4,673 matches
-
îndreptată împotriva legii, decizie formulată de o autoritate de judecată ce are forță de res judicata; ... 5) Solicitantul/reprezentantul legal al Solicitantului a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru comiterea uneia dintre următoarele infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat (art. 367 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare), infracțiuni de corupție (art. 289-294 din Legea nr. 286/2009) și infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (art. 10-13 din Legea nr. 78/2000 ), infracțiuni împotriva intereselor financiare
GHID din 21 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299592]
-
îndreptată împotriva legii, decizie formulată de o autoritate de judecată ce are forță de res judicata; 6) Solicitantul/reprezentantul legal al Solicitantului a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru comiterea uneia dintre următoarele infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat (art. 367 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare), infracțiuni de corupție (art. 289-294 din Legea nr. 286/2009) și infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (art. 10-13 din Legea nr. 78/2000 ), infracțiuni împotriva intereselor financiare
GHID din 21 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299592]
-
profesională îndreptată împotriva legii, decizie formulată de o autoritate de judecată ce are forță de res judicata; ● solicitantul/reprezentantul legal al solicitantului a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești pentru comiterea uneia dintre următoarele infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat (art. 367 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare), infracțiuni de corupție (art. 289-294 din Legea nr. 286/2009) și infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (art. 10-13 din Legea nr. 78/2000), infracțiuni împotriva intereselor financiare
GHID din 21 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299592]
-
la nivelul populației generale Obiectiv specific 1.1 - Colectarea și centralizarea datelor relevante pentru stabilirea tendințelor criminalității la nivel național Obiectiv specific 1.2 - Creșterea nivelului de informare cu privire la problematica infracționalității Obiectiv specific 1.3 - Implementarea unor programe pentru prevenirea comportamentelor infracționale în cadrul unităților de învățământ și la nivel comunitar și instituțional Obiectiv general 2 - Prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Obiectiv specific 2.1: Îmbunătățirea colaborării între instituții, în vederea asigurării sprijinului de specialitate pentru prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
general 2 - Prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Obiectiv specific 2.1: Îmbunătățirea colaborării între instituții, în vederea asigurării sprijinului de specialitate pentru prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Obiectiv specific 2.2: Creșterea nivelului de informare a specialiștilor pentru identificarea riscului infracțional la nivelul grupurilor vulnerabile Obiectiv general 3 - Prevenirea reiterării comportamentului infracțional în cazul persoanelor sancționate cu măsuri sau pedepse neprivative de libertate Obiectiv specific 3.1 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor măsuri/sancțiuni neprivative de libertate la nivel comunitar
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Îmbunătățirea colaborării între instituții, în vederea asigurării sprijinului de specialitate pentru prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Obiectiv specific 2.2: Creșterea nivelului de informare a specialiștilor pentru identificarea riscului infracțional la nivelul grupurilor vulnerabile Obiectiv general 3 - Prevenirea reiterării comportamentului infracțional în cazul persoanelor sancționate cu măsuri sau pedepse neprivative de libertate Obiectiv specific 3.1 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor măsuri/sancțiuni neprivative de libertate la nivel comunitar Obiectiv specific 3.2 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
3.1 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor măsuri/sancțiuni neprivative de libertate la nivel comunitar Obiectiv specific 3.2 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor măsuri/sancțiuni neprivative de libertate la nivel societal Obiectiv general 4 - Prevenirea reiterării comportamentului infracțional la persoanele sancționate cu măsuri sau pedepse privative de libertate Obiectivul specific 4.1 - Prevenirea recidivei la minori și tineri față de care s-au dispus măsuri educative sau pedepse privative de libertate Obiectiv specific 4.2 - Creșterea implicării în muncă în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
286/2009, cu modificările și completările ulterioare, presupune existența anumitor condiții, cum ar fi existența unei hotărâri de condamnare, gravitatea faptelor, forma de vinovăție, momentul comiterii uneia dintre infracțiuni, care exclud reținerea recidivei în unele ipoteze în care autorul reiterează comportamentul infracțional. Limitarea impusă de legiuitor se justifică prin aceea că doar în cazul anumitor infracțiuni perseverența infracțională, care fundamentează regimul recidivei, atinge un nivel de intensitate care să reclame un tratament agravat. Deși complet justificată din perspectivă juridică, această limitare "tehnică
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de condamnare, gravitatea faptelor, forma de vinovăție, momentul comiterii uneia dintre infracțiuni, care exclud reținerea recidivei în unele ipoteze în care autorul reiterează comportamentul infracțional. Limitarea impusă de legiuitor se justifică prin aceea că doar în cazul anumitor infracțiuni perseverența infracțională, care fundamentează regimul recidivei, atinge un nivel de intensitate care să reclame un tratament agravat. Deși complet justificată din perspectivă juridică, această limitare "tehnică" conduce la restrângerea universului cercetării recidivei în domeniul comportamental. Pentru a obține rezultatele preconizate în implementare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
ipotezele de recidivă în sensul Legii nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și celelalte situații în care o persoană a comis o primă faptă penală, iar ulterior acelui moment, în pofida existenței unei "avertizări oficiale", a reiterat comportamentul infracțional. Această definiție a recidivei a fost preluată din studiul ce stă la baza prezentei strategii. Strategia se fundamentează pe o cercetare aprofundată a cauzelor recidivei, realizată în cadrul proiectului SECURE - O comunitate sigură, educată și implicată în mod responsabil, finanțat
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
ajutorul specialiștilor din ANP și DNP prin completarea unor fișe pentru cei implicați în studiu. Rezultatele obținute sunt originale și de mare interes la nivel național. Se poate constata, în urma efectuării acestei cercetări, că profilul persoanelor care reiterează comportamentul infracțional este conturat de următorii factori: proveniența din familii disfuncționale, săvârșirea de fapte penale din copilărie, abandonarea școlii și consumul de substanțe*1) interzise sau alcool. Prin urmare, orice programe de prevenție a infracționalității și/sau a recidivei în România trebuie să țintească
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
nevoie de o abordare integrată, abordare ce excedează mult limitele sistemului de justiție. Viziune Indiferent de măsurile penale aplicate, rata recidivei nu a putut fi coborâtă sub un anumit prag nicăieri în lume, acest lucru arătându-ne că modificarea comportamentului infracțional este un proces extrem de complex*2). Potrivit studiilor psihologice, sancțiunea penală nu este un mecanism suficient pentru a opri comportamentul infracțional. Oricât de tentați am fi să ascultăm vocile opiniei publice care solicită pedepse mai mari în speranța că acestea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
nu a putut fi coborâtă sub un anumit prag nicăieri în lume, acest lucru arătându-ne că modificarea comportamentului infracțional este un proces extrem de complex*2). Potrivit studiilor psihologice, sancțiunea penală nu este un mecanism suficient pentru a opri comportamentul infracțional. Oricât de tentați am fi să ascultăm vocile opiniei publice care solicită pedepse mai mari în speranța că acestea ar reduce infracționalitatea, datele arată contrariul. *2) În Marea Britanie, rata generală a recidivei a fost de 25.5%, pentru perioada ianuarie-martie
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
S.U.A are cea mai ridicată rată de recidivă: datele statistice arată faptul că, în 2020, 76,6% din deținuți sunt arestați din nou în termen de 5 ani (sursa https://harvardpolitics.com/recidivism-american-progress/). În Suedia, 41% dintre persoanele care au avut un prim act infracțional în 2017 au recidivat în termen de trei ani. Procentul de recidivă în rândul femeilor a fost de 30%, iar în rândul bărbaților de 44%. Statisticile arată doar modificări minore de-a lungul timpului (sursa: https://bra.se/english/bra-in-english/statistics/statistics-from-the-judicial-system). SNPR își propune să
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de muncă și alte aspecte ale perioadei incipiente post-liberare nu sunt suficient de ofertante pentru a-i determina pe deținuți să se simtă acceptați și susținuți în eforturile lor, lucrările de specialitate avertizează asupra riscului major de recădere în cariera infracțională. Realizarea Studiului integrat privind cauzele recidivei a inclus o componentă de cercetare a percepțiilor populației generale care a relevat faptul că o serie de obstacole semnificative pentru reintegrarea socială sunt asamblate chiar de atitudinile, preconcepțiile, stereotipurile populației cu privire la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Ioan. (2018). Etnografia tranzițiilor la deținuți. București. Discuția despre autoritățile locale și serviciile acestora se încadrează într-un spectru mai larg al comunității și al influenței benefice a acesteia în sensul încurajării desistării, anume al renunțării la angajarea în comportamente infracționale. Desistarea, un concept care se află de mult timp la baza mai multor sisteme de probațiune, inclusiv a celui din România, nu este în mod unilateral cauzată de autodeterminarea individului în sensul renunțării la viața infracțională. Desistarea depinde într-o
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
la angajarea în comportamente infracționale. Desistarea, un concept care se află de mult timp la baza mai multor sisteme de probațiune, inclusiv a celui din România, nu este în mod unilateral cauzată de autodeterminarea individului în sensul renunțării la viața infracțională. Desistarea depinde într-o mare măsură de etichetarea prosocială, pozitivă a comunității, a mediului social în care foștii condamnați sunt reintegrați. La nivel teoretic, desistarea a fost privită de sociologi ca un rezultat al interacțiunii dintre acțiunea individuală și structura
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de sociologi ca un rezultat al interacțiunii dintre acțiunea individuală și structura socio-economică și politică mai largă (Farrall, Bowling 1999)*9). Maruna (2001) a definit desistarea ca o abstinență pe termen lung în rândul persoanelor care au fost angajate în cariere infracționale de durată*10). Definiții mai rezervate au fost formulate de exemplu de către Laub și Sampson (2001), care diferențiază între "încheierea" carierei infracționale și desistarea propriu-zisă, care este văzută ca un proces complex*11). Desistarea, ca proces de schimbare a identității și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
a definit desistarea ca o abstinență pe termen lung în rândul persoanelor care au fost angajate în cariere infracționale de durată*10). Definiții mai rezervate au fost formulate de exemplu de către Laub și Sampson (2001), care diferențiază între "încheierea" carierei infracționale și desistarea propriu-zisă, care este văzută ca un proces complex*11). Desistarea, ca proces de schimbare a identității și comportamentelor individuale, nu este echivalentul încheierii carierei infracționale. Studiul desistării se bazează pe înțelegerea mecanismelor, cauzelor și modurilor care susțin acest proces
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
formulate de exemplu de către Laub și Sampson (2001), care diferențiază între "încheierea" carierei infracționale și desistarea propriu-zisă, care este văzută ca un proces complex*11). Desistarea, ca proces de schimbare a identității și comportamentelor individuale, nu este echivalentul încheierii carierei infracționale. Studiul desistării se bazează pe înțelegerea mecanismelor, cauzelor și modurilor care susțin acest proces pe toată durata lui. Aspectele contextuale, sociale au fost creditate, cu timpul, ca esențiale în înțelegerea felului în care se poate obține desistarea în rândul foștilor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
și McNeill (2017) analizează desistarea în conjuncție cu înțelegerea acesteia ca un proces complex și dinamic de dezvoltare umană, care este situat și profund afectat de contextul social în care se desfășoară, în care indivizii nu doar renunță la carierele infracționale, dar și navighează contextul social în direcția reintegrării*12). Practic, desistarea, ca să fie efectivă, trebuie să fie recunoscută și validată de comunitate, de autorități, de stat etc. Reabilitarea socială și judiciară a individului sunt astfel condiții necesare pentru succesul acțiunilor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
a riscurilor și nevoilor (SERN) - pe parcursul unei colaborări inițiate în 2011. Datele colectate prin intermediul SERN pot fi grupate în câteva categorii: identificarea persoanei ce urmează a fi evaluată; factori de risc statici - cei care se raportează la istoria infracțională a persoanei, în număr de 12; factori de risc dinamici - în număr de 18, care vizează nevoile criminogene și nevoile speciale prezumtive ale persoanei. În același registru al elaborării instrumentelor de evaluare a riscului, la nivelul ANP a fost constituit
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Studiul integrat privind cauzele recidivei - sintetizează și dezvoltă constatările demersurilor de cercetare antemenționate. Analiza corelată a rapoartelor de cercetare individuale a rezultat în elaborarea Studiului integrat privind cauzele recidivei, care reprezintă cea mai recentă și mai amplă diagnoză a fenomenului infracțional din România, precum și cel mai complet set de concluzii și recomandări actualizate cu privire la domeniul de interes. Această analiză a relevat o serie de concluzii care constituie fundamentul unor intervenții bazate pe dovezi științifice propuse în cuprinsul SNPR
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
încât infractorilor cu risc mai ridicat să li se aplice intervenții mai puternice decât celor cu un nivel de risc mai scăzut. Principiul nevoii statuează că variabilele dinamice/factorii de risc dinamici sau nevoile criminogene asociate cu cauza și predicția comportamentului infracțional ar trebui prioritizate pentru aplicarea măsurilor. În final, principiul receptivității sugerează că intervențiile ar trebui adaptate la caracteristicile persoanei condamnate: receptivitatea generală susține că pentru a promova comportamente prosociale pozitive ar trebui folosite abordările cognitiv- comportamentale, livrate cu mare atenție
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
slab plătit sau de calitate inferioară din cauza lipsei de calificări sau experiență; de asemenea, dependența de asistență socială, care derivă din dificultățile în găsirea unui loc de muncă, generează costuri suplimentare pentru guvern. O altă consecință este reiterarea comportamentului infracțional - recidiva - după cum au relevat și studiile sociologice anterioare, persoanele care nu reușesc să se reintegreze în societate și să găsească un loc de muncă au un risc crescut de a recidiva, ceea ce produce costuri suplimentare pentru sistemul de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]