5,050 matches
-
familiale (certuri, neglijențe, violențe, abuzuri etc.) inclusiv psihologii scot în evidență determinarea tranșantă a factorilor (macro)sociali, dintre care sărăcia (asociată cu școlaritatea redusă) este decisivă. Satisfacție din punct de vedere epistemologic, ca sociolog, adâncă mâhnire, ca umanist, pentru gravele inegalități ce există în lume. Mai precis, în cazul de față, pentru amara concluzie că asistența și terapia, cu toată importanța lor socială de netăgăduit, au o putere redusă exact acolo unde, paradoxal, ar fi mai mare nevoie: la segmentele și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în literatura de specialitate consacrată teoriilor despre familie, în particular, raportului funcționalism-confictualism, se vorbește (vezi, de exemplu, Leeder, 2004) de teorii critice radicale, începând cu cele care încearcă să explice stări și fenomene ale micromediului familial (neînțelegeri, violențe, disrupții) prin inegalități macrosociale (de clasă, de etnie, de gen social, de vârstă) și până la aplicarea teoriei sistemului mondial, datorată lui I. Wallerstein (1974). Mizând de data aceasta nu numai pe inegalitățile din interiorul unei țări, ci prioritar pe cele dintre țări și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
explice stări și fenomene ale micromediului familial (neînțelegeri, violențe, disrupții) prin inegalități macrosociale (de clasă, de etnie, de gen social, de vârstă) și până la aplicarea teoriei sistemului mondial, datorată lui I. Wallerstein (1974). Mizând de data aceasta nu numai pe inegalitățile din interiorul unei țări, ci prioritar pe cele dintre țări și zone geografice, exprimate în centre și periferii, aplicabilitatea teoriei vizează în esență analiza precarității condiției familiilor din țările sărace (periferice). Introduse vrând-nevrând în fluxul industrializării, modernizării și urbanizării, calitatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dreptatea” doar după egalitatea simplă „cât mi-ai dat, atât îți dau și eu”, ci după egalitatea raportului dintre „cât dai, cât primești”. Se apreciază că o cauză majoră a disoluției familiei este atunci când unul sau amândoi soții percep o inegalitate profundă în raportul respectiv. Tăria și atracția exercitate de paradigma costuri-beneficii constau în aceea că ea utilizează un avansat aparat matematic (teoria jocurilor, ecuații min-max ș.a.m.d.). Mulți experți consideră însă că, mai ales în formula ei de teorie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contabili 5%, lucrători în construcții 10%, operatori de vehicule 1% (Stephan, Stephan, 1985). Cifrele demonstrează elocvent cum profesiile foarte bine plătite, atât cele manuale (muncitori, operatori, constructori etc.), cât și cele intelectuale (medici, manageri), sunt aproape nepermisive pentru femei. O inegalitate flagrantă, dar mai puțin discutată până de curând este aceea că femeile au profesii și execută munci cu mare încărcătură afectivă și disonanță emoțională. În relația cu publicul, în calitate de educatoare și învățătoare, ca secretare, vânzătoare și chelnerițe etc., lor li
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
300 dolari și peste, 2,4% femei și 5,1% bărbați. Se poate constata o corelație pozitivă ridicată: cu cât crește salariul, cu atât proporția bărbaților este mai mare. Fără îndoială că de la an la an se schimbă cifrele, dar inegalitatea rămâne. Dacă asociem veniturile, în speță salariul, cu variabila sex sau gen social (bărbat-femeie), putem constata ușor pentru toate țările că inegalitatea în domeniul muncii este majoră atât pe orizontală (la aceleași profesii și munci), cât și pe verticală (bărbații
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu atât proporția bărbaților este mai mare. Fără îndoială că de la an la an se schimbă cifrele, dar inegalitatea rămâne. Dacă asociem veniturile, în speță salariul, cu variabila sex sau gen social (bărbat-femeie), putem constata ușor pentru toate țările că inegalitatea în domeniul muncii este majoră atât pe orizontală (la aceleași profesii și munci), cât și pe verticală (bărbații ocupă profesii și posturi mult mai bine plătite). 6.1.2. Teorii despre structura și dinamica rolurilor în familietc "6.1.2
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu C „ce dau” (costurile), cu X soția și cu Y soțul, echitatea se exprimă astfel: În momentul în care unul sau amândoi partenerii apreciază că nu există egalitate între raporturile respective, ei vor adopta diverse strategii pentru a rezolva inegalitatea. Soluțiile sunt comportamentale, atunci când individul în cauză modifică ceva în acțiunile lui față de celălalt în vederea restabilirii egalității, sau psihologice, adică modificarea prin diferite tactici justificative a percepției mărimii elementelor din ecuație. În primul caz, se transformă ceva efectiv în comportament
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
comportament, în al doilea, doar pe plan mental. Având în vedere că relația dintre X și Y este una de dependență reciprocă și că X poate acționa și asupra beneficiilor și costurilor lui Y, nu numai asupra celor proprii, iar inegalitatea este resimțită în general de un partener în defavoarea lui, sunt patru posibilități de a egaliza raporturile: micșorarea costurilor proprii, mărirea beneficiilor proprii, mărirea costurilor celuilalt, micșorarea beneficiilor celuilalt. Desigur, mărirea sau micșorarea unuia sau altuia dintre termenii ecuației se poate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fetele sunt solicitate în 57% dintre cazuri să spele vasele, în timp ce băieții în 40%; la ajutorul pentru curățenie în casă, 44% fetele, 28% băieții; la a se ocupa de fratele sau sora mai mică, 8% fetele, 3% băieții. Situația în inegalitatea distribuirii sarcinilor domestice nu s-a schimbat mult în țările occidentale în anii ’90. Astfel, în SUA, indiferent dacă soția este angajată sau nu, soțul contribuie la treburile gospodărești doar pe jumătate (Strong, DeVault, Sayad, 1998). În anul 2000, aproape
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
personal, timp liber etc.) și diferite tipuri de capital marital (monetar și nonmonetar). Din ce în ce mai mulți economiști și sociologi ce se preocupă de familie iau în considerare și problema transmiterii patrimoniului familial, interesându-se de rolul acestuia în crearea și reproducția inegalităților sociale, de atitudinea membrilor familiei față de diverse modalități de moștenire, de relația dintre legiferările din acest domeniu și mentalitatea cotidiană. 6.2.3. Puterea și luarea de decizii în familietc "6.2.3. Puterea și luarea de decizii în familie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fizică, o fac. Altfel spus, în cazul în care controlul social este precar. Or, în teritoriul domestic sunt condiții ce contribuie la nefuncționarea la cote înalte a acestui control și la facilitarea actelor violente (în special din partea bărbaților), și anume: inegalitatea de putere, bărbații având mai multă forță fizică, adesea și economică față de soții, iar părinții față de copii; caracterul privat al familiei determină, pe de o parte, reținerea din partea celor agresați să ceară ajutor din afară și, pe de altă parte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
destul de strânsă. Astfel încât,dezavantajate apar în SUA femeile afro-americane și hispanice, iar la noi, cele din comunitățile de rromi. În asemenea familii, și certurile sunt mai grave, fiind determinate de consumul de alcool și droguri, de lipsa de bani, de inegalitatea flagrantă în efectuarea treburilor gospodărești, de gelozie. După cum arătam în subcapitolul 5.3.2., în viziunea mea, aceste caracteristici sunt atât de interdependente, încât formează un sindrom al incapacității de conviețuire normală care duce, în marea majoritate a cazurilor, la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în cvasitotalitate consimțite, că e o joacă de explorare sexuală. Unele cercetări arată însă că o pondere însemnată o au actele abuzive sau, oricum, există o diferență mare de vârstă între frate (17-18 ani) și soră (10-11 ani), ceea ce înseamnă inegalitate de putere (Russell, 1986). Tema relațiilor sexuale dintre frați și surori rămâne încă un domeniu puțin studiat, probabil și pentru că - dată fiind ponderea mai mare de consensualitate - cazurile raportate sunt mai puține și nu angajează „scandaluri” în jurul lor. Cercetări de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
expuse mai sus survin și dezavantaje ale respectivei liberalizări. Cel mai pronunțat este acela că, fiind tratate egale cu soții la despărțire, femeile pierd practic economic, deoarece sunt dezavantajate grav ca posibilități materiale (centrarea pe viața casnică, în loc de cea profesională, inegalitate în salarizare, șansele mai mici de angajare după divorț etc.). Aici se cuvine să menționăm că, în sistemul american, în mod tradițional soțul divorțat primea din partea fostului partener conjugal două feluri de ajutor financiar: unul pentru îngrijirea și creșterea copiilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1964). Odată cucreșterea numărului de studenți de la 80.000 în 1961 la 800.000 în 1980, disparitatea de șanse s-a mai redus, dar democratizarea în acest domeniu rămâne o iluzie (Segalen, 1987). R. Boudon (1973) crede, de altminteri, că inegalitatea de șanse școlare și socioprofesionale, alături de inegalitatea economică reprezintă singura formă de inegalitate care nu pare să fi fost afectată serios de dezvoltarea societății industriale. Deși la o analiză statistico-matematică mult mai de detaliu, relația dintre ocupația tatălui și șansele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
80.000 în 1961 la 800.000 în 1980, disparitatea de șanse s-a mai redus, dar democratizarea în acest domeniu rămâne o iluzie (Segalen, 1987). R. Boudon (1973) crede, de altminteri, că inegalitatea de șanse școlare și socioprofesionale, alături de inegalitatea economică reprezintă singura formă de inegalitate care nu pare să fi fost afectată serios de dezvoltarea societății industriale. Deși la o analiză statistico-matematică mult mai de detaliu, relația dintre ocupația tatălui și șansele școlare și sociale (realizarea în viață) apare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
000 în 1980, disparitatea de șanse s-a mai redus, dar democratizarea în acest domeniu rămâne o iluzie (Segalen, 1987). R. Boudon (1973) crede, de altminteri, că inegalitatea de șanse școlare și socioprofesionale, alături de inegalitatea economică reprezintă singura formă de inegalitate care nu pare să fi fost afectată serios de dezvoltarea societății industriale. Deși la o analiză statistico-matematică mult mai de detaliu, relația dintre ocupația tatălui și șansele școlare și sociale (realizarea în viață) apare mai nuanțată decât afirmațiile de mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Comentând gradul mai mare de insatisfacție al femeilor în căsnicie decât al bărbaților, ca și faptul că ele inițiază în proporție mai ridicată divorțul - activista feministă L. Sontag (1994) reliefează următorul episod tipic în neînțelegerile familiale: femeia identifică subiectul discuției (inegalitatea în realizarea sarcinilor gospodărești, de exemplu); bărbatul neagă validitatea și importanța problemei; femeia insistă; bărbatul o acuză de „cicăleală”; femeia devine supărată și furioasă; bărbatul pleacă (și, eventual, vine târziu acasă). Modelul este frecvent, iar femeia este clar dezavantajată. Observația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care, alături de ziaristul Hariton Candrea din Fratele norocos, poate fi considerat unul dintre cele mai bine conturate personaje ale lui R. Ceea ce supără este digresivitatea extremă, care face din aceste scrieri veritabile narațiuni în stilul secolului al XVIII-lea. În ciuda inegalităților, textul rezistă prin ingeniozitate și prin arta cu care sunt manevrate detaliile, prin îmbinarea dramatismului autentic cu falsul patetism, prin trecerea rapidă de la o atitudine jovială la considerații filosofice. R. schimbă „frecvent registrele, prozatorul fiind, după caz, patetic, bonom, pitoresc
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
dar nu-i este în putință să noteze deplasările nevăzute ale sufletului subtil, el are aproape geniu în producerea gloatelor și exponenților ei, și e un scriitor adesea cu totul inferior al lumii de la nivelul orizontului nostru. Cu toate aceste inegalități, Liviu Rebreanu este un mare scriitor și pe drept cuvânt creatorul romanului românesc modern, cu mult asupra a ceea ce epoca lui produsese. G.CĂLINESCU Rebreanu scrie un roman al marilor ciocniri, al marilor conflicte dramatice, al momentelor de tensiune. Este
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
cei dornici să urce pe scara socială. Conform cifrelor strânse de Luxembourg Income Study, cea mai autorizată sursă de date din lume În ceea ce privește distribuția veniturilor, Statele Unite ale Americii sunt pe locul douăzeci și patru printre națiunile dezvoltate din punctul de vedere al inegalității veniturilor. Numai Rusia și Mexic se situează mai jos2. Toate cele optsprezece națiuni dezvoltate din Europa au o mai mică disparitate Între bogați și săraci. În Statele Unite ale Americii, venitul persoanei tipice cu venit mare este de 5,6 ori
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mare decât cel al persoanei tipice cu venit mic, după ce facem ajustările pentru taxe, transferuri și mărimea familiei 3. Prin contrast, acest factor este 3 În Europa de Nord, iar În Europa Centrală se situează Între 3,18 și 3,544. Dacă inegalitatea este În creștere chiar și În Europa, această creștere este modestă - cu excepția Marii Britanii -, În comparație cu creșterea rapidă a inegalității veniturilor În Statele Unite ale Americii În ultimele trei decenii 5. Salariile și alte beneficii sunt cel mai bun indicator al mobilității sociale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
3. Prin contrast, acest factor este 3 În Europa de Nord, iar În Europa Centrală se situează Între 3,18 și 3,544. Dacă inegalitatea este În creștere chiar și În Europa, această creștere este modestă - cu excepția Marii Britanii -, În comparație cu creșterea rapidă a inegalității veniturilor În Statele Unite ale Americii În ultimele trei decenii 5. Salariile și alte beneficii sunt cel mai bun indicator al mobilității sociale. Dintre cele 20 de națiuni mai dezvoltate din lume, Statele Unite ale Americii sunt pe ultimul loc În rata
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
manufacturier din Statele Unite ale Americii a fost cel mai mare cele ale țărilor industrializate. În 2000, acest salariu rămăsese În urma celui din cinci țări europene și majoritatea celorlalte țări europene micșoraseră În mod semnificativ diferența 10. Atunci când măsurăm raportul de inegalitate dintre câștigurile celor cu salarii mari (cei care câștigă mai mult decât 90% din forța de muncă) și al celor cu salarii mici (cei care câștigă mai mult decât 10% din forța de muncă), Statele Unite ale Americii deține ciudata distincție
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]