8,637 matches
-
germane, italiene, poloneze, suedeze, sârbești, grecești ș.a. A crescut, mai ales după instalarea la Vălenii de Munte, în 1908, a Tipografiei Datina Românească, ritmul aparițiilor de cărți. Bibliografia lui I. totalizează aproximativ 1400 de titluri, iar numărul studiilor și articolelor inserate mai întâi în presă se ridică la peste 25 000 de titluri. În covârșitoarea lor majoritate, cărțile sunt scrieri istorice, de la sinteze masive, ca Geschichte des rumänischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbiedungen (I-II, 1905), Geschichte des Osmanischen Reiches (I-
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
a dosarului de la Siguranță al lui I. Documentele au fost traduse în limba franceză de Alexandru Talex și publicate în „Les Cahiers Panaït Istrati” (3/1976, 7/1977). Ca urmare, în ziarul „L’ Humanité” din 21 aprilie 1978 va fi inserat articolul Sur le nouveau Gorki balcanic de Claude Prévost, care respinge incriminările lui Barbusse și reabilitează memoria lui I. Ca scriitor, I. a avut un destin prea puțin fericit. Datorită faptului că și-a compus o mare parte a operei
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
familiei devine „sculptor”, realizând un tablou sculptural cu ceilalți membri ai familiei, adică îi așază în poziția spațială și postura corporală dorită de el. Lucrează cu ei ca și cum ar fi niște marionete. După ce „sculptorul” a construit configurația confamilialilor săi, se inserează el însuși în acest spațiu, ocupând locul și poziția considerată de el drept cea mai potrivită. Pe urmă, terapeutul îl roagă pe „sculptor” să-i întrebe pe ceilalți membri ai familiei cum se simt în postura și poziția respectivă, dacă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Eminescu. Alte scrieri în proză aparțin Adelei Xenopol, lui Averchie Macovei, Olimpiei Iliuț și lui C. Drăgulinescu. Legende populare din Bucovina (culese de S. Fl. Marian) și balade din Transilvania (din colecția lui Ion Pop-Reteganul) apar în fiecare număr. Sunt inserate și note biografice, știri literare, teatrale, muzicale, varietăți, cronici dramatice. Adolf Last este autorul unei pertinente prezentări a piesei Năpasta de I.L. Caragiale. R.p. își întrerupe apariția pentru a nu face concurență unui nou periodic, „Gazeta Bucovinei”, editat la Cernăuți
REVISTA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289250_a_290579]
-
îi poate da și ceea ce ea are dreptul să-i ceară”, obiectiv atins într-o măsură și de R.M. În ultimii doi ani de apariție publicația își pierde treptat interesul pentru literatură, găzduind în cel mai fericit caz texte folclorice, inserate într-o puzderie de monografii (despre locuri și personaje) ce inundă paginile. Pe lângă studii, se desfășoară și lungi serii de editoriale pe teme de istorie, geografie și învățământ, caracteristice fiind clișeele, sintagmele-lozincă și formulele de discurs bazate, toate, pe ideea
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
și noile curente literare de A. Binet, un fragment din Psihologia artei moderne de H. Taine. Cât despre literatura din R.t., aceasta este constituită frecvent din republicări, considerate mai utile decât un text oarecare, fie el nou. Sporadic, Livescu inserează piese de teatru, improvizații literare ale unor actori-autori. Se publică multă poezie, exerciții modeste în bună parte (B. Florescu, Th. M. Stoenescu, Mircea Demetriade, H. G. Lecca ș.a.). Cu proză colaborează I. A. Bassarabescu, N. G. Rădulescu-Niger, I. T. Florescu ș.a.
REVISTA THEATRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289266_a_290595]
-
America ș.a. Ion Comșa alcătuiește Cronologia relațiilor diplomatice româno-americane, iar numărul 7-8/2003 cuprinde răspunsuri la ancheta Americanism sau europeism în gândirea politică actuală, datorate unor personalități precum Mihnea Gheorghiu, Virgiliu N. Constantinescu, Mihai Drăgănescu, Octavian Paler, Al. Zub. Se inserează traduceri din literatura americană: Iordan Chimet - patru cântece populare americane, George și Monica Dan - poeme de Stephen Vincent Benét, Ion Sava - Voiaj de plăcere de Thornton Wilder, Mircea Vaianu - Luna de la Caraibe de Eugene O’Neill, dar și recenzii la
REVISTA ROMANO-AMERICANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
de V. Alecsandri și nuvele de N. Gane și Iacob Negruzzi. Printre scriitorii străini din care se traduce figurează Lamartine, Musset, Hugo, Gautier, Maupassant, Zola, Hector Malot, Octave Feuillet, Lermontov, Turgheniev, Wilhelm von Kotzebue. Într-un șir de numere se inserează o versiune în limba română a studiilor de estetică ale lui Arthur Schopenhauer, pe cât se pare prima lor traducere într-o limbă străină. S-au tălmăcit, de asemenea, multe basme indiene, persane, turcești, precum și numeroase schițe umoristice din literatura engleză
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
și să cultive valorile tradiționale, mai cu seamă pe cele transilvănene, fără a cădea în regionalism. Astfel, pe lângă nenumărate note și articole despre conferințe, expoziții, spectacole de teatru, despre reviste și cărți, despre activitatea unor asociații (de pildă, Astra), sunt inserate frecvent medalioane și texte comemorative consacrate unor personalități ca Ioan Inocențiu Micu-Klein, George Coșbuc, Vasile Pârvan, Andrei Mureșanu, Paul Zarifopol, G. Ibrăileanu, Gib I. Mihăescu, G. Bogdan-Duică, Liviu Rebreanu, Cincinat Pavelescu ș.a. Se dezbate problema relațiilor interculturale dintre români și
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
ș.a. În paginile literar-culturale sunt publicate, de asemenea, versuri de Yvonne Rossignon, Vintilă Horia (Rugăciune pentru rănile țării), Ștefan Baciu (Radiografia cuvântului dor), Leon Feraru, Constantin Amăriuței, Al. Busuioceanu, Otilia Ghibu ș.a., precum și rubrica „Poezii din închisori”. Tot aici sunt inserate „informațiuni culturale” despre scriitori români în librăriile franceze: Mircea Eliade, Vintilă Horia, despre reprezentațiile cu piesele lui Eugen Ionescu, concertele lui George Enescu, expoziții ale pictorilor români în Occident, activitatea Fundației „Carol I”, despre cărți străine referitoare la România, precum și
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
unitatea românească, se rețin îndemnurile la unitate și rezistență: „Umăr la umăr și inimă lângă inimă să înfruntăm viforul de astăzi, croind drum spre zările izbăvirii. Pe-al nostru steag e scris UNIRE.” Literatura ocupă aici un loc însemnat. Sunt inserate texte din clasici: N. Bălcescu, D. Bolintineanu, M. Eminescu, O. Goga, unele în traducerea foarte bună a lui Arnold Roth. Sunt propuse profiluri ale unor mari personalități (M. Eminescu, M. Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza) și se ia mereu atitudine față de
ROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289384_a_290713]
-
Itterbeek întreprinde o analiză amănunțită a modului în care a fost tradusă poezia lui Blaga Sufletul satului în limbi europene de circulație, oferind și el două variante, în franceză și în neerlandeză. În cadrul unei rubrici noi, „Generația ’30”, Ion Dur inserează câteva texte inedite, Tragicul cotidian, Adolescența, Scrisoare provincială, scrise de Emil Cioran la șaptesprezece-optsprezece ani și oferite de fratele acestuia, Aurel Cioran; în ultimul număr sunt tipărite încă trei texte: Despre creștinism, Despre protestantism, Teismul ca soluție a problemei cosmologice
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
tocmai comună: simțul măsurii, care îl ferește atât de frenezia autohtonistă/localistă („Banatu-i fruncea!”), cât și de complexul sterilizant al marginalității. Într-o anumită măsură, de extreme îl protejează însăși metoda adoptată, R. urmărind cu o implicare detașată cum se inserează literatura bănățeană în „întregul” literaturii naționale și, concomitent, care sunt notele ce îi conferă diferența specifică, într-un joc bine condus între general și particular. Materia cărții e structurată după teme, modalități, linii stilistice, totul abordat cu simț istoric și
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
primejdiile veseliilor lumești”). Ș. a fost un orator cu autoritate, manifestându-se - în cuvântări ținute în românește, ungurește sau sârbește - în diete, la sinoade, în Parlament (la Viena, Pesta), la dezbaterile Senatului imperial (în care era membru). Multe discursuri sunt inserate în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în „Gazeta Transilvaniei”. În 1853 el face să apară „Telegraful român”, dând linia politică și culturală a publicației. Îi sunt găzduite aici articole privind situația românilor transilvăneni, dar și pe teme bisericești
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
de făcut pe plan pur teoretic, se estompează sau, oricum, devin problematice. Delimitările conceptuale nu trebuie supralicitate și artificializate, în fapt între conținutul și sfera diferiților termeni discutați existând puternice interferențe și suprapuneri. Privite în contextele semantice în care sunt inserate, conceptele de atitudine, valoare, nevoi și altele sunt în înalt grad interșanjabile. Între atitudini generalizate și valori (interiorizate), diferențele se dizolvă, mergând până la identitate totală (Linton, 1968). Tot așa cum valorile pot fi considerate nevoi spirituale sau trebuințe superioare (Zörgö, 1975
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
stadiile analizate mai sus. Cel ce se aruncă în foc ca să salveze viața unui copil se gândește mai puțin la responsabilități, pierderi și câștiguri sau modalități de acțiune. Asemenea acte par a fi motivate mai degrabă de sentimente și valori inserate prin socializare în straturi de mare adâncime ale personalității. Sau poate că sunt genetic programate. În tot cazul, o serie de factori mai specifici de personalitate și de context intervin în comportamentele de natură prosocială, unii analizați deja, alții urmând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
erotice blânde și delicate generează o surescitare moderată, dar o stare afectivă pozitivă, plăcută, pe când cele explicit sexuale (și „dure”), o surescitare ridicată și stări afective negative, inclusiv repulsie, de unde pornirile agresive. Interesantă și încurajatoare este și constatarea că reclamele inserate în programele ce conțin violență (și pornografie) sunt mai puțin reținute de public decât în alt gen de emisiuni. Astfel încât sponsorii care mizează pe marea audiență a programelor încărcate cu violență ar trebui să țină seama că ele sunt discutabile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Mecanismele sancționării sunt tratate în TAR tot în termenii mai specifici ai capitalului, costurilor și beneficiilor, ceea ce este cunoscut și ca problema de ordin secund a bunului public (the second order public good problem). „Bunul public”, așa cum indică și exemplul inserat în textul de față, nu înseamnă neapărat bunuri financiare, materiale culturale etc., ci, în principiu, orice dimensiune comună a spațiului sociocultural al unei colectivități umane. Un exemplu ilustrativ al acestei probleme este cel oferit de J. Coleman, interpretând fabula lui
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ere istorice? Și, mai ales, admițând ca operantă distincția dintre norme și valori - primele apărând exterioare individului, iar cele din urmă mult mai intim integrate în constelația personalității și funcționând ca vectori motivaționali de rang înalt -, de ce TAR nu a inserat în efortul ei explicativ factorul axiologic? Existența unui sistem de valori și norme la comunitățile sociale, care apare ca transsubiectiv și precedent acțiunilor individuale concrete, cu greu poate fi negată. Internalizarea datelor esențiale ale lui prin socializare explică, astfel, consensualitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
variabile „de interior” ale grupului, mergând de la „frecvența interacțiunilor” și „timpul de care se dispune pentru a realiza o sarcină”, până la „compoziția grupului”. În descrierea conținutului dimensiunii contextuale sunt prezente și variabile de legătură cu mediul ambiant, dar ele sunt inserate printre cele „de interior” și apar destul de palid marcate. Am ținut, de aceea, să adaug - în spiritul unor texte de specialitate mai recente (vezi și Gilbert, Fiske și Lindzey, 1998; Bryjak și Soroka, 2001) - la expresia „analiză contextuală” și cuvântul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În L. v. se parodiază o anume manieră de a discuta situația literaturii române, specifică epocii (lipsa publicului avizat, mulțimea traducerilor ș.a.), chiar programul revistei fiind o spirituală parodie a articolelor-program pe care orice gazetă se simțea obligată să le insereze în primul număr. Au colaborat, în afara lui Alceu Urechia (care mai semna Ortens, Aur și Iodoform), Cincinat Pavelescu, I.G. Ionescu-Quintus, D. Stăncescu și Al. Antemireanu. Cu parodiile Ab irato. Sonet parnasian, retipărit imediat în „Epoca literară” din 6 mai, și
LUMEA VECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287891_a_289220]
-
folosirea pauzelor. La fel de utilă este adiționarea prezentării cu folosirea materialelor auxiliare. Câteva reguli de utilizare a acestora ne oferă posibilitatea evitării unor erori: (1) materialele auxiliare trebuie folosite ca un supliment și nu să înlocuiască prezentarea; (2) materialele auxiliare se inserează în prezentare în locurile unde s-ar impune mai multe explicații; (3) asigurați-vă că tot auditoriul are acces (vizualizează, aude) la materialul auxiliar pe care-l folosiți; (4) vorbiți cu audiența, și nu cu materialul auxiliar (spre exemplu, unii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Revista „Vieața nouă” și cercul ei, memorialistul vorbește cu devoțiune. Simpatetică este și evocarea lui Ion Minulescu, dar alte apariții - Titu Maiorescu, B. Delavrancea, Emil Isac, Lucian Blaga - sunt mai palide. Și Figuri universitare (1967) este o culegere de portrete, inserate pe fond memorialistic, mai pregnante fiind „personajele” G. Bogdan-Duică, C. Rădulescu-Motru, Vasile Bogrea, Victor Papilian, Ștefan Bezdechi. Firesc, transpar și multe lucruri despre autorul amintirilor, despre precocitatea, cumințenia, predispoziția sa spre lectură și meditație, despre propria activitate și relațiile cu
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
colaborator literar al gazetei este Bonifaciu Florescu, prezent cu Aquarele și Poezii în proză, scurte poeme, comentarii lirice, instantanee. Într-o cronică literară Mircea Demetriade comentează defavorabil piesa Gaspar Grațiani a lui Ioan Slavici. Sub pseudonimul Strapontin (I. D. Malla) se inserează un comentariu asupra repertoriului dramatic al teatrelor bucureștene, iar Polit (Al. Macedonski) discută o conferință a lui G. I. Ionnescu-Gion, ținută la Ateneul Român. S.ț., din care au ieșit numai zece numere, a fost o gazetă scrisă cu nerv
STINDARDULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289934_a_291263]
-
Ș. debutează la sfârșitul adolescenței, în 1971, cu povestirea pentru copii Omul de zăpadă, publicată de revista „Luminița”. Aceluiași domeniu îi sunt circumscrise prima carte de proză, Țara păpușilor (1988), și volumul Fetițele poartă rochițe roz (1995). În interval se inserează romanul de dragoste Compoziție la patru mâini (1991), a cărui intrigă este continuată în Intrarea oprită (1995). Din exersarea alternativă a genurilor decurge consolidarea tehnicii de compoziție, la început marcată de discrepanțe frustrante între intenții și realizări, apoi, treptat, din ce în ce mai
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]