în cea mai rea formă a ei, consistând din dominațiunea străinilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aceasta găsește un sprijin în tinerimea aceea care, la Paris, își culege preceptele la Mabille. Morala cuviinței, după acești domnișori, e un moft; altruismul e tot. Faptele omenești și cugetele lor nu sunt nici bune nici rele; ele sunt moralmente indiferente. Pozitiv morale sunt cele altruiste. Cineva poate avea cele mai negre vicii; pe cât timp e alturist e om cum se cade. Venus vulgivaga, dacă e altruiste, chiar foarte altruistă, e o femeie din... societate. Patriotism și naționalitate sunt niște mofturi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care întreg partidul său actual era reprezentat desculț, cu părul ieșit prin căciulă, în frunte cu Papiu mergând să ia Transilvania. Ideea uniunii politice poate fi periculoasă pentru poporul întreg, poate fi inoportună, nepractică, superfluă chiar, ea poate fi politicește indiferentă. Dar atât de grozav de ridicolă precum o găsea d. Grădișteanu nu este și n-a fost niciodată. Din contra, sincer și dezinteresat mărturisită, este o idee respectabilă. Furia cu care a ridiculizat-o d-sa atunci a indignat atât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
asemenea alegeri delicate să cază asupra unor oameni despre cari, daca nu se vorbește nimic de bine, măcar de rău să nu aibă nimeni a vorbi. Oricine ne va putea crede că d. Ștefan Belu e pentru noi o persoană indiferentă și om ca oricare altul, încît, pe câtă vreme ["ANGLIA ȘI RUSIA... "] 2257 Anglia și Rusia în Asia. Cestiunea Orientului european. Întru cât e solidară Germania cu Austria nu știe nimenea. Pommercher Musketier. Franța și Italia în Tunis. Spania. Egipetul. Danemarca, Suedia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
putere de stat, ca un grăunte lăsat pe un pământ cu desăvârșire sărăcit, necapabil de-a-l hrăni. ["DACĂ ROMÎNIA E DESTINATĂ PIEIREl... "] 2264 Dacă România e destinată pieirei, după cum ne-o arată jurnalele opozițiunei, atuncea venirea orișicui la putere este indiferentă, căci tot ce piere e organic (ceva neorganic nu poate pieri), tot însă ce-i organic e destinat unei pieiri neînlăturate și moartea sa este o cestiune de timp, prin urmare în sine astă moarte nu poate fi nici oprită
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
le îndrepta (căci cine vrea să-ndrepte nu așteaptă să vie la guvern pentru aceasta), ci spre a denigra o putere foarte neputincioasă în asemenea materie, pentru a uza de foloasele materiale ale acesteia, unui asemenea stat zic îi este indiferentă schimbarea de guverne, și fiecare face bine care-naintea diluviului general cearcă a trăi cât se poate de bine și cu plăcere, asemenea*** în vremea ciumei din Florenza. Într-adevăr statul e un organism ca orișicare altul, ca statul albinelor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca bărbații, nici nu pot... Stin zâmbi larg. ― Ajunge! înțeleg ce vrei să faci! Vrei să-mi demonstrezi că a fi conducător înseamnă să îi cunoști foarte bine și pe cei la care ții și pe cei care îți sunt indiferenți. ― Nu, Stin... Ceea ce doresc eu să-ți spun este că o femeie ar fi răspuns că nu ar dori să moară nimeni... ― Nu e drept, exclamă Stin. Nu mi-ai spus că pot să aleg. ― Dar nici tu nu te-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în calea Kyrallului și dorința de a apăra tribul Omenori. Xtyn ajunse printre primii și își adună gândurile în timp ce privea cum toate locurile de sub el se umpleau. Unele fețe trădau speranța, altele erau încărcate de spaimă și doar puține erau indiferente. Într-un târziu, veniră cu toții, chiar și copiii mici, care încercau zadarnic să își controleze cutele veșmintelor ce fluturau rebele. Xtyn începu cu glas răsunător: - Frați Omenori! Zerri obișnuia să spună că nimic nu se naște din nimic. Vorbele pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lucrul care o ținuse în viață în cei șaptesprezece ani de la moartea lui Rim: explora pe cât de delicat putea mintea lui Xtyn. Nu-i plăcea numele ăsta nou. De ce își spusese tocmai așa? Femeia își prinse capul în mâini, privind indiferentă la bărbatul asudat care dormea în stânga ei. Era bătrân și îi fusese de nenumărate ori tovarăș peste noapte, ca de altfel toți colegii operatori din psiac. Se ridică încet din așternut, încercînd să nu-l trezească, și se așeză goală
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Fața preotului era pe de-a-ntregul în umbră, dar lumina ce pălea îndărătu-i îi atingea tîmplele adînc scobite și curbele craniului. Iar cu auzul, Stephen urmărea accentele și intervalele vocii preotului pe cînd îi vorbea grav și cordial despre subiecte indiferente: despre vacanța care tocmai se terminase, despre colegii de-ale ordinului în străinătate, despre transferuri de-ale profesorilor. Vocea gravă și cordială curgea firesc și lesnicios, iar în pauze Stephen se simțea dator s-o facă a se porni iarăși
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și în procedurile împuterniciților. Este oare acest tablou artă? Textul acesta este filosofie? Dar de fapt, cum se hotărăște astăzi granița dintre artă și non-artă? Dintre gîndire și non-gîndire? Cine împarte și în virtutea cărui raport de forță? O anumită ipostază indiferentă față de "conținuturile gîndirii", ca și față de "calitățile plastice", deplasează din fericire atenția asupra "mijloacelor și metodelor" (de la adeziunea față de aceste conținuturi, de la interesul pentru aceste calități). N-aș ști cum să v-o recomand cu mai multă căldură. Cu atît
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
redactează "proiecte de societăți", care fac subiectul unor colocvii, cărți, broșuri pe care nu le citește nimeni, și există încă aparate electorale, denumite din inerție partide, care nu mai au decît săptămînale de mic tiraj și buletine interne pentru aleșii indiferenți (dar cît de atenți la micul ecran). Arca alianței s-a rupt între viitor și acțiune. Între intelectuali și partide. Ultimii nu-i mai atrag pe primii, fiindcă partidele și dependența lor au încetat să fie emițători alternativi. Cu cît
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de precauție. Astfel, voluntarii trebuie să nu sufere de schizofrenie și nici să nu aibă o personalitate de tip schizoid sau schizotipal (Reamintim că un schizoid este o persoană “normală”, dar care nu are nici prieteni, nici dușmani, care este indiferentă atât la laudă cât și la mustrare, care are preocupări solitare și se simte stingheră în societate, fiind deci o izolată. Schizotipalul se caracterizează analog, prin lipsa relațiilor afective cu semenii, dar și prin “ciudățenii” în gândire, comportament, limbaj și
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
poate fi exemplificată prin “împrumutarea” unor calități deosebite corpului grosier de către corpul eteric în zona chakrelor. Astfel, la nivelul corpului grosier, frecvența undelor EEG, EMG și EKG sunt situate la nivelul chakrelor în domeniul 100...1.600 Hz, față de zonele indiferente (30, 225, respectiv 250 Hz) , deci incomparabil mai mari. Și, mai mult, modificările de frecvență a undelor menționate (caracteristici ale corpului grosier) sunt corelate cu modificări coloristice (caracteristică a corpului eteric) . Și astfel, funcția de vitalizare a corpului grosier exercitată
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
toată existența în lumea transcedentă dintre moarte și renașterea ori eliberarea sa . E vorba evident, așa cum arată și Bardo-Thödol , de “configurații-gânduri”, produse ale conștiinței. Excepție fac cazurile extrem de rare ( dă un singur caz) când subiectul “vede” o altă entitate transcedentă, indiferentă, necunoscută, dar pe care o conștientizează ca decedată foarte recent ; situația reflectă cazul a doi subiecți aflați, practic simultan, în aceeași situație, a unei experiențe de extracorporalizare, chiar dacă pentru unul definitivă, iar pentru celălalt doar temporară. “Ființa de lumină” este
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
vom reveni. De asemenea, o mai puțin bine înțeleasă virtute a comunității este contribuția pe care o are la judecata responsabilă. Fără reținerile datorate comunității, raționalitatea este adesea nesigură și poate fi pierdută. De exemplu, un electorat format din indivizi indiferenți, fără ancore în interese sau asociații, este vulnerabil la manipularea demagogilor politici. 3. Despre funcționalitatea comunității Perspectiva pe care o adoptăm aici și care prezintă comunitatea fără a încerca să îi impună o anumită dominantă pozitivă sau negativă poate fi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în sociologia industrială. Sigur că aceste elemente au fost legate în perioada la care făcea referire Bauman și de creșterea complexității activităților reclamate de procesele de producție, ceea ce făcea ca fluctuația crescută a forței de muncă să nu mai fie indiferentă proprietarului afacerii. Dacă operațiuni simple puteau fi executate mecanic practic de oricine, pentru cele specializate era nevoie de un antrenament care nu putea fi efectuat foarte des cu noi persoane fără a perturba producția. Astfel apare grija pentru cei care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Ghiță, 1995, p. 18). (ntr-o exprimare cu tentă malițioasă strecurată (ntr-un text ce amintea prima cuv(ntare a lui Maiorescu ținută la v(rsta de 11 ani, Nicolae Manolescu arăta: "De altfel, ș( mai t(rziu, originalitatea ideilor va fi indiferentă lui Maiorescu" (Manolescu, 1970, pp. 87-88). Referindu-se ș( el la problema originalității (n opera lui Titu Maiorescu, Călinescu arăta, plec(nd de la unele (nsemnări din jurnal (n care se specifica ora t(rzie p(nă la care lucra profesorul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]