8,340 matches
-
lucrătoare de la data plății valorii de executare a garanției, M.F. transmite F.N.G.C.I.M.M. /F.G.C.R/F.R.C, după caz, dovada efectuării plății. (2) După primirea dovezii efectuării plății, F.N.G.C.I.M. /F.G.C.R/F.R.C, după caz, întocmește un înscris act premergător procedurii de executare, prin care se individualizează creanța bugetară rezultată prin plată, care se comunică debitorului - beneficiar al finanțării garantate, prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii dovezii efectuării plății prevăzute la alin. (1) . F.N.G.C.I.M.M/F.G.C.R/F.R.C
PROCEDURĂ din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282623]
-
plată a garanției cel târziu în ziua lucrătoare imediat următoare datei adoptării, pe fax sau poștă electronică, urmând ca ulterior, în cel mult două zile lucrătoare, să transmită și documentul în original; ... j) să comunice un înscris prin care se individualizează creanța bugetară rezultată prin plată, precum și data scadenței acesteia, debitorului - beneficiar al finanțării garantate, precum și spre știință instituției de credit. Înscrisul se va comunica prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 15 zile
PROCEDURĂ din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282623]
-
plății potrivit alin. (6) , F.N.G.C.I.M.M./F.G.C.R/F.R.C, după caz, întocmește un înscris care reprezintă titlu de creanță bugetară, în sensul prevederilor art. 1 pct. 38 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, prin care se individualizează creanța bugetară rezultată prin plată, precum și data scadenței acesteia. Titlul de creanță se comunică debitorului - beneficiar al finanțării garantate, prin poștă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii dovezii
PROCEDURĂ din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282623]
-
însă greu de identificat, comunicația culturală în antichitate, de neignorat, fiind totuși altă paradigmă decît aceea din timpurile mai noi. Bariera lingvistică și, asemeni ei, chiar la fel de tare, esoterismul, închiderea culturală, adică mentalitatea castei, erau principalii factori care vor fi individualizat comunicația culturală în antichitate. Nu zic că au împiedicat-o. Pentru aceasta ar trebui să nesocotim presupunerile celor vechi, nu chiar vane. Ba, cîteodată, dacă e să ne luăm după Plutarh (și de ce n-am face-o?) asemenea bănuieli, ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
filozofeme. În schimb, religiile orientale ne trimit în chip mult mai direct la reprezentări filozofice, ele fiind mai apropiate de acestea... Dimpotrivă, acolo unde nu și-a făcut apariția momentul subiectivității, cum este cazul în Orient, reprezentările religioase nu sînt individualizate, ci au caracterul unor reprezentări generale care, din această cauză, se înfățișează ca reprezentări filozofice, ca gînduri filozofice... Religiile orientalilor posedă, desigur, și ele figuri individuale, ca Brahmă, Visnù, Siva, dar individualitatea acestora este foarte superficială; și aceasta
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a deprecierii divinului, reprezentarea întrupării omenești, a încarnării lui Dumnezeu nu mai este o idee prea importantă. Papagalul, vaca, maimuța etc. sînt și ele încarnări ale lui Dumnezeu, fără a deveni însă prin aceasta superioare naturii lor. Divinul nu este individualizat ca subiect, ca spirit concret, ci este degradat pînă la platitudine și pînă la ceva lipsit de sens. Astfel se prezintă în linii mari situația în concepția indiană despre lume. Obiectele sînt tot pe atît de lipsite de sens, de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
desăvîrșite părți ale lui Brahmă, primii născuți și deținători ai Vedelor, brahmanii sînt cu drept deplin stăpînii întregii creații. El, Ființa care s-a născut din sine însuși, i-a născut pe ei din propriul său sîn. Iată deci infinitul individualizat în omenesc, iar mărețul devine ceva infim și invers, infimul devine ceva măreț. Brahmanului i se aduc ofrande, unt și lipii de orez la fel ca și creatorului lumii pentru a-i cere protecția. Nimic din ce este creat nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
piețele se îngustează, iar cererea își diminuează presiunea, fiind în continuă descreștere. În noua conjunctură, factorul determinant al pieței este reprezentat de Clienți, care spun producătorului ce, cum, cănd doresc un produs și când vor să-l plătească. Clienții își individualizează din ce in ce mai mult cererile, devin clienți individuali care așteaptă produsele / serviciile adaptate nevoilor lor, impun termenele de livrare conform planurilor și programelor proprii, fixează termenele și modalitățile de plată care le convin. Poziția privilegiată a clientului este stimulată de ofertă mare
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
Vezi și PERSONAJ. actor [actor]. Concretizarea unui ACTANT la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii. Actorul, care rezultă din conjuncția a cel puțin unui ROL ACTANȚIAL și unui ROL TEMATIC, e reprezentat de o unitate echivalentă unei expresii nominale și individualizat în asemenea mod, încît să constituie o figură autonomă a universului narativ. Nu-i cazul ca actorul să apară ca o ființă antropomorfică: el ar putea, de exemplu, să ia forma unui covor zburător, a unei mese, sau a unei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARAT și aduce aminte de distincția lui Hamburger între POVESTIREA FICȚIONALĂ și POVESTIREA FACTUALĂ. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Chatman 1978; Genette 1976 [1978], 1980, 1983. Vezi și TIMP. discurs atributiv [attributive discourse]. Discursul care însoțește discursul (direct) al unui personaj și individualizează actul vorbitorului sau gînditorului, identificîndu-l și (uneori) indicînd diverse dimensiuni sau trăsături ale actului, personajului, sau ale împrejurării în care apar etc.: "Ce mai faci? se interesă Ion cu voce tare, în timp ce deschidea ușa către camera din spate". Discursul atributiv
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
știe. ¶Mitchell 1981. gramatica povestirii [story grammar]. O gramatică sau o serie de aserțiuni și formule legate între ele de un set ordonat de reguli și dînd seamă de un set de POVESTIRI sau de structura lor; o gramatică ce individualizează constituenții "naturali" ai (unui set de) povestiri și le caracterizează relațiile. ¶Gramaticile povestirii consideră o povestire ca fiind o serie de EPISOADE care aduc un PERSONAJ mai aproape sau mai departe de un SCOP, prin atingerea sau neatingerea unui SCOP
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Gil Blas din romanul cu același nume este homodiegetic. ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981. Vezi și NARAȚIUNE AUTODIEGETICĂ, NARATOR HETERODIEGETIC, NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ, INTRADIEGETIC. narator impersonal [impersonal narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT la maximum; un narator fără vreo însușire care să-l individualizeze, alta decît faptul că narează. ¶Ryan 1981. Vezi și NARATOR ABSENT, NARAȚIUNE NENARATĂ. narator intruziv [intrusive narrator]. Un NARATOR care comentează cu propria voce situațiile și evenimentele prezentate, relatarea lor și contextul; un narator care se bazează pe excursuri destinate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acesteia din urmă. Vezi și EPILOG. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. propoziție disjunctivă. Vezi PROZIȚIE INCIDENTĂ. propoziție incidentă[tag clause / tag]. O propoziție ("el spuse", "ea crezu", "ea întrebă", "el răspunse") care însoțește discursul unui personaj (vorbire sau gîndire verbalizată) și care individualizează actul vorbitorului sau gînditorului, identificîndu-l și (uneori) indicînd diverse aspecte ale actului, personajului, mediului în care apar ele etc. Propozițiile incidente pot însoți DISCURSUL DIRECT ("Ce faci aici? întrebă el, cu un zîmbet") sau DISCURSUL INDIRECT ("Ea spuse că este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
vitregă, fratele mai mare etc.), unele psihosociale (pedantul, snobul, paranoicul etc.) ș.a.m.d. ¶În modelul greimasian al narațiunii, rolul tematic constituie o categorie intermediară între ACTANT și actor: el contribuie la individualizarea celui dintîi și este, la rîndul său, individualizat de cel de-al doilea. ¶Greimas 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hamon 1972, 1983; Hénault 1983. S satelit [satellite]. Un MOTIV LIBER; o CATALIZĂ; un eveniment minor al intrigii. În opoziție cu MIEZURILE, sateliții nu sînt logic esențiali pentru narațiunea narativă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pildă, o „problemă română” în sensul emancipării naționale, conceptul având o semnificație diferită de cea modernă. Pentru Rusia feudală se năștea o problemă a Moldovei și Munteniei, care nu îmbrăca forma unui obiectiv politic național, ci al unuia, este adevărat individualizat sub aspectul strategic și al statutului lor juridico-politic particular, topit într-o largă viziune antiotomană, de avans în sud-estul continentului în numele „slobozeniei” și al ortodoxismului. Constatările privitoare la Rusia pot fi extinse și asupra Austriei, animată de idei anexioniste de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
proprie deschisă, oficial recunoscută ca atare în acel veac. Dar problema pe care ne-o punem și-o poate asuma și istoricul al cărui obiect de studiu este redus fie și la un district aflat în litigiul vecinilor, pentru că se individualizează în și prin desfășurările politice. Istoriografia nu s-a mulțumit niciodată să ancoreze numai în spații politice supreme și limpezi, în epoci de măreție ale unor popoare, ci a coborât și în cele sumbre, de diminuare a forței lor. Nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmă propensiune istorică are o dimensiune de o anvergură superioară. Ce-i drept, istoria luptei românilor pentru emancipare națională cuprinde o îndelungată perioadă marcată de memorabile zvâcniri, străfulgerări ce au deslușit și luminat calea renașterii naționale, dar anul 1859 se individualizează prin ceea ce am putea numi întâia împlinire viabilă, ireversibilă și nu mai puțin spectaculoasă, când românii preiau, pentru a nu o mai ceda, cârma propriului lor destin politic. Românii, ca și alte popoare aflate sub stăpânire sau dominații străine, viețuind
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost aprobată componența, pe instituții, a delegațiilor sectoriale. În mod sigur, despre structura instituțională a pregătirii și desfășurării negocierilor de aderare, în contextul celui de-al cincilea val de extindere a Uniunii Europene, se vor prezenta analize comparative și individualizate în perioada următoare. În ceea ce privește cazul României, acest subiect merită studiat atent, cu atât mai mult cu cât evoluția acestei țări spre statutul de membru al Uniunii Europene a fost privită cu multă reținere în unele Statele Membre și, câteodată, chiar
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
e-government. Sistemul informatic pentru atribuirea electronică a autorizațiilor de transport rutier internațional de marfă Sistemul asigura transparența modului de atribuire electronică a autorizațiilor de transport, permitea vizualizarea stocului disponibil de autorizații, a rezervărilor realizate de operatori și gestionarea unui profil individualizat de către fiecare operator care se înregistrează în sistem. Poziția României (2004) Prin Documentul de informații suplimentare (CONF-RO 11/04) România reconfirma că agreează acquis-ul comunitar privind Capitolul 3 Libera circulație a serviciilor, în vigoare la data de 31 decembrie 2003
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a fost elaborată de profesorul de literatură J.Donald Philips de la Universitatea din Michigan. Este considerată un blitz-brainstorming, deoarece numărul optim de membri ai grupului Philips, șase, se apropie de varianta ideală a grupului asaltului de idei. Tehnica Philips se individualizează prin limitarea discuției la șase minute ceea ce determină o intensificare a activității creative. Pierre Verone a remarcat schematismul rigid și fără acoperire științifică a dublei restricții, grup format din șase membri, discuții limitate la șase minute. Aceasta este principalul argument
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
lor socială este un proces natural, dar nu intenționat. Normele de drept cu excepția cutumelor sunt rezultatul unei creații conștiente și organizate. În eforturile lor de a identifica trăsăturile caracteristice ale normelor juridice și de a sublinia diferența specifică ce le individualizează în raport cu celelalte norme sociale, unii autori și-au concentrat atenția asupra relevării importanței pe care o are autoritatea publică investită cu atribuții speciale de legiferare, singura în măsură să adopte reguli obligatorii de conduită, ce pot fi aplicate la nevoie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în care trăiesc este în schimbare, își redimensionează din valori, din dominante... Lucrarea de față se constituie într-o încercare de deschidere, poate de nuanțare a perspectivei viitorilor/actualilor educatori, prin ilustrarea unora dintre reperele teoretice și aplicative care definesc/individualizează activitățile de educare a limbajului în etapa preșcolarității. Capitolul 1 Perspective asupra comunicării 1.1. Comunicare limbaj limbă: repere teoretice Realitatea existențială, relațională, comunicativă a planului uman implică o serie de nuanțări care unicizează fiecare aspect al acesteia, raportul comunicare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
printr-o serie de valențe specifice care impun, implicit, permanente nuanțări, redimensionări ale demersului comunicativ, în măsura în care se vizează optimizarea acestuia. Într-o primă accepție a sintagmei, includem în sfera subiectivității interlocutorului (ca și în cea a locutorului), elementele care-l individualizează (chiar dacă este vorba de un ,,public" interlocutor) aspecte ale personalității, manifestări particulare ale acestora, nivel de așteptare etc. și care generează cea de-a doua direcție de analiză, respectiv o anumită manieră de raportare la contextul comunicativ, în general, și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
circumstanțial etc. Rezultat al coroborării subiectivității locutorului și a subiectivității interlocutorului, intersubiectivitatea este corelată în primul rând contextului personal, respectiv relațional 10 al situației de comunicare în general, unde contextul personal este avut în vedere preponderent prin prisma elementelor care individualizează locutorul și interlocutorul, premise ale subiectivității acestora, iar cel de-al doilea tip de context implică relațiile dintre locutor și interlocutor, relații de ordin interpersonal (familial, amical, colegial etc.), ierarhic (superior subordonat, subordonat subordonat etc.), contextual (cunoscut necunoscut, gazdă musafir
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
verbale. Analyse des interactions, Paris, Hachette, 1992 Capitolul 2 Etapa preșcolarității premise psihopedagogice 2.1. Particularitățile copilului preșcolar Etapa preșcolarității prezentată, în literatura de specialitate, ca cea de-a doua copilărie 34 se caracterizează printr-un ansamblu de trăsături care individualizează atât vârsta ca atare, cât și fiecare subiect al educației, ritmul individual de dezvoltare constituind acum cu precădere premisa oricărui proces centrat pe copilul preșcolar. În acest context, în proiectarea fiecărui demers instructiv-educativ (și nu numai) trebuie avute în vedere
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]