2,126 matches
-
sunt credințele, dorințele sau intențiile. Searle acceptă că putem vorbi și de existența unei intenționalități individuale, dar accentuează asupra ideii că intenționalitatea colectivă nu poate fi redusă la cea individuală. Avem de-a face, astfel, cu o respingere a principiilor individualismului metodologic, discutate în prima secțiune a acestui subcapitol și, prin urmare, cu o afirmare a unui principiu care se apropie mai curând de perspectiva proprie încercărilor de construcție holistă a spațiului social. Realitatea este, într-adevăr, un proiect social, dar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la maxima sa capacitate, fără a mai fi suspectat de un "păcat originar" pe care nu l-a comis 403. Pentru acesta însă, întrucât ideologia e parte componentă a teoriei politice, cercetarea din acest domeniu trebuie să treacă de bariera individualismului, la a cărei instalare a contribuit, și să plaseze conceptul în zona comportamentelor, atitudinilor și practicilor împărtășite de grupurile sociale și politice. Din perspectiva lui Freeden, principala provocare pentru teoria politică de astăzi este aceea de a răspunde revendicărilor ideologiei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sfidare). Libertarianism Jocul privilegiatului Consecința optimă: Maximă libertate, gestionare a jocului social de către "mâna invizibilă" (libertate individuală). Consecința negativă: Apariția unor reguli care să slăbească abilitatea indivizilor de a acționa în conformitate cu propriile lor preferințe (constrângere). Anarhism Dilema altruistului Consecința optimă: Individualism violent neregulat. Consecința negativă: Supunere. Adaptare după Douglas D. Heckathorn, "Collective action, social dilemmas and ideology", în Rationality and Society, vol. 10, 1998, p. 466. Se poate observa că, aplicând modelul raționalității instrumentale pe care teoria jocurilor îl extinde asupra
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
1995. DIMA, Teodor, Explicație și înțelegere, Vol. II, Editura Graphix, Iași, 1994. DUMITRIU, Anton, Istoria logicii, Vol. I, Editura Tehnică, București, 1993. DUMONT, Louis, Homo Aequalis: Gènese et épanouissement de l'idéologie économique, Gallimard, Paris, 1977. DUMONT, Louis, Eseu asupra individualismului, Editura Anastasia, București, 1996. DURAND, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Editura Nemira, București, 1999. DUVERGER, Maurice, Political Parties, Wiley, New York, 1951. EAGLETON, Terry, Ideology: An Introduction, Verso, Londra, 1991. ERIKSON, Erik H., Young Man Luther, W.W. Norton & Co.
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
286, 289, 290, 291, 292, 294, 298, 300-303, 306, 308, 311, 313 ierarhie, 42, 164, 167 Iluminism, 84, 87, 103, 122, 204 imaginarul social, 12, 70, 112, 114-121, 124, 129, 136, 137, 139, 153, 154, 156, 176, 182, 301, 308 individualism, 158, 159, 161, 163, 164, 165, 167, 168, 169, 170, 179, 229 individualism metodologic, 165 inginerie socială, 148, 170, 250, 296 integrare, 42, 70, 71, 72, 108, 112, 113, 126, 143, 153, 156, 173, 180, 182, 184, 185, 190, 211
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
42, 164, 167 Iluminism, 84, 87, 103, 122, 204 imaginarul social, 12, 70, 112, 114-121, 124, 129, 136, 137, 139, 153, 154, 156, 176, 182, 301, 308 individualism, 158, 159, 161, 163, 164, 165, 167, 168, 169, 170, 179, 229 individualism metodologic, 165 inginerie socială, 148, 170, 250, 296 integrare, 42, 70, 71, 72, 108, 112, 113, 126, 143, 153, 156, 173, 180, 182, 184, 185, 190, 211, 226, 231, 234-236, 256, 263, 264, 272, 274, 276, 286, 294, 297, 308
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și cele de natură ideologică, teoriile cunoașterii nefiind altceva decât reflecții ale unor ideologii culturale (p. 75). Popper este considerat, din această perspectivă, un gânditor iluminist, liniile metodologice de forță ale ideologiei sociale pe care-o împărtășește fiind următoarele: a) individualismul și atomismul; b) abordarea statică a gândirii; c) elevarea principiilor abstracte și d) abordarea prescriptivă și moralizatoare. Pe de altă parte, Kuhn apare ca fiind un gânditor romantic a cărui ideologie socială are următoarele coordonate metodologice: a) respingerea atomismului și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și atomismul; b) abordarea statică a gândirii; c) elevarea principiilor abstracte și d) abordarea prescriptivă și moralizatoare. Pe de altă parte, Kuhn apare ca fiind un gânditor romantic a cărui ideologie socială are următoarele coordonate metodologice: a) respingerea atomismului și individualismului; b) prioritatea concreteții istorice în raport cu universalul; c) sublinierea importanței concretului, în detrimentul legilor generale și abstracte și d) imanența valorilor, care sunt unite cu faptele (David Bloor, Knowledge and Social Imagery, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1976, pp. 64-65). 157 Idem
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
p. 33. 287 Idem, p. 34. 288 Ibidem. 289 Cristian Bocancea, Istoria ideilor politice de la antici la moderni, Editura Polirom, Iași, 2002, pp. 51-85. 290 Erich Fromm, op. cit, p. 40. 291 Idem, p. 215. 292 Louis Dumont, Eseu asupra individualismului, Editura Anastasia, București, 1996, pp. 38-39. 293 Exegeza contemporană a abordării lui Dumont atrage atenția că "ceea ce deosebește, totuși, ab origine, versiunea creștină a "individului-din-afara-lumii" de cea originală, este perspectiva universalistă din care se prezintă relația "supralumească" cu Dumnezeu; valoarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
București, 1998, pp. 68-69. 305 Adrian-Paul Iliescu, op. cit., p. 24. 306 Adrian-Paul Iliescu, Conservatorismul anglo-saxon, Editura All, București, 1994, p. 91. 307 Adrian-Paul Iliescu, Liberalismul între succese și iluzii, Editura All, București, 1998, p. 26. 308 Pentru Karl R. Popper, individualismul metodologic este "doctrina ce susține că trebuie să înțelegem toate fenomenele colective ca parte a acțiunilor, interacțiunilor, scopurilor, speranțelor și gândurilor tuturor oamenilor în mod individual și ca parte a tradițiilor create și păstrate de indivizi" (Mizeria istoricismului, Editura ALL
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mercantilismului a coincis cu apariția statului modern, dar și cu marile descoperiri geografice, cu nașterea, pe ruinele vechilor instituții și tradiții medievale, a altora noi, de tip burghez. Pe acest fundal, apar idealuri Îndrăznețe și nonconformiste, ca setea de Îmbogățire, individualismul economic și etatismul. Cel mai de seamă reprezentant al acestei doctrine, Antoine de Montchristien - considerat de mulți „părintele” economie politice - susținea ideea unui stat puternic, autonom, nesubordonat bisericii și condus de un suveran cu puteri nelimitate, supus doar legilor divine
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
paranoia. Vor găsi cele mai logice și mai umane argumente pentru prestațiile și proiectele lor ambițioase. Când, de fapt, poți fi creativ ori benefic și în alt mod, fără încrâncenarea luptei cu toată lumea în jur. În mod normal, competiția dezvoltă individualismul și agresivitatea față de oricine altcineva "îndrăznește să se măsoare cu mine" sau să-i stea în cale. E o formă primitivă de a obține succesul, de a obține acel produs "competitiv" de calitate. În momentele când nu reușim să progresăm
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
mercantilă. XXVI. Legea progresului moral.Evoluția, revoluția și progresul. XXVII. Deosebirea dintre legea evoluțieĭ și aceea a progresului. XXVIII. Legea finalitățiĭ morale XXIX. Caracterul precis al legiĭ finalitățeĭ morale și probele existențeĭ sale. XXX. Scopul suprem al purtăriĭ omenescĭ XXXI. Individualismul și egoismul. XXXII. Egoismul și altruismul XXXIII. Colectivismul și altruismul XXXIV. Adevàratul sistem de morală. XXXV. Principiele morale XXXVI. Statul și morala XXXVII. Consșciința morală individuală și conșciița socială XXXVIII. Despre justiție XXXIX. Despre dreptul positiv și morală XL. Despre
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
raporturi umane, simple și spontane, jocul dramatic se transformă, tinzând către naturalețe și regăsește, în gest, o dimensiune emoțională pierdută, asupra căreia încep să se aplece teoreticieni ca Diderot. Atunci se naște în Franța reflecția despre arta comediantului. Gustul pentru individualism, care însoțește lenta ascensiune socială a burgheziei, focalizează, asupra singularității omului, atenția centrată până atunci asupra universalității lui. De aceea actorul, perceput ca o ființă excepțional de singulară, este deodată obiectul unei vii curiozități. Anterior, în tratatele de elocință care
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fi doar individuală, însă numai dacă reflectă valori superioare celor strict individuale dimensiunea mitică a eroului poate avea un sens paradoxul dimensiunilor eroice și colective în mit nu au fost niciodată soluționate): "în prezent, colectivul s-a degenerat, printr-un individualism fals și dezrădăcinat, adus de comerț și industrie în depresiva colectivitate contrafăcută a orașului modern. El poate fi salvat, ar putea susține creatorii moderni de mituri, de către noi eroi, care recuperează puterea latentă în simbolurile străvechi, neexcluzând fasciile, zvastica, secera
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Occidentul, din considerente ideologice).324 Această atitudine prometeică exacerbată la dimensiuni monstruoase s-a considerat aptă și chiar chemată să zdruncine din temelii întreaga ordine sedimentată în secolele anterioare, de la transformarea omului și realizarea Omului Nou, cel lipsit total de individualism (dar paradoxal, abia astfel desăvârșindu-și personalitatea) și de proprietate, fără liber arbitru, dedicat în totalitate muncii, complet inserat în comunitate (și chiar dependent de aceasta), prin miturile planului, al inginerului (care depășește contrastul dintre munca fizică și cea intelectuală
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fapt arheologic și nici măcar antropologic în sens larg."337 Găsim avataruri ale mitului vârstei de aur și ale tărâmului făgăduinței de exemplu în mitul cultural al visului american, care se fundamentează la rândul său pe alte mituri întemeietoare ca dinamismul, individualismul și "religia capitalistă"338 și în care un loc central au ideea de predestinare și mitul cowboy-ului, simbol al marșului spre vest și purtător de noi valori (căutarea identității naționale, adorația aproape superstițioasă a naturii, conexiunea dintre America pastorală și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ei, mai ales datorită contribuției la tezaurul muzical prin blues. Paralel cu mitul Sudului a rămas influent și mitul anterior al Vestului, unul din miturile fondatoare ale conștiinței americane, teren imaginar în care au fost sădite valorile dreptății și ale individualismului, permanent reiterate și triumfătoare, însă ideea care trebuie reținută este că nici Sudul și nici Vestul nu au fost în realitate niciodată unitare, monolitice. Ambele au fost spații de întâlnire și influență reciprocă ale multor fonduri etnice, sociale și culturale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
angrenați într-o bătălie neîntreruptă pentru anihilarea inamicului interior, într-un imaginar războinic și o raționalitate strategică: tânărul trebuie să fie, cu necesitate, "un atlet al performanței absolute, al visului sublim, al autodepășirii, al totalei dăruiri devoționale", păcatul suprem fiind individualismul, asociat simțului proprietății private, combătut prin "exercițiul modestiei, ca formă laică a smereniei", ca imunizare la individualism; mai mult, copiii nu mai aparțin în primul rând părinților naturali, ci comunității, partidul fiind principalul educator al poporului, cel care le ocupă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tânărul trebuie să fie, cu necesitate, "un atlet al performanței absolute, al visului sublim, al autodepășirii, al totalei dăruiri devoționale", păcatul suprem fiind individualismul, asociat simțului proprietății private, combătut prin "exercițiul modestiei, ca formă laică a smereniei", ca imunizare la individualism; mai mult, copiii nu mai aparțin în primul rând părinților naturali, ci comunității, partidul fiind principalul educator al poporului, cel care le ocupă întregul timp liber cu activități "cetățenești", în "colonizarea comunistă a vieții private".882 Îndoctrinarea începe de timpuriu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cele mai dure critici la adresa lui Campbell privesc dogmatismul acestuia, el afirmându-și teoria fără a o demonstra, ignorând teoriile concurente, și chiar contrazicându-se (pe de o parte interpretează miturile pe un palier mistic, alteori interpretând miturile moderne din perspectiva individualismului încrezător), argumentele sale înscriindu-se într-o traiectorie circulară (consideră mitul adevărat pentru că este mit), ignorând cu desăvârșire factorul uman aderent la mit. Robert Segal, Theorizing about myth, p. 137. 146 Ibid., p. 72. Pentru lumea occidentală, cea care și-
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
le "consumăm" acasă, în cadrul domestic, și nu în "templul" cinematografic). The Power of Myth, p. 20. 364 Robert Ellwood op. cit., pp. 128-150, passim. Dacă în Star Trek miza este cooperarea, singura salvare proiectată asupra galaxiei, în Star Wars e glorificat individualismul, lupta om la om, turnirul psihologic, ca singura opoziție posibilă în fața tiranilor și a pericolelor, fie acestea Imperiul lui Darth Vader, ori cu trimitere, cel monstruos al lui Hitler, statul sclavagist al lui Stalin ori molohul chinez. ibidem, p. 150
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru a simboliza depășirea de sine, patriotismul civic, multietnic, lupta împotriva drogurilor etc. Richard Reynolds, op. cit., p. 77. 800 Richard Reynolds, op. cit., p. 122. 801 Ibidem, pp. 75-77. Din punct de vedere cultural, consideră Reynolds, Superman este integral american, simbolul individualismului și al omului alb, în vogă în doctrina mccarthystă și în timpul Războiului Rece. 802 În Ibidem, pp. 81-82. Pe de altă parte, profeția lui Eco în privința apusului erei lui Superman și înlocuirea ei cu era lui "Everyman" (eroul fără super-puteri
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
În care nu putea să trișeze cu propria-i credință sau, mai precis, să se autotrișeze. Ea nu avea timp decât pentru acel gând interior, religios, Înăuntrul căruia Încăpeau toate angoasele În legătură cu noi, copiii, trăite doar de ea cu un individualism absolut. Timpul ei era circumscris de meandrele timpului nostru și, dacă ne Îmbolnăveam unul dintre noi, ea era capabilă, printr-o terapeutică telepatică, să preia o parte din boală asupra ei și s-o trăiască pe cont propriu, consumând astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
voi avea cu orice risc. 4 aprilie 1980 (luni)! Ah, Dinu, ai dovedit cu această ocazie că faci parte din masa oamenilor de rând, cu sentimente mici și caracter de duzină. În mine s-a trezit dintr-o lungă amorțeală individualismul, care În clipele mele de glorie a triumfat. Dar acum ar fi periculos să nu-l mai iubesc pe Dinu, căci atunci toată lupta pentru note mari ar cădea. Și cum eu iubesc numai cu capul și, dacă este nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]