2,113 matches
-
celor trei cineaști maghiari. Operator convertit la regie de către Zoltán Fábri, Tibor Klöpfler, la cei 47 de ani ai săi, se află la al doilea film ca autor. După Omul fără adresă (1992), El Nino (1999) îl impune printr-un insolit har narativ, subsumat de astă dată genului roadmovie, frecvent abordat de cineaștii maghiari. Captivanta sa manieră extrem de vizuală amintește de înseși principiile prin care Béla Balàsz încerca să definească gramatica, stilistica și chiar poetica limbajului cinematografic. Filmul - un lung și
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
românului însă vine de altundeva. ({i în acest altundeva se vede școală lui Camil Petrescu, a lui Ov. S. Crohmalniceanu și a lui Florin Manolescu.) Sunt de găsit, în structura Vieții care începe vineri mai multe voci, mai multe istorii insolite și, mai ales, mai multe strategii narative decât în toată proza apărută la noi în ultimii ani. De la un moment încolo, a le discerne și a le ordona devine pur și simplu pasionant. Aici trebuie să funcționeze instinctul de detectiv
Pe stil vechi în stil nou și retur by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6543_a_7868]
-
fiind o fantezie comică Frații Grimm (2005). Un soi de nebunie sau de delir fantast reprezintă numitorul comun al tuturor acestor filme, precum și o plăcere nebună de a sparge cadrul firescului într-un fel de mind game de un ludic insolit. În Brazil, regizorul face să alterneze permanent două planuri, unul suprareal(ist), oniric, legat de lumea subconștientului și reprezentărilor ei, un altul real, însă o realitate difuză, distorsionată, apăsătoare. Lumea în care trăiește Sam Lowry (Jonathan Pryne), funcționar la Ministerul
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
anumit grad de generalizare și reflecție filozofică. După moartea mamei lor, tinerii canadieni, gemenii Jeanne Marwan (Mélissa Désormeaux- Poulin) și Simon Marwan (Maxim Gaudette), iau cunoștință prin intermediul notarului Jean Lebel (Rémy Girard), totodată prieten al familiei, de câteva clauze testamentare insolite. Pe lângă faptul că află tocmai în acest moment că au un frate, defuncta le încredințează două misiuni emblematice, căutarea tatălui lor și a fratelui lor. Dacă Simon găsește absurd tot acest travaliu care prelungește doliul într-o căutare dificilă, dat
Ex Oriente Incendium by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5408_a_6733]
-
atracție irepresibilă nu numai pentru "marginalii lecturii". S-ar putea să aibă dreptate, dacă ne gândim că în literatură nu e absolut necesar să regăsim lumea noastră, ci, tocmai dimpotrivă, uneori avem nevoie să ne proiectăm într-o ficțiune neobișnuită, insolită, cu alte reguli și cu altă atmosferă decât cele ale vremii noastre. Iar proza sadoveniană oferă ocazia de a ne instala într-o ficțiune compensatorie, într-o lume cu altfel de relații umane. Să luăm spre cercetare, așa cum am promis
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
ambiguitatea și dezagregarea limbajului, despre incomunicabilitate, absurd și despre altele asemenea îmi pare nițeluș exagerat. Mai curând aș include Căldură mare în rândul textelor care ilustrează obsesia lui Caragiale pentru raportul dintre ficțiune și realitate văzând, oricât ar părea de insolită apropierea, în Domnul un Don Quijote de respirație scurtă, pentru care realitatea din mintea sa rămâne mai puternică decât aceea propriu-zisă, iar în Fecior o variantă autohtonă și citadină de Sancho Panza parodic, blazat și lipsit de dimensiunea paremiologică a originalului
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
superioritatea, neînțelegerea de către contemporani, inadaptabilitatea la regulile lumii meschine și prozaice) sunt anterioare scrierilor autorului Lumii ca voință și reprezentare, plutind, ca anonime locuri comune, în atmosfera timpului. Caragiale doar le sintetizează și le formalizează ca antinomii menite să sublinieze insolitul substanței genetice, precum și al cineticii aparte ce guvernează existența terestră a geniului romantic. În Nirvana are ca personaj Poetul romantic, nu pe Mihai Eminescu." (pag. 250) Față de regulile lexicografice, acesta e un abuz. Nu singurul din cuprinsul Dicționarului subiectiv al
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
Rodica Bin Între metafizicul ,fir de mărar și cerul albastru", cum se numea prima carte a Sandei Nițescu și între steak-ul de ton roșu sau fasolea bătută, cum sună titlul insolitului ghid al numai ceea ce autoarea considera a fi o microtipologie a cafenelelor pariziene, volum intitulat simplu Cafe publicat la ,Cartea Românească" în 2002. Tot între timp, vede lumina tiparului la Editura l'Harmattan, originalul francez al Firului de mărar... pe
De la firul de mărar la fasolea Bătută by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12577_a_13902]
-
având memoria perfectă a sutelor de feluri de bucate degustate și savurate din obligație și pasiune, de-a lungul unor decenii, fără a face paradă de erudiție ,gastronomică" și nici caz de impecabila cunoaștere a codului bunelor maniere, autoarea ghidului insolit al restaurantelor bucureștene reface, de astă dată în mod invers față de prima ei carte, un traseu identitar. Sanda Nițescu pare interesată să verifice acum în ce măsură oferta gastronomică a Capitalei are ,stil" - este cosmopolită, dar, în același timp, fidelă etichetei mai
De la firul de mărar la fasolea Bătută by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12577_a_13902]
-
Daniel Cristea-Enache După debutul în roman cu Omulețul roșu (2004) și după insolitul Zogru (2006) cu un vampir, fantome, glole și morgoni pânditori, Doina Ruști revine în scenă cu o carte evident mai ambițioasă: Fantoma din moară. Culoarul supranatural este păstrat, dar tonalitatea se schimbă. Dacă în Zogru autoarea își propunea să dea
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
primit încă în Academie, a doua soție a "Nobelului" (portretizata că o mantis religiosa - tipică soție tînără a unei celebrități senile) ori "erotismul intim" emanat de o politicianca de dreapta, vag legată de personalitatea lui Cela, insă simpatizata de autor. Insolitul biograf dă senzația că-și amintește abia într-un tîrziu de protagonistul sau, înregistrînd - parcă pentru a drege lucrurile și a justifica includerea textului cu pricina în antologie - un gest sau o atitudine ale acestuia. La urma urmelor, chiar și
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
parte, libertatea? A fost relativ ușor să-mi impun acest stil de viață, foarte puțin obișnuit printre oamenii de cultură români (și nu numai ai acestei epoci), datorită statutului meu de liber profesionist integral. Etapele acestei poziții sociale și economice insolite le-am evocat anterior. Subliniez acum doar faptul că mi-am cucerit și apărat, cu greu, libertatea de inițiativă și de mișcări. Că n-am putut fi strâns cu ușa. Că n am avut niciodată nici un fel de obligații. N-
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
planul apropiat când pe planul îndepărtat (decorul), tonul liric fiind mai mereu întrerupt de prozaic, seriosul și ludicul alternând în funcție de prestidigitația auctorială." Alin Creangă, rafinat comentator de literatură, ar putea fi cândva un Paul Zarifopol al timpului nostru. Un subiect insolit și dificil, a cărui tratare pretinde recunoașterea unor pattern-uri artistice complexe, și anume Reprezentări ale teatralității în romanul românesc din perioada 1945-2000, și-a ales pentru teza sa de doctorat, GEORGIANA EPUREANU (născută la 25 aprilie 1977, profesoară la
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
le port în mine ori aș vrea să mărturisesc că, involuntar, sunt influențat de creația lui Webern, Schonberg, Messiaen, Babbitt, de muzica serială a secolului trecut, că port cu mine experiența pianistului de jazz călit în circumstanțe dintre cele mai insolite. - Cameleonice sunt, de multe ori, și destinele studenților noștri. Una fac în școală. Alta, după aceea. Transformarea condiției de creator din salahor ori chiar bricoleur în compozitor este un proces lung și dificil, cu luări de poziție incendiare, uneori violente
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
structuri formale solidare acelor categorii sintactice recuperate, revigorate, emancipate (de pildă, cazul notoriu al eterofoniei, căreia Ștefan Niculescu i-a conferit posibile contururi arhitectonice imanente: heteromorphia, formantul, sincronia), aventura muzicii savante contemporane s-a rezumat la defrișarea unor zone ale insolitului acustic predilect în ordinea timbralității, a anvelopelor sonore, escamotînd adoptarea unor scheme formale intrinseci și favorizînd astfel adaptarea unor entități arhitecturale extrinseci, prin delapidarea și deturnarea formelor consacrate și datate. Muzicile spectrale, chiar cele seriale, ca să nu mai vorbim de
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
amestecînd un desuet 1933, An al Scorpionului, cu un modernist illo tempore. Dacă în vremurile relativ contemporane, dirijabilul înlocuiește avionul, în trecutul îndepărtat se face uz de efecte speciale sofisticate creîndu-se continuu senzația de anticipație à rebours. Spectaculozitatea cinematografică rezonează insolit cu eterna reîntoarcere, principiul pe care-l simbolizează în mod tradițional scarabeii sacri, periodic invocați printr-un discret tatuaj ori prin cohorte, cîtă frunză, cîtă iarbă. Sintagmă potrivită și pentru sentimentul de risipă de fantezie resimțit la apariția superfluă a
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
Un pasaj eliminat de autor la stabilirea variantei finale a textului oferă o sugestie privitoare la felul cum înțelege el să reformeze scrierile de călătorie prin preluarea caracteristicilor genurilor literare înalte. Tovarășul de drum al scriitorului comentează cu un zâmbet insolitul memorial cu pronunțate accente epice imaginat de acesta: Ai ocaziunea să îmbogățești literatura cu un fragment de capodoperă. Aproposito, îți propui să dai la lumină numai un simplu jurnal de călătorie sau ai de gând să alcătuiești o epopee în
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
epitoma istoriei sacre scrisă de Lhomond, caracterizează toropeala care îi cuprinde pe meseni după un ospăț îmbelșugat: ne scularăm de la masă: era și timpul, căci [...] somnul ne dobora la pământ... „Et misit soporem in Adamum” (48). Scriitorul întrebuințează în chip insolit formule din dreptul roman. Cunoscutul principiu non bis in idem este citat, la sfârșitul primei călătorii, drept deviză a tovarășului de drum care se puse cu picioarele în prag și declară că, cu niciun preț, nu se mai întoarce pe
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
din Amarcord-ul aceluiași regizor). Poezia fantasmatică a unor secvențe este conjugată cu ilustrațiile suprarealiste, cu motive mitologice, ale lui Alexandru Pecican, care ne pun în situația rarissimă de a citi „un roman cu poze“ (un fel de mise en abîme, insolit, căci Dragodan, de mic, era fascinat de imaginile din cărți). Iar viziunea jules-verniană a plutirii în nacela unui montgolfier încheie apoteotic degringolada psihică și rătăcirea imaginativ-halucinatorie a „eroului“, „regresat“ la dimensiunea de copil care caută, în cele din urmă, mângâiere
Romanul unui Don Juan ratat by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2577_a_3902]
-
Gheorghe Grigurcu Tînăra eseistă clujeană Laura Pavel își propune a ne oferi o perspectivă asupra lui Eugene Ionesco, bizuită, așa cum ține a preciza, pe o metodă concomitent "raționalistă și etică". O premisă insolită a acestei "alianțe" o constituie excluderea absurdului din cîmpul de înțelegere a unei opere care s-a văzut prin excelență legată de absurd: "O concluzie, reiterată succesiv în diversele capitole ale cărții, este aceea că absurdul modern al subiectivității transcendentale
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
și Euler, reconstituind istoria lui Charles Meusnier (ale cărei contribuții de geometrie diferențială constituie, B.S. dixit, „singura contribuț ie originală” în materie în „lungul interval dintre lucrările lui Euler și cele ale lui Gauss”), evocînd, cu talent de moralist, figura insolită a matematicienei Sophie Germain (1776-1831) și sintetizînd, într-un fascicul, multe dintre aceste observații într-un eseu intitulat Despre curbură (partea întîi) cu o „replică” omonimă cîteva capitole mai încolo. Era să omit, pe aceeași linie... curbă, strălucitorul eseu „hilbertian
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
diferite domenii, cu care locuitorii Jimboliei se mândresc și a căror activitate este ilustrată pe panourile din aripa muzeului Stefan Jäger, de pe strada Tudor Vladimirescu, destinată extraordinarei istorii a micului oraș de graniță. Printre ele se află și o figură insolită, un personaj redescoperit prin eforturile urmașilor - Michael Povansch, croat de origine, mecanic, maistru principal la lucrările podului de la Cernavodă, care ilustrează atât de bogata tradiție industrială a localității. Rândurile ce urmează au fost inspirate de poetul Petre Stoica, animatorul fără de
Agenda2006-05-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284702_a_286031]
-
își bea singură jumătate din venin. Exemple: I. D. Sîrbu, Mircea Zaciu sau Adrian Marino. La primii, scrisul e zel lexical făcut din mania față de norme externe, adică podium de afirmare prin vorbe, la cei meticuloși scrisul e ceremonie de efuziuni insolite, adică oglindă în care își contemplă răsucirile, iar la cei din urmă jurnalul e impuls de eliminare a veninurilor strînse, adică supapă menită echilibrului. Scrupulosul e un habotnic al rigorilor autoimpuse, meticulosul e un sclav al stărilor de spirit, iar
Scribendi cacoethes by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5212_a_6537]
-
somn adînc, mă trezesc brusc, e ora 6, și-o șterg humulește. Contact motor. Și urmează cele mai frumoase serpentine pe care, șofînd, le-am făcut vreodată. Nu lipsite de risc: carosabil jilav, relativă ceață. Totuși, fascinația înghițirii distanțelor! Episod insolit: într-un cotlon al pădurii, pe la Pluton (ce nume!), pe dreapta, în mica poiană aburindă, scenă paradisiacă: două trupuri goale, băiat și fată (Mirtil și Chloe?), prinse într-un dans doar de ele știut, pe o muzică doar de ele
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
atât de vii încât se adaptează la realități pe care autorul nici nu le bănuia. Cred că principalul numitor comun al echipei artistice formate din actori și din profesioniștii de televiziune a fost disponibilitatea de a experimenta modalități și soluții insolite", spunea regizorul Mihai Manolescu despre colaborarea cu actorii din această producție.
Sorin Șaguna, în "O noapte furtunoasă", vineri la TVR 2 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40266_a_41591]