5,610 matches
-
la industria ușoară, a confecțiilor textile, pielărie, obiectiv dificil de atins însă, în condițiile concurenței Chinei, Indiei, Turciei și liberalizării pieței mondiale. Autorii propun și o a treia soluție, aceea a procesării produselor agricole direct la producători (anexa 2), prin industrializarea mediului rural, organizarea economiei locale făcându-se pe filiera de valorificare (un fel de miniclustere). Investițiile în acest caz vor fi suportate, în mare măsură, de foștii emigranți care se întorc în țară și au unele economii pe care sunt
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
folosi capacitățile optime de procesare a produselor agricole care urmează a fi realizate în parcul agroindustrial. Asemenea colaborări sunt favorabile și activității de marketing, favorizând contracte pe termen lung cu beneficiarii produselor. Externalitățile pozitive înseamnă bani, noi locuri de muncă, industrializarea comunei (perspective profesionale, venit mai mare), stoparea emigrației tinerilor, apariția unor activități noi, manageriale, aducătoare de venit, îmbunătățirea condițiilor de trai; - apariția noilor locuri de muncă, a sectorului managerial (industrial, în special), dă alt orizont pregătirii profesionale, stabilității locurilor de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
era mai generală În mediile moderniste ale Începutului de secol european, pe urmele romanticilor, apoi ale unor Baudelaire, Rimbaud etc. Cum arată Jean Starobinski, „lumea circului și a sărbătorii de bîlci reprezenta, În atmosfera de cărbune a unei societăți de industrializare, o mică insulă strălucind de miracole, o bucată rămasă intactă din ținutul copilăriei, un domeniu În care spontaneitatea vitală, iluzia, minunile simple ale Îndemînării sau ale stîngăciei Își amestecau farmecele pentru spectatorul obosit de monotonia sarcinilor vieții serioase”. În ce privește celălalt
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
forme de sexismxe "„sexism" și în minoratul contraofensivei feministexe "„feminist". Deși încastrat într-o lungă tradiție culturală, sexismxe "„sexism"ul a fost mai puțin evident în perioada premodernă, cu excepția vieții religioase. Femeile și bărbații aveau roluri complementare în gospodărie. O dată cu industrializarea, cu separarea sferei publice de cea privată în sensul muncii producătoare de venit, femeile au fost date la o parte în calitate de complementare ca producători, în sensul de competitoare și de câștigătoare ale pâinii cotidiene. În vestul Europei și în America de Nord
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și de câștigătoare ale pâinii cotidiene. În vestul Europei și în America de Nord, aceste procese au produs în masă „femeia casnicăxe "„casnic"”, dependentă aproape total de bărbat (Lernerxe "„Lerner,Gerda", 1986, pp. 242). Feminismul apusean a apărut, ca mișcare politică, după industrializare, pe fondul acestei discriminărixe "„discriminare". În România, de exemplu, acest proces nu a fost atât de generalizat. Extinderea industrializării s-a produs în comunismxe "„comunism", ambele sexe fiind obligate să muncească (munca era o datorie constituțională). La fel ca și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
casnicăxe "„casnic"”, dependentă aproape total de bărbat (Lernerxe "„Lerner,Gerda", 1986, pp. 242). Feminismul apusean a apărut, ca mișcare politică, după industrializare, pe fondul acestei discriminărixe "„discriminare". În România, de exemplu, acest proces nu a fost atât de generalizat. Extinderea industrializării s-a produs în comunismxe "„comunism", ambele sexe fiind obligate să muncească (munca era o datorie constituțională). La fel ca și rasismulxe "„rasism", sexismul are caracteristici paternalistexe "„paternalist". Se consideră că sexul superior (ca și rasa superioară) își extinde bunăvoința
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
privată. Cele mai importante câștiguri ale primului val de feminism s-au așezat în cadrele mișcării feministexe "„feminist" liberale. Explicația dezvoltării feminismului liberal în secolul al XIX-lea poate fi găsită în declinul serios al situației femeilor în procesul de industrializare, în faptul că ele practic nu au avut acces la muncile din care se putea obține un venit. Industrializarea a creat ceea ce înainte nu exista: femeia casnicăxe "„casnic"2. Înainte de această etapă, și bărbații, și femeile lucrau în gospodărie sau
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Explicația dezvoltării feminismului liberal în secolul al XIX-lea poate fi găsită în declinul serios al situației femeilor în procesul de industrializare, în faptul că ele practic nu au avut acces la muncile din care se putea obține un venit. Industrializarea a creat ceea ce înainte nu exista: femeia casnicăxe "„casnic"2. Înainte de această etapă, și bărbații, și femeile lucrau în gospodărie sau prin preajma acesteia. Industrializarea capitalistă a creat locul de muncă în spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public" în locul celui privatxe "„privat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că ele practic nu au avut acces la muncile din care se putea obține un venit. Industrializarea a creat ceea ce înainte nu exista: femeia casnicăxe "„casnic"2. Înainte de această etapă, și bărbații, și femeile lucrau în gospodărie sau prin preajma acesteia. Industrializarea capitalistă a creat locul de muncă în spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public" în locul celui privatxe "„privat" (vezi și Eisensteinxe "„Eisenstein,Zillah", 1987). Cele două sfere, cea publică și cea privată, au suferit o separație fără precedent. Interesant este că cel
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
publice (între altele, o remarcă atât de valabilă și astăzi). În aceeași linie se înscriu concepțiile neoliberale ale lui Ștefan Zeletinxe "„Zeletin,Stefan" (Neoliberalismul). Autonomia persoanei depinde mult de cea economică și aceasta vine o dată cu munca salariată și procesul de industrializare. Zeletinxe "„Zeletin,Stefan" a criticat împroprietărirea țăranilor și datorită nedreptății de gen pe care a produs-o: ea se face pe „capi de familiexe "„familie"”, și beneficiarii ei sunt bărbații. Acest fapt exprimă evident și dimensiunea economică a patriarhatxe "„patriarhat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
soților sau șefilor ca să nu fie abandonate sau concediate, fiindcă nu au alte resurse de subzistență pentru ele și copiii lor. Hartmann dă un exemplu foarte elocvent de ajustare reciprocă între capitalismxe "„capitalism" și patriarhatxe "„patriarhat". În SUA, la începutul industrializării, copiii munceau și câștigau bani. În aceste condiții, dezvoltarea lor părea fundamental legată de tată, iar custodia copiilor era prioritar acordată tatălui. Când copiii au încetat să muncească și să câștige mult mai puțin sau deloc, fiindcă a fost interzisă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
exploatarea femeilor se va sfârși doar o dată cu dispariția proprietății private. Emanciparea față de bărbați este condiționată de: a) independența economicăxe "„independență economică" a femeilor prin participarea lor directă la munca productivă; b) preluarea publică (de către statxe "„stat") a creșterii copiilor; c) industrializarea muncii casnice. Engelsxe "„Engels,Friedrich" analizează exploatarea femeilor în fabrici, hărțuirea sexualăxe "„hărțuiresexuală" de către patroni și descrie scene dramatice în care femeile nasc lângă mașini. După cum evidențiază importante autoare feministexe "„feminist" (vezi Jane Flaxxe "„Flax,Jane", 1981, și Alison Jaggarxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
violenței împotriva femeilorxe "„violențăîmpotrivafemeilor". După cum s-a dovedit istoric, marxismxe "„marxism"ul nu anticipează și nu contracarează crearea unui patriarhatxe "„patriarhat" specific societății comuniste. 2.3.1. Familia și gospodăria în capitalismtc "2.3.1. Familia și gospodăria în capitalism" Industrializarea a însemnat transferul unei mari părți din producție în afara gospodăriei proprii. S-au dezvoltat o industrie ușoară, o industrie alimentară, ale căror produse au fost accesibile la nivel de masă. Femeile nu au intrat inițial pe piața muncii, rămânând într-
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Fitzpatrick,Sheila", 1999, p. 227). Dincolo de „omul nouxe "„omulnou"” în variantă esențialistă, existau și mai există sute de milioane de oameni reali din estul Europei sau din Asia și America Latină. Pentru mulți dintre ei, comunismul a însemnat acces la educație, industrializare, urbanizare, muncă salariată, greu de conceput în starea de întârziere a modernizării și în gradul de analfabetism sau în educația redusă din perioada anterioară. Comunismulxe "„comunism" a operat cu politici bazate pe acțiuni afirmativexe "„acțiuni afirmative" pentru oamenii din clasele
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
central și est-europene, în România, în particular. La nivel ideologic, aceasta însemna cel puțin: independența economicăxe "„independență economică" a femeilor față de bărbați, dezvoltarea statutului de „tovarăși de muncă și de viață” pentru bărbați și femei, sprijinul statului în creșterea copiilor, industrializarea muncii casnice, educație egală, participarea deplină a femeilor la viața politică. După cum vom vedea însă, aceste politici au reprezentat de fapt „o uzurpare de către statxe "„stat" a unei agende parafeministe, prin care acesta a constituit o mișcare de femei neocorporatistă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
economii preindustriale, bazate pe agricultură, instituții slabe și conducători autoritari. State eșuate ca Somalia, Congo, Sierra Leone și Liberia sunt regiuni dominate de violență. Unele țări cu teritorii întinse cum sunt China, India și Brazilia se află într-un proces de industrializare și se pot confrunta cu un fenomen de dislocare cunoscut și unor țări vestice la începutul secolului XX, pe când se aflau într-un stadiu similar de dezvoltare.63 Într-o lume atât de diversificată, cele trei surse ale puterii militară
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare / 123 O reconstrucție imaginară a dominației / 129 Economie și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al claselor muncitoare, pe de altă parte. Aceste curente se confruntă cu serioase probleme teoretice care, adăugându-se vigorii divergențelor ideologice, explică virulența dezbaterilor: clasele superioare, ca și cele inferioare, scapă într-adevăr sistemelor explicative obișnuite, create pornind de la istoria industrializării europene. Marginile muncitoare sunt percepute aproape exclusiv din unghiul restrictiv al rezistenței la dominația capitalistă (străină colonială sau postcolonială) și la proletarizare; diferitele fațete ale solidarităților familiale, tribale sau etnice, pe de o parte, și extensiunea slabă a muncii salariate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
colectivi sunt notabilii comercianți. Capitolul 2 Întreprindere și mondializare Monique Selim Delimitări Așa cum oricine își poate aduce aminte, anii optzeci s-au caracterizat prin promovarea întreprinderii în centrul societății, la nivel local și mondial, atât în țările cu o veche industrializare, cât și în cele în care se întrevedea o dezvoltare apropiată. Astfel reperat, acest fenomen a cunoscut nenumărate denumiri: "cultul întreprinderii 49", reabilitare 50, revalorizare, sacralizare, iată care au fost termenii cel mai des utilizați pentru a analiza această nouă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
anchetă exploratoare va fi îndreptată asupra salariaților unei mari uzine din suburbia orașului Amiens, abordați din punctul de vedere al habitatului 57. În paralel, etnografia franceză realizează în mediul urban, ca și în mediul rural studiul meseriilor surghiunite la periferia industrializării: negustorii ambulanți, fierarii satului, tocilarii, luntrașii fac obiectul unor abordări esențialmente folcloriste, axate pe rămășițele unei lumi dispărute, persistența acestor tehnici și a structurilor sale simbolice. Un alt curent, etnologia culturală a populațiilor muncitoare, inspirat la început de Chombard de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
special în privința schemelor uzuale de interpretare a conflictelor în întreprindere punând în opoziție conducerea și muncitorii. El indică însă complexitatea logicilor sociale endogene, determinate să se accentueze odată cu transformările esențiale ale organizării muncii, nu numai în societățile cu o veche industrializare, ci și în țările așa-zise în curs de dezvoltare. Acestea din urmă sunt într-adevăr locurile privilegiate ale unei cercetări interculturale de management, care își caută drumul în achizițiile teoretice ale antropologiei. Se pune astfel problema de a reflecta
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Unul din efectele pieței mondiale este poate faptul de a conferi perspectivei comparative asupra întreprinderii o pertinență mai repede vizibilă, în măsura în care cadrajul lent construit de protecție și de apărare a salariaților se dovedește din ce în ce mai amenințat în țările cu o veche industrializare, care sunt astfel apropiate prin dereglementarea societăților de vânzare și de pură extorcare a muncii. Sub formele sale variate, "ajustarea structurală" nu este de fapt nicidecum rezervată țărilor așa-zise "slab dezvoltate", ci ating direct națiunile occidentale. Termenii de exploatare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
distinse schematic, deși ele se situează, pe de o parte într-o omotetie intelectuală și, pe de alta, ocupă deja poziții inversate în termeni de "investiție ideologică" pe termen scurt sau lung: cel dintâi privește întreprinderile țărilor cu o veche industrializare, în care apare moda "culturii de întreprindere", a cărei abandonare progresivă este deosebit de semnificativă în conjunctura de la sfârșitul anilor nouăzeci; cel de-al doilea se joacă într-un raport de alteritate, în situații "exotice" în care forța pieței determină interpretarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tehnice de producție și despre corpurile de meserii proprii grupurilor de artizani. Studiul "culturilor de muncă" din secolul al XIX-lea și din prima jumătate a secolului al XX-lea, care alimentează pe de altă parte o dimensiune patrimonială a industrializării, a fost transferat ca model de producție a unor noi "culturi de întreprindere" în cadrul științelor gestiunii și managementului, aflate mereu în căutarea unor "resurse" intelectuale inedite. Coeziunea salariaților în jurul unui "proiect de întreprindere" unificator și exaltant, precum și fabricarea unei "culturi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Acest proces de etno-economie nu poate fi însă actualizat pe deplin decât dacă pune în joc, alături de o exemplaritate salutată unanim, un acuzat cultural; scena astfel aranjată presupune de fapt trei parteneri: spectatorul-actor al întreprinderii aparținând țărilor cu o veche industrializare și în căutare de inspirație, eponimul indigen triumfând asupra hazardurilor pieței și eternul perdant rătăcit în meandrele etnoculturale ale propriului particularism și asumând poziția de mediator al procesului. Această trecere de la un "management cultural" perimat al întreprinderii la o culturalizare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]