5,216 matches
-
faci treabă de măntuială; așadar dacă o faci ca lumea refuzi logica sistemului și dovedești că ești altfel. Rămășițele teribilismului adolescentin...” Școala altfel nu e singura paradigmă interesantă. E plină teoria pedagogică. “Școala incluzivă”, “centrarea pe elev”, “metode activ participative”, “inserția pe piața muncii”, “învățare inter-și transdisciplinară” sunt de ani buni vedete ale examenelor de pedagogie sau ale cursurilor de perfecționare urmate de profesori. E realmente nevoie de o școală pentru toți de vreme ce toți o urmează. Ce om întreg la
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
politice. Astfel, dacă schimburile economice și materiale reprezintă, firește, unul dintre cele mai simple și imediate obiecte ale unei lecturi antropologice, aceasta din urmă ar fi probabil mai fecundă prin interogarea relațiilor care se țes între ansamblul câmpurilor sociale de inserție și sfera proprie economiei. La un nivel superior, schimbările reprezentării făurite de actorii schimbărilor economice sunt ele însele o parte importantă din complexitatea acestor schimbări economice. În această optică, modelele explicative ale impunerii și ale determinării sau, la polul opus
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de formele de expresie ale pieței pe de alta: înveliș gol, semn pur și a priori vid, banii se oferă privirii ca o matrice de condensări imaginare nelimitate și de învestiri simbolice care, prin definiție, încrucișează și coagulează câmpurile de inserție ale actorilor; piața este de asemenea un model abstract care, pretându-se concretizărilor și ficțiunilor celor mai diverse, este un operator deosebit de maleabil de configurare și de înmulțire a relațiilor agonistice, dar și unul de clasare și de supunere. Pe lângă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
superioare africane ivoriene sau alogene concentrează mizele sociale esențiale care, atât în întreprindere, cât și în câmpul politic global, încadrează modurile de instaurare a autorității și de contestare a acesteia. Planurile de ajustare structurală schițate în anii optzeci, care urmăresc inserția economiei locale în procesul general al mondializării, admit în viziunile locale o tutelă pe care actorul simbolic occidental o exercită asupra statului prin intermediul organismelor financiare internaționale și care dublează, în planul semnificațiilor, controlul străin al întreprinderilor. La aceste două nivele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și determinând o largă distribuire de mâncare și băutură, ceremonia în sine este unul din evenimentele în care sunt delapidați în mod colectiv banii proveniți din implicații personale în salariat sau în cultura cafelei. Dacă satele în cauză prezintă o inserție remarcabilă în economia de piață, în schimb orice posibilitate de utilizare a acesteia în sensul unei diferențieri individuale este în permanență dejucată în folosul unei întăriri a structurii autorității de rudenie, deosebit de marcantă după independență. Relațiile comerciale au, în această
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
totuși în întreprindere, care nu este nici punctul de origine, nici sfârșitul lor, ci mai degrabă unul din momentele construirii lor și o latură a actualizării lor. Dacă emitem ipoteza conform căreia actorii participă la ridicarea propriului lor statut prin inserția activă în diferitele sfere ale vieții lor personale, familie, reședință, asociații, sindicat, adunări religioase și politice și dacă ne îndepărtăm de ideea unei cauzalități univoce și predeterminate, etnologului îi revine sarcina de a recompune coerența acestui amestec de locuri ocupate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
poziția de străin, moștenire epistemologică a etnologului, facilitează în mod tendențial, fără nicio îndoială, pătrunderea cercetătorului în întreprindere, în timp ce apartenența lui la aceeași societate ca și actorii pune în lumină mizele pe care le concentrează această apartenență. Analiza modurilor de inserție a etnologilor în întreprindere se dovedește fructuoasă nu numai pentru deschiderea și dezvoltarea cercetării; ea posedă în ea însăși o dimensiune euristică sigură: există două paliere distincte, care merg de la autorizația obiectivă obținută prin moduri diverse până la imersiunea acceptată de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care îl implică. Este vorba de altfel de imaginea pe care și-o fac întreprinderile despre o observație etnologică și una dintre așteptările birourilor de consultanță care se adresează etnologilor. Voi preciza rapid care sunt trăsăturile marcante ale unei asemenea inserții în întreprindere, care cel mai adesea duce la ocuparea inevitabilă a unui post dintre cele mai inferioare în ierarhia muncitorească, din motivul lipsei de calificare profesională a etnologului pentru întreprindere. Această situație își are avantajele și inconvenientele ei: dacă permite
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alt nivel, tradiția metodologică în antropologie obligă prin urmare, când întreprinderea este construită ca obiect privilegiat, la evitarea riscului de a rămâne închis în ea, adică la surprinderea fenomenelor sociale care se manifestă în raporturile lor cu ansamblul câmpurilor de inserție ale actorilor și al învestirilor lor contradictorii. Întreprinderea este deci unul din locurile pornind de la care pot fi recompuse unitățile semnificative ale totalității socialului. Caracteristicile conjuncturii actuale, economice și politice, care fac din întreprindere pivotul mondializării, ar trebui deci să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un alibi pentru a le șterge din interogațiile disciplinei cu cât aceste procese le conferă în parte o amploare reînnoită. Conținutul acestei pertinențe trimite esențialmente la aprofundarea decriptării articulărilor care acționează la dublele nivele transversale și verticale ale câmpurilor de inserție ale actorilor (politic, economic, religios, rudenie etc.) și ale scărilor care leagă un microgrup la un spațiu global devenit prin caracterele sale de virtualitate, de volatilitate și de realitate un fapt social total. Evoluția cultelor de posesiune în Laos, cutie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dezvoltarea fără precedent a studiilor etnologice centrate asupra temelor patrimoniului și a memoriei care apar în mod simptomatic odată cu declinul activităților industriale în cauză 89. Aceste concepții ale disciplinei tind să niveleze realul, să-l reducă prin rezumarea modurilor de inserție politică și de diferențiere economică ale indivizilor sau grupurilor sociale. Asistăm din ce în ce mai mult la concretizarea unei tendințe de implantare a anchetelor în chiar sânul instituțiilor capitalismului, cu obiecte atât de fragmentare și de detașate de mizele centrale ale muncii precum
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
semnalarea altor trei direcții analitice privind regimurile de interdependență dintre diferitele fațete sub care se prezintă realitățile sociale: conjugarea dintre dimensiunile fenomenelor sociale (trimițând la noțiunea de totalitate exprimată de Mauss); multiplele articulări dintre diferitele câmpuri, instituții și spații de inserție socială; legăturile dintre scările socialului, coerența internă a universurilor microsociale de relații interpersonale neavând o semnificație prea mare atunci când este deconectată de raporturile pe care le întreține cu dinamicile sociale care, la nivel local, regional, național și internațional, se conjugă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
profesionale (incluzând persoanele pensionate, inserate separat în alte spații de muncă, excluse de pe piața muncii sau constrânse la forme de angajare instabile și depreciate)? A lua ca obiect de studiu un cartier urban presupune abordarea felului în care modalitățile de inserție în sfera muncii (total reînnoite) capătă sens în acest cadru urban (parțial neschimbat), contribuie la modelarea raporturilor de vecinătate și a raporturilor familiale (raporturi între soți, mize ale transmiterilor părinți / copii etc.) și, bineînțeles, a raporturilor cu autoritatea în diferitele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu cât formele actuale de implicare a instituțiilor de stat sau a colectivităților locale, care se definesc per ansamblu în funcție de problemele de șomaj și de precaritatea economică, se substituie parțial unei hegemonii totalizante a lucrătorilor huilei, organizate tocmai pe baza inserției în domeniul muncii și al producției 102. Această axă de analiză se dovedește în egală măsură primordială dacă ne amintim că sindicalismul minier a furnizat majoritatea militanților și aleșilor politici de la începutul secolului până foarte recent în unele locuri 103
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
făcut obiectul a numeroase publicații. Ea pune în cauză categoria însăși a muncii fabricată de sociologie 108 și obligă la reexaminarea evantaiului diverselor modalități de angajare. Din alt punct de vedere, distincțiile stabilite între sfera muncii și alte domenii de inserție socială ar merita o atenție susținută. Ele par a se estompa obiectiv, pe de o parte, și a se reconstrui pentru a fi transformate în paravan al degradării pieței muncii, pe de alta. Astfel, debordarea progresivă a formelor de coeziune
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pentru a fi transformate în paravan al degradării pieței muncii, pe de alta. Astfel, debordarea progresivă a formelor de coeziune construite pornind de la muncă se traduc, în modalități variabile la infinit, printr-o înmulțire simetrică a ideologiilor glorificând modurile de inserție socială detașate de sfera productivă. În formulările lor savante (sociologice, economice, filozofice), generate de curentele asociative sau promulgate oficial, ideologiile care se apropie de topica "sfârșitului muncii" (a centralității muncii ca loc de învestire și de definire a statutului) sunt
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reconstrui "legătura socială", invocând o enigmatică "rentabilitate socială"114. Pot fi observate așadar diferitele regimuri de înscriere a raporturilor comerciale și de reconstrucție a logicilor financiare în câmpurile muncii și ale întreprinderii, dar și într-un ansamblu de sfere de inserție socială în aparență rupte de domeniul economiei. În general, ele arată o transformare a modurilor de dominare (și deci de supunere, de legitimare, de contestare) atât în plan național, cât și la nivel mondial. Aceste procese, care înșiruie în combinații
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
această optică, spațiul specific al întreprinderii oferă în același timp un punct de plecare și o coerență metodologică, este necesară o descentrare a anchetei pentru a urmări parcursurile salariaților și a surprinde locul special al muncii în pluralitatea modurilor de inserție socială. Faptul că este ales ca pivot al unei investigații antropologice un cartier sau o întreprindere, focalizarea exclusivă a studiilor asupra straturilor sociale muncitorești sau populare se dovedesc cu atât mai limpede a fi o capcană metodologică și teoretică cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Lille, unde ar fi trebuit: unul să facă dovada competențelor lui în materie de "mobilizare" a populației pentru a le aplica în această parte considerată "dificilă" a metropolei nordice, obiect privilegiat al "politicii orașului"; celălalt să observe dispozitivele denumite "de inserție prin economie" pentru a le repatria în orașul lui de origine. Situația devine foarte repede absurdă în virtutea obiectivelor afișate inițial: orice acțiune este blocată și se împotmolește inexorabil în conflictele care au ca protagoniști primăria de cartier și releele ei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
expansiune însemnată. Ea arată în plus, de la un capăt la altul, o propensiune pentru contestarea constantă a modalităților de acțiune, întotdeauna considerate nesatisfăcătoare, ale căror obiective condensează însă din ce în ce mai mult noțiunea de dezvoltare în jurul unui imperativ construit în partaj binar: inserția pe o piață mondială impunându-și caracterul său de evidență incontestabilă, pe de o parte, repararea sau prevenirea efectelor devastatoare atribuite acesteia din urmă, pe de alta. În punctul acesta precis, aceste evoluții sunt strâns corelate cu desfășurarea ideologiei umanitare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu poate fi concepută astăzi decât în funcție de construirea unei ficțiuni a substituției între "problemele sociale", cauzele acestora, soluțiile care le pot remedia sau unitatea lor postulată prin termenul de dezvoltare locală, care își semnalează propriul eșec și / sau consecință a inserției pe piața globală. Această noțiune de dezvoltare locală, vagă, redusă la un simplu slogan, și din acest motiv puternic ambivalentă, trimite atât la retoricile puterii publice și ale unui număr crescând de instituții internaționale, cât și la protestele recente având
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de investigație și relațiile lor permite reformularea conținutului problematicilor. Conjunctura prezentă face necesară încorporarea integrală, în dispozițiile și obiectele de cercetare, a unei interogații privind mutațiile raporturilor dintre politic și economic, pornind de la pozițiile construite de actori. Examinarea condițiilor de inserție pe o piață a muncii din ce în ce mai segmentată și selectivă, modurile de constituire a veniturilor individuale sau familiale (patrimonii, salarii, asistență și protecție socială...) se dovedesc a fi un prealabil imposibil de ocolit. Totuși, depășirea unei optici descriptive cere ca schimbările
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
satul perceput ca o comunitate de rude. Coeziunea este personificată în unul sau mai mulți bătrâni în jurul cărora se situează sătenii; • un principiu nou: acolo unde satul apare ca o realitate socioeconomică în dezvoltare, atașamentul față de acesta are la bază inserția personală în cadrul plantației. Satul și teritoriul lui constituie o imagine care se apropie de comunitățile rurale din câmpiile noastre europene. Pe de o parte, avem o realitate de structură personală în care contează exclusiv raporturile umane. Pe de altă parte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acest rasism de un trecut tradițional oarecum: el este un fenomen al Africii moderne, al Africii citadine. După cum spuneam, conștientizarea apartenenței etnice își are rădăcinile în dezmembrarea rudeniei și întoarcerea către menaj. Această izolare a celulei conjugale este determinată de inserția individuală în economia de piață. Meșteșugari, salariați, cultivatori, șomeri, acestea sunt noile stratificări sociale care se substituie jocului rudeniilor și legăturilor familiale. Nu vom putea dezvolta acest fenomen, pe care îl vom regăsi mai târziu. În fapt, ruptura este revoluționară
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
introducerea armei a transformat-o complet; ea tinde, nu fără greutate de altfel, să se integreze în circuitul monetar. Vânătoarea colectivă cu plasa Am urmărit o astfel de vânătoare, notând toate detaliile derulării ei și încercând mai ales să percepem inserția indivizilor concreți pe care îi cunoșteam în schema acestei practici. Tot satul masculin participă, cu excepția a doi bătrâni, Okendza, devenit un paria, și un bolnav. Adolescenții sunt de asemenea prezenți, ceea ce creează ocazia unei ciocniri foarte violente între acești tineri
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]