3,685 matches
-
cenzură a gândirii s-a produs: orice semn de întrebare putea declanșa o violentă reacție acuzatoare din partea unui segment înalt vocativ, de genul „mentalitate criptocomunistă”. 3. De la aspirația spre democrație la comportamente politice tipic antidemocratice. Nimeni nu se aștepta ca instaurarea democrației să reprezinte un proces neproblematic. După eliberarea de structurile autoritare primitive ale regimului comunist, formele antidemocratice nu mai aveau șanse de a fi acceptate. Contrar așteptărilor, asemenea manifestări antidemocratice au avut loc și au generat importante șocuri morale și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mai periculos decât Piața Universității însăși. Încercarea de a-l readuce pe rege și a reinstaura monarhia, în condițiile unui larg antimonarhism al populației, a reprezentat tot o tentativă de a obține puterea politică nu prin vot democratic, ci prin instaurarea unei instituții care să susțină un segment politic împotriva altora. 4. Excesul de politicianism. În locul unei construcții democratice transparente, a dominat ceea ce în mod curent este desemnat prin termenul politicianism: predominarea logicii interne a sistemului politic în raport cu realizarea funcțiilor sistemului
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sistemul politic. Clasa politică comunistă prezintă o dinamică istorică specifică. În toate țările socialiste europene, grupul comunist conducător, care a cucerit puterea după război, era compus din activiști profesionalizați, „ilegaliștii”, cei mai mulți dintre ei fiind selectați inițial de către partidul comunist sovietic. Instaurarea comunismului a mărit enorm clasa politică comunistă, dar nucleul care opera selectarea noilor membri, deținând monopolul puterii politice, a fost cel inițial. Profesionalizarea politică s-a accentuat, separându-se tot mai clar de segmentul de conducere tehnică a societății. Ca
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mai puțin nu era de așteptat ca în rândul lor să se prefigureze diferențieri de programe politice cât de cât articulate. Muncitorii și țăranii erau definiți de către ideologia comunistă ca fiind forța politică conducătoare a regimului. Cu excepția primilor ani de după instaurarea comunismului, în care această iluzie ideologică avea un anumit temei, muncitorii și țăranii au fost rapid lipsiți de orice putere, fiind controlați atât de un sistem politic opresiv, cât și de clasa tehnocraților, ce între timp cuceriseră poziții-cheie în sistemul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
comunist se manifesta tot mai mult chiar în sistemul politic, inclusiv în sistemul represiv: armată, miliție, chiar Securitate. O relație specială s-a constituit între tehnocrație, pe de o parte, și clasa muncitoare și țărănime, pe de altă parte. După instaurarea regimului comunist, rolul conducător al „clasei muncitoare și țărănimii”, afirmat ideologic drept cheie a noii structuri sociale, a fost preluat, în fapt, în sfera politicii, de către activiștii de partid, iar în sfera administrației, de către tehnocrație. În virtutea poziției sale de competență
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
s-au angajat politic, alții s-au menținut pe o poziție neutră politic. Unii dintre membrii acestei categorii au fost absorbiți în procesul de construcție ideologică și instituțională dezvoltat de către Occident, experimentând nu rareori și un sentiment de frustrare față de instaurarea unei noi autorități științifice și ideologice care îi folosește în poziții auxiliare. Intelectualitatea implicată în producerea și difuzarea mesajelor publice care promovează ideologia noului proiect de schimbare socială: în primul rând, din această categorie fac parte analiștii politici și economici
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
modalitate de acces la putere. Imediat după Revoluție au apărut o mulțime de partide care reprezentau mai degrabă forțe politice marginale în raport cu tehnocrația. Cele mai importante au fost partidele istorice: Partidul Național-Țărănesc, Partidul Liberal, Partidul Social-Democrat. Partidele istorice, existente înainte de instaurarea regimului comunist și desființate de acesta, s-au reînființat imediat în ianuarie 1990. La partidele istorice s-au adăugat o mulțime de „partide de buzunar” produse de aventurieri sau de naivi entuziaști care s-au aruncat în câmpul politic animați
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ale tranziție, dar cu o anumită particularitate: radicalismul politic. În centrul orientării lor ideologice au stat mai multe opțiuni: restaurarea, schimbarea prin distrugere, mitologia reformelor, anticomunismul, sancționarea persoanelor implicate în fostul regim. Restaurarea: revenirea la structurile social-economice și politice de dinaintea instaurării comunismului, fără o viziune clară a procesului de schimbare atât a României, cât și a lumii în ansamblul său, reprezenta elementul central al programului politic al partidelor istorice. Obiectivul clar exprimat era redobândirea vechilor poziții politice și economice pierdute. La
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
proprietate desființate de comunism cu 40 de ani în urmă: retrocedarea in integrum a proprietăților naționalizate. Dincolo de restituția in integrum a proprietății și eliminarea din viața politică a tuturor celor suspectați de mentalități comuniste, ele aveau o imagine neclară a instaurării unei societăți de tip occidental, fiind lipsite de o strategie cât de cât articulată a procesului de transformare. Lipsa unui program de schimbare a fost compensată prin credința că experiența lor inițială garantează competența de a realiza schimbarea necesară, o dată
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
valid de activitate politică explicit anticomunistă, e drept, îndepărtat în istorie. Pe de altă parte, acești politicieni erau, practic, necunoscuți de către colectivitate, care nu avea încredere în capacitatea lor politică. Experiența vechilor politicieni care, pe atunci foarte tineri, parcurseseră înainte de instaurarea comunismului o perioadă ea însăși confuză din punctul de vedere al structurilor democratice - dictatura lui Carol, cea a lui Antonescu, războiul, ocupația sovietică - nu reprezenta o carte de vizită mai presus de orice îndoială. Lipsa de experiență politică din ultimii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
energia unei credințe vacante în absența căreia totul moare. Una dintre descoperirile Revoluției franceze este tocmai existența unei astfel de religii. Robespiere a văzut primul în ea cel mai puternic mijloc de a genera o națiune, instrumentul făcînd cu putință instaurarea republicii în locul și pe locul monarhiei. Sărbătorile civice ale Rațiunii și ale Ființei supreme au consacrat această descoperire. Să ne uităm mai îndeaproape la o astfel de religie 536, lăsînd deoparte manifestările sale spectaculoase pe care le-am descris deja
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
română a fost o combinație între o revoltă a populației câtorva mari orașe cu preluarea puterii politice de către forțe din eșaloanele secunde ale vechiului regim” (Tănase, 1999, p. 273); a urmat apoi un „proces revoluționar de lungă durată în direcția instaurării democrației” (p. 274). Desigur, Stelian Tănase nu trece cu vederea unicitatea revoluției române, marcată de faptul că a fost cea mai ambiguă și mai sângeroasă din Europa de Est. Dar apoi politologul se concentrează tocmai asupra trădării ulterioare a revoluției, acuzând prestația
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
momentul 13-15 iunie 1990 (și mineriada cea mai violentă), când România a fost „la un pas de dictatură, de o dezbinare gravă, de război civil” (pp. 363-364). Reacția internațională, de critică la adresa regimului Iliescu, a fost cea care a obstrucționat instaurarea unei noi dictaturi patronate de Ion Iliescu și FSN. Există destui martori ai evenimentelor din decembrie 1989 desfășurate în alte orașe decât Timișoara și București (Ionel Ștefan Alexandru, 1998, de pildă) care văd în acest moment o revoluție, datorită faptului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au alcătuit un cocteil revoluție-puci. Silviu Brucan (Generația irosită. Memorii, 1992), fostul ideolog al Frontului Salvării Naționale și membru esențial în echipa lui Ion Iliescu din decembrie 1989 și din primele luni ale anului 1990, pornește de la premisa că, dacă instaurarea comunismului în România a fost decizia lui Stalin, revoluția din decembrie 1989 nu a fost o decizie a lui Gorbaciov sau Bush, revolta populară având un caracter spontan. „Revoluția a fost caracterizată ca anticomunistă, ceea ce apare perfect justificat, deoarece ceaușismul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
rol special l-au avut „teroriștii”, care au fost folosiți de conspiratorii externi pentru a declanșa un posibil război civil, care să ducă la o intervenție străină în România. Concluzia autorilor este aceea că, în 1989, s-ar fi declanșat instaurarea unei noi ordini mondiale (la începutul lunii decembrie, prin intermediul întâlnirii de la Malta, între Gorbaciov și Bush), care urmărea dezagregarea regimurilor comuniste din Europa - iar cazul cel mai iritant între regimurile comuniste din Europa de Est era acela al României, prin poziția rigidă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de drept pacta sunt servanda. 3. O analiză atentă demonstrează că tezele cu privire la "internaționalizarea" dreptului constituțional care constituie de fapt "reversul" teoriei amintite mai sus seamănă, în mod izbitor, cu opiniile exprimate după cel de-al doilea război mondial privind instaurarea unui stat și a unui drept mondial. După cum se cunoaște, în perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial, au fost enunțate în special în S.U.A. și în alte țări din Europa Occidentală opinii cu privire la edificarea unui stat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a șapte agenții mondiale în domenii socializate, ale economiei mondiale, cărora li s-ar suprapune "Comunitatea mondială a popoarelor", ce ar trebui să înlocuiască O.N.U.12. Un alt teoretician, C. Despotopoulos, considera că se impune în mod necesar "instaurarea unei puteri politice planetare, adică a unei puteri politice însărcinată cu misiunea și responsabilitatea față de întreaga umanitate și dotată cu o autoritate extinsă asupra țărilor globului"13. Asemenea puncte de vedere au fost criticate de înșiși juriștii occidentali. În opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în rândul opiniei publice dă semnificație acțiunilor lor, realizează scopul urmărit, soarta victimelor alese arbitrar nu are vreo importanță 1. Terorismul este un comportament destinat să producă o panică extremă și, cel mai adesea, o teroare colectivă. Acțiunile teroriste urmăresc instaurarea unui sentiment cât mai profund și mai extins de teamă pentru atingerea unui scop, a cărui finalitate nu este întotdeauna clară și a cărui realizare poate fi imediată sau doar în viitor. Terorismul este legat de anumite revendicări care, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la Uniunea Europeană, care a marcat angajarea ireversibilă a României pe calea integrării europene 9. Acordul a intrat în vigoare în 1995. Documentul statuează asupra unor multiple probleme: comerciale, dialogul politic, armonizarea legislativă și diverse alte domenii de cooperare. El viza instaurarea liberului schimb între Uniune și România într-o perioadă de maximum 10 ani. Nici un drept nou de vamă, nici o restricție cantitativă nu mai puteau fi introduse în schimburile comerciale dintre Comunități și România din momentul intrării în vigoare a Acordului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acțiuni. Ion Stoian, ministrul afacerilor externe de atunci, a refuzat să o semneze și să o prezinte spre aprobare, afirmând că, în condițiile din momentul respectiv, nu poate trimite "tovarășului" o asemenea propunere. După Revoluția de la 22 decembrie 1989 și instaurarea regimului democratic, problema stabilirii de relații oficiale cu Republica Coreea a fost repusă pe tapet, de aceasta dată însă, pe alte baze și în alt context. Astfel, la două luni de la instalare, noile autorități românești au aprobat stabilirea de relații
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și de Est, printre care și România, o deturnare de la evoluția economico-socială firească într-un regim democratic și cu economie descentralizată competițională, prin impunerea, cu forța armelor, a unui sistem dictatorial de tip socialist-marxist, care și-a propus, încă de la instaurare, lichidarea proprietății private (temelia prosperității) și a libertăților individuale și de grup. Datorită acestui fapt, în societatea românească, în a doua jumătate a secolului trecut, s-au acumulat o serie de contradicții și dezechilibre cu efecte dramatice pentru nivelul de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Europa Centrală și de Est la economia de piață, mai corect, după părerea noastră, la economia cu piață concurențială, considerată ca „un proces de transformări radicale, profunde, în structurile de proprietate și economice ale producției de bunuri și servicii..., în vederea instaurării proprietății private și a concurenței, a mecanismelor de piață liberă în reglarea activității agenților economici”<footnote Niță Dobrotă (coordonator), Dicționar de economie, Editura Economică, București, 1999, p. 476. footnote>. Prin urmare, potrivit terminologiei folosite frecvent, în cazul tranziției postcomuniste, originea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
atractivă de prof. Anghel Rugină prin formularea teoremei imposibilităților și a teoremei posibilităților. Elementele spontane sunt preponderente în programele și strategiile de inspirație FMI, destinate statelor foste socialiste din Europa, dar și altora nesocialiste din Asia și America Latină; potrivit acestora, instaurarea proprietății private și liberalizarea prețurilor (alături de alte elemente legate de rata de schimb și rata dobânzii) ar fi suficiente pentru funcționarea de la sine a vieții economice în direcția creșterii competitivității și bunăstării. Asemenea programe și strategii își propun să introducă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de abordare a schimbărilor implicate de trecerea la economia cu piață concurențială Se spune, în mod curent, că tranziția postcomunistă sau postsocialistă are ca nucleu dubla reformă, anume realizarea economiei cu piață concurențială (sub o anumită formă a acesteia) și instaurarea democrației. La prima vedere, un concept difuz precum tranziția este explicat printr-un alt concept la fel de imprecis, anume reforma. Se ridică, în consecință, o serie de întrebări referitoare la ce este reforma postcomunistă, care sunt determinările sale esențiale, dacă este
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
extraordinara abundență a literaturii diaristice din timpurile moderne). Atitudinile cultivate însă de creștinism și-au făcut apariția într-un climat urban, beneficiar al eredității culturii păgâne greco-romane. Aproape șase secole (al IV-lea î.Hr. - al II-lea d.Hr.) preced instaurarea creștinismului, iar Foucault își propune să citească vestigiile scripturistice ale acestei epoci ca pe un imens palimpsest, saturat de corespondențe. Pentru scopul limitat al studiului de față, ceea ce ne interesează este modul în care M. Foucault vede succesiunea între cele
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]