4,971 matches
-
referințe obligatorii în scrierea istoriei și pentru proiectele societății (sau pentru lipsa lor)” și identifică în p. românesc un astfel de mit compensatoriu, cel mai recent dintre ele: „Mitul postmodernismului românesc datează dinainte de 1989. El avea atunci și o valoare instrumentală în cadrul strategiei cultural-politice de impunere a noilor generații și de evitare a ingerințelor sistemului, dar, tocmai pentru a dovedi că funcția lui nu depinde neapărat de conjunctura politică și culturală a comunismului, adevărata maturitate a dobândit-o doar în ultimii
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
30 % vor avea cel puțin un episod de infecție urinară în cursul vieții. 12.3. Clasificare: A.1. ITU necomplicate • la pacienți fără anomalii funcționale sau anatomice ale tractului urinar (tract urinar normal), cu funcție renală normală, în absența manevrelor instrumentale sau a intervențiilor chirurgicale urologice recente. • apar mai frecvent la femei între 18-40 ani, cu o incidență mai crescută în decada a doua și a treia de viață și sunt rare la bărbați. germenele cel mai frecvent implicat este Escherichia
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
inventar cronologic de date punctuale, sau se poate construi pornind de la unele evenimente trăite sau raportate de anturaj, de la impactul resimțit sau atribuit unora dintre acestea. Watt și Wong au diferențiat povestirile (reminiscente) instructive și narative de povestirile integrative și instrumentale. Acestea pot fi de evadare sau obsesive. Aceste povestiri sunt influențate de discursurile socioculturale și sunt dirijate de întrebările sau atitudinile terapeutului. Acesta pune întrebări și în legătură cu evenimentele pozitive, nu doar cu referire la cele prezentate ca fiind negative. Selectarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de osificare, pregătindu-și debușeul final în didactic, sociologic, ideologic, în fine, în doctrină și practică politică. Literatura își dezvăluie astfel virtuți asupra cărora exegetul insistă în toate cărțile sale: vocația de releu și de laborator al unor energii creatoare instrumentale. În circuitul filosofic - literar - sociopolitic, adică teoretic, literar și din nou teoretic, literatura dobândește o forță surprinzătoare pentru prejudecățile curente. Ipoteza e cu deosebire fertilă pentru literatura română, care ilustrează ceea ce N. numește „răzbunarea idilismului”, în romantismul întârziat, necanonic, și
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
Încorporate În teoriile sociale și lucrările empirice asupra ordinii și acțiunii sociale, În sensul că acestea adoptă o poziție a priori asupra problematicii ordinii și acțiunii sociale (J. Alexander). De exemplu, tipologiile asupra acțiunilor raționale sau nonraționale, normative sau morale, instrumentale sau substanțiale conțin referințe intrinseci sau extrinseci ale comportamentelor umane care se transmit prin tradiție de la o generație la alta de sociologi. La fel se Întâmplă și În cazul abordării ordinii sociale. Tradițiile dominante acționează tacit, structurând cercetarea fie În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
and musicology; 2. the conditions under which a musical corpus could be considered relevant; and 3. the conception of the ethnographic film in the two countries. Meeting Schaeffner, who would later on become one of the French specialists who were instrumental in making widely known Constantin Brăiloiu’s revolutionary work in ethnomusicology, Harry Brauner was at first shocked to discover not only that folklore was a four-letter word for the musicologists at Trocadéro, but also that their extensive research lacked the
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe cel de agresare (dacă ne referim la oameni). Agresiunea maternală protectivă, cel de-al șaselea tip, implică, la fel ca și la oameni, apărarea nou-născutului Împotriva potențialelor sau realelor amenințări. În fine, cel de-al șaptelea tip este agresiunea instrumentală, definită ca fiind ,,comportamentul de amenințare care În mod repetat a fost Îmbunătățit Într-un context Învățat” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) și care poate fi interpretat, În alte situații, sub forma unui precedent. Pe de altă parte, conceptul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
într-o asemenea măsură încât unii sociologi contemporani, cum ar fi A. Giddens, U. Beck, Z. Bauman, Y. Bonny etc., consideră că modernitatea ar fi un subiect eminamente sociologic. Sursă a reflexivității modernității actuale, cunoașterea sociologică nu e nici simplu instrumentală, în sensul că ar oferi doar tehnologii pentru modernizare, și nici simplu contemplativă, în sensul că ar reconstrui în termeni teoretici cunoașterea comună a actorilor sociali. Poate că ambele sunt de considerat, dar reflexivitatea modernității implică mai mult. Ea constă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se detașa de trecut sau de istorie, sociologia ar fi prin excelență contemporană. Fiind istorică, teoria sociologică își asumă un sens al construcției sociale; fiind contemporană, se vrea a fi pe cât de constructivă, pe atât de critică. Fără a fi instrumentală sau tehnologică pur și simplu, cunoașterea sociologică reconstruiește spiritul vremii, acel saeculum rezultat din cunoașterea comună a actorilor și agenților sociali. Pe această bază, ar oferi acea cunoaștere care, eventual, ar contribui la dezvoltarea procesului de construcție socială. O astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
despre „al treilea val” (A. Toffler). În noul context, se produc schimbări în factorii de producție, se afirmă noi industrii și servicii sau se conturează noi configurări în organizarea socială sau în cea a timpului și spațiului social, în ordinea instrumentală și în cea morală, în identitățile individuale sau în modurile de comunicare. Economia, politica, viața socială și cea culturală se schimbă în ritmuri tot mai accelerate, valorile și regulile vieții personale dobândesc noi contururi, deși cel mai adesea se află
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
spuneam, că modernitatea s-a caracterizat, în termenii lui Max Weber, prin „raționalizarea tuturor sferelor societății”, adică prin substituirea valorilor tradiționale cu valori rațional-legale în viața economică, politică și socială, pe când modernitatea reflexivă a societății postindustriale ar diminua importanța raționalității instrumentale și ar accentua valorile „postmaterialiste” ce ar corespunde autonomiei individuale, diversității sau expresivității individuale . În sfârșit, pe când calitatea vieții, exprimată prin standarde economice, a tins să crească, modul de viață configurat comunitar a tins să scadă. Rata criminalității a crescut
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
reciprocitatea, pe când societatea modernă, aflată sub influența apariției industriilor manufacturiere și a urbanizării accelerate, a specializării profesionale și a fragmentării spațiale, a creșterii densității interacțiunilor într-un spațiu social dilatat, a început treptat să se bazeze pe generalizarea raționalității legale, instrumentale și impersonale, adică pe legi și alte coduri normative scrise, pe relații interpersonale mai ales formale, pe eliberarea persoanelor de tirania tradițiilor și a cutumelor comunitare. Tranziția de la un tip de organizare socială la celălalt s-a asociat cu tulburări
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
generație a fost din ce în ce mai greu să mai găsească norme care să fie contestate sau posibilități expresive de șocare a publicului. În felul acesta, elita culturală tot mai orientată către irațional s-a aflat în continuă contradicție cu valorile raționale și instrumentale ale producției economice și ale clasei de mijloc, contribuind astfel la distrugerea bazei economiei de piață și deci a societății care a făcut-o posibilă. Referirea insistentă la „contradicțiile culturale ale capitalismului” este făcută de D. Bell întrucât modernitatea inițiată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asupra particularului indus anecdotic sau etnocentric sau asupra unui general care nicăieri nu poate fi identificat. Rolurile tradiționale ale științei sociale, derivate din „proiectul iluminist”, au fost fixate, într-un interval de peste două secole, astfel: construcția (ingineria) socială a ordinii instrumentale și expresive (prin sociologia pozitivistă și funcționalistă); producerea și managementul schimbării sau transformării sociale și politice mai ales prin sociologia schimbării, a revoluției sau prin cea critică, în care ar putea fi incluse și teoriile feministe ale emancipării; analiza interpretativă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individuală Individualizarea reflexivă Economie Piața capitalistă și economia autarhică Societatea industrială Societatea postindustrială Valori culturale Critica valorilor religioase Dominarea valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Organizare Apariția organizațiilor ce corespund începuturilor de dezvoltare a unei noi diviziuni ale muncii Birocrația (raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă („adhocrație”) și în variante multiple (ieșirea deplină din „fordism”) Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a naturii Demistificarea certitudinilor științei și a puterii transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din absolutismul puterii Politica emancipării (față de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și a trăsăturilor de personalitate atunci când sunt controlate efectele instituțiilor de apartenență. Și totuși, multe cercetări sociale au preluat mimetic distincția contrastantă pe care a făcut-o T. Parsons la jumătatea secolului XX între socializarea normativă a bărbaților pentru roluri „instrumentale” și a femeilor pentru roluri „expresive”. Distincția era menită să justifice diviziunea sexuală a muncii din familia nucleară. O viziune esențialistă, centrată pe bărbatul și, respectiv, pe femeia generică, asociată cu una funcționalistă, de tip parsonsian, centrată pe rolurile asumate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rațiuni mi se par relevante pentru procesele modernității reflexive. Mai întâi, organizațiile, ca simboluri și produse ale raționalității specifice modernității organizate, au cunoscut cea mai puternică expansiune în această perioadă și au consacrat acea raționalizare ce a luat forma birocrației instrumentale. Către sfârșitul secolului XX, acest tip de raționalizare a încetat să mai fie dominantă, întrucât au apărut noi formule de organizare. Organizația care învață, adhocrația și rețelele, inclusiv virtuale, sunt astfel de noi formule. Universitatea modernă este o organizație consacrată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și social al epocii. Secolul XX a fost însă și martorul subordonării integrale a universității unor ideologii totalitare, când vocația ei critică a cunoscut un recul fundamental, mai ales în termenii culturali ai sistemului de valori transmise și reproduse. Valorile instrumentale și ideologice au devenit dominatoare, gândirea critică și dezvoltarea personală au intrat în recesiune. Odată cu secolul XXI, cu dezvoltarea societății și a economiei cunoașterii în unele țări și cu memoria proaspătă a pierderii autonomiei în altele, concomitent cu promovarea puternică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
au devenit dominatoare, gândirea critică și dezvoltarea personală au intrat în recesiune. Odată cu secolul XXI, cu dezvoltarea societății și a economiei cunoașterii în unele țări și cu memoria proaspătă a pierderii autonomiei în altele, concomitent cu promovarea puternică a valorilor instrumentale, cultura academică a universității se vede din nou confruntată cu nevoia de a-și chestiona vocația critică și cea mediatoare dintre capitalismul pieței competitive, idealurile participative ale democrației liberale și individualizarea tot mai pregnantă. Este universitatea capabilă să construiască și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
conținut. Ireductibilă la un simplu mesaj, revelația consemnată de apostoli vorbește de la sine și accede, prin discurs (lógos), la universalitate. Exegeza recuperează urmele lăsate de explozia de sens pe care orice revelatio immediata o provoacă. O primă cauzalitate demonstrativă sau instrumentală („pentru a arăta ce trebuie să se întâmple curând”) ne avertizează deja asupra caracterului profetic al descoperirii lui Ioan. Totuși, descoperirea merge dincolo de această cauzalitate datorită unei imanențe radicale. Ioan primește vizita Îngerului Domnului, Cel care l-a chemat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
foarte dinamice, în sensul convertirii unui termen în celălalt, și invers. În concordanță cu tratatele clasice de pedagogie, principalele funcții ale metodelor sunt: • funcția cognitivă - de conducere spre realizarea unor obiective de cunoaștere și de acțiune întemeiată pe cunoștințe; • funcția instrumentală - servind ca adevărate „unelte” de lucru de care profesorii și elevii se servesc pentru atingerea obiectivelor stabilite. În această calitate, metodele se interpun între elev și materia de studiat, între profesori și elevi mijlocind studierea materiei respective; • funcția normativă - de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pedagogice, în scopul realizării cu succes a obiectivelor instructiv-educative ale procesului de învățământ (Iucu, 2002). Din punct de vedere istoric și conceptual, evoluția mijloacelor de învățământ a pornit de la noțiunile de mijloc intuitiv și material didactic, devansate astăzi terminologic și instrumental de ascensiunea mijloacelor tehnice moderne și a fenomenelor multimedia. Avantajul oferit de progresul acestor științe îl reprezintă sistemul perfecționat de procesare și de prezentare a informației didactice. Pornind de la clasificarea operată de profesorul Ioan Cerghit (1988), putem defini următoarea tipologie
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
rezultatelor cercetărilor empirice pe care le fac ele posibile. „Acceptarea sau respingerea unor forme lingvistice abstracte, ca și acceptarea sau respingerea oricăror altor forme lingvistice, în orice ramură a științei, va fi decisă în cele din urmă de eficiența lor instrumentală, de raportul între rezultatele obținute și cantitatea și complexitatea eforturilor cerute. Aruncarea unor interdicții dogmatice asupra unor forme lingvistice, în locul verificării lor prin succesul sau eșecul înregistrat în întrebuințarea lor practică, este mai mult decât inutilă; ea este efectiv dăunătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că rezultatele cercetării și gândirii științifice sunt lipsite de atribute distinctive ale creației majore, cum ar fi mesajul existențial, potențialul axiologic, o intensă reverberație afectivă 23. Universalitatea valorilor științifice întărește impresia că ele s-ar integra mai degrabă în orizontul instrumental al civilizației tehnice decât în cel al culturii. Se lasă să se înțeleagă faptul că a sta sub îndrumarea unei rațiuni reci, impersonale înseamnă a sta sub semnul mediocrității. În medii intelectuale influente, demnitatea culturală pare să fie asociată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
diviziunea rolurilor. Trecerea de la patternuri înalt structurate, susținute de o tradiție puternică, la modele determinate prin decizie/negociere la nivelul fiecărei familii, crește riscul apelării la violență ca mijloc de reglementare a relațiilor reciproce. Aceasta este o violență de tip instrumental, în contextul negocierii necooperante a poziției în cadrul structurilor de autoritate din familie și al diviziunii rolurilor și responsabilităților. Acest tip de violență nu este prescrisă sau indusă cultural, fiind doar facilitată circumstanțial. Întărirea statutului femeii în societate și familie determină
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]