2,162 matches
-
de accidental de a fi în mintea subiectului cunoscător; esențele sunt universale, deci au un mod universal de a fi, asadar speciile inteligibile nu sunt identice cu esențele obiectelor extramentale. Revenind la Robert Pasnau, acesta vrea să demonstreze că speciile inteligibile joacă rolul de primum cognitum, că sunt într-un anumit mod cunoscute de către o putere cognitivă. Pentru a demonstra acest lucru, exegetul american descrie procesul cunoașterii umane în termenii unei doctrine act-obiect, conform căreia, așa cum am menționat deja în subcapitolul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
când am analizat statutul speciilor sensibile, acum voi prezenta pe scurt doar cele trei etape ale demonstrației. Primul pas pe care îl face interpretul american constă în evidențierea faptului că, în Summa theologiae (I, q. 85, a. 2, co.), speciile inteligibile nu sunt prezentate ca fiind singurele obiecte cunoscute, ceea ce îl îndreptățește să afirme că Toma nu respinge reprezentationalismul realist, ci pe cel idealist, care poate degeneră în scepticism sau în relativism. În al doilea pas, Pasnau spune că Toma din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
accentul cade pe un singur termen, cel mai exotic de altfel, praeintelligo, praeintelligere. Nu mai repet contraargumentele înțelegerii acestui termen că precunoastere, ci spun doar că există motive pentru a-l interpreta că pregătire pentru cunoaștere, ca actualizare a caracterului inteligibil, acțiune necesară deoarece obiectul unei puteri trebuie să fie întotdeauna pe masura puterii, iar în acest caz ne aflăm la nivelul intelectiv care percepe și operează cu obiecte inteligibile. După cum am mai spus, găsesc argumentarea lui Pasnau ca fiind deficitară
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a-l interpreta că pregătire pentru cunoaștere, ca actualizare a caracterului inteligibil, acțiune necesară deoarece obiectul unei puteri trebuie să fie întotdeauna pe masura puterii, iar în acest caz ne aflăm la nivelul intelectiv care percepe și operează cu obiecte inteligibile. După cum am mai spus, găsesc argumentarea lui Pasnau ca fiind deficitară deoarece, daca pasajul (ÎI.2.21.) nu îl sprijină pe (ÎI.2.19.), fragmentul (ÎI.2.20.) ajunge să nu spună de fapt nimic, ci doar ca Toma din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Toma din Aquino res pinge reprezentationalismul idealist, pe care oricum l-ar fi respins, din moment ce duce la scepticism și relativism în cunoaștere. Mai mult, (ÎI.2.19.), singurul pasaj în care Toma din Aquino confirmă reprezentationalismul realist la nivelul speciilor inteligibile, aparține scrierilor din peri oa da de tinerețe, când, așa cum voi indică, era încă foarte aproape de Aristotel, lucru care se va schimba abia după 1260. Acestea fiind spune, consider că lipsa dovezilor textu ale solide nu este în favoarea unui reprezentationalism
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de tinerețe, când, așa cum voi indică, era încă foarte aproape de Aristotel, lucru care se va schimba abia după 1260. Acestea fiind spune, consider că lipsa dovezilor textu ale solide nu este în favoarea unui reprezentationalism re a list la nivelul speciilor inteligibile și că o astfel de interpretare pune mult prea mult accent pe perspectiva exegetului și mult prea puțin accent pe afirmațiile lui Toma din Aquino însuși. În urmă analizei de până acum a celor două interpretări, realismul și reprezentationalismul, am
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
să aplice grila proprie de lectură întregului proces al cunoașterii umane, incepand cu speciile sensibile și terminând cu conceptele, fapt care conduce la forțarea gândului tomist, fie la nivelul conceptului, cum se întâmplă în cazul realismului, fie la nivelul speciilor inteligibile, în cazul reprezentationalismului. Realismul este forțat de propriile criterii să interpreteze conceptul asemenea speciei inteligibile, ignorând părți din operele de maturitate ale lui Toma, fapt care conduce la consecințe bizare. De cea lalta parte, reprezentationalismul ajunge să facă acrobații interpretative
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și terminând cu conceptele, fapt care conduce la forțarea gândului tomist, fie la nivelul conceptului, cum se întâmplă în cazul realismului, fie la nivelul speciilor inteligibile, în cazul reprezentationalismului. Realismul este forțat de propriile criterii să interpreteze conceptul asemenea speciei inteligibile, ignorând părți din operele de maturitate ale lui Toma, fapt care conduce la consecințe bizare. De cea lalta parte, reprezentationalismul ajunge să facă acrobații interpretative a care pot fi identificate mai curând cu supra-in terpretari de text a, pentru a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din operele de maturitate ale lui Toma, fapt care conduce la consecințe bizare. De cea lalta parte, reprezentationalismul ajunge să facă acrobații interpretative a care pot fi identificate mai curând cu supra-in terpretari de text a, pentru a înțelege speciile inteligibile asemenea conceptului, ca entități cognitive. Tocmai din acest motiv, în ultimul subcapitol, intitulat Inconsistenta lui Toma din Aquino, (III.2.), voi propune o nouă interpretare a epistemologiei tomiste, una care combină resursele realismului și reprezentationalismului. După ce voi pune cap la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
precedente, am avut mereu în atenție întrebarea directoare a demersului meu din cartea de față: „Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino?“ Rând pe rând, intrebarea a vizat speciile sensibile, ima ginile, speciile inteligibile și conceptele. Contrar celor pe care le-ar aștepta un cititor familiarizat cu manieră de lucru a lui Toma din Aquino, am descoperit că primele trei entități intermediare joacă un rol cauzal în procesul cunoas terii umane, nefiind obiectul propriu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anumit miros sau o anumita textura. În funcție de specificul informațiilor pe care le transmit, entitățile intermediare se pot adresa doar unei puteri cognitive sau, dimpotrivă, măi multora. De pildă, speciile sensibile nu pot fi receptate de către intelectul agent, cum nici speciile inteligibile nu pot fi receptate de către vreun simt intern sau extern, pe când la imagini au acces toate simțurile interne. Așa cum pentru fiecare obiect senzorial propriu există câte un simț extern pe măsură, la fel pentru fiecare tip de entitate intermediară aferentă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
zente în aria de acțiune a simțurilor externe, și obiecte care nu există ca atare în natură. Imaginile au un caracter aparte deoarece sunt în relație și cu intelectul agent, si cu simțurile interne, excluzând simțul comun. Spre deosebire de imagini, speciile inteligibile și conceptele nu pot relaționă decât cu puterile intelective, anume cu intelectul agent și cu intelectul posibil. Între aceste entități intermediare și puterile cognitive se pot instaură, așa cum am arătat, două relații: una cognitivă, cănd entitatea intermediară devine obiectul puterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lumea reală extramentala, rezultat notat cu „q“, si un rol cognitiv în momentul în care reprezintă obiecte care nu există în lumea extramentala, rezultat notat cu „q1“. Următorul tip de entități intermediare care intervin în procesul de cunoaștere sunt speciile inteligibile. Cu toate că rolul lor în procesul cunoașterii umane a stârnit o serie întreagă de controverse atât în exegeza contemporană, cât și în cea medievală, am arătat mai sus că singurul rol pe care îl pot juca aceste entități intermediare intelective este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și în cea medievală, am arătat mai sus că singurul rol pe care îl pot juca aceste entități intermediare intelective este cel cauzal. Este drept, în mișcarea secundară a intelectului, mișcarea de întoarcere asupra lui și asupra puterilor cognitive, speciile inteligibile devin obiecte ale cunoașterii, dar acest caz nu a fost analizat în cartea de față. Așadar, argumentele pentru rolul cauzal al speciilor inteligibile sunt, în mare, aceleași de la nivelul speciilor sensibile și al imaginilor, anume: identitatea formală, statutul de id
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Este drept, în mișcarea secundară a intelectului, mișcarea de întoarcere asupra lui și asupra puterilor cognitive, speciile inteligibile devin obiecte ale cunoașterii, dar acest caz nu a fost analizat în cartea de față. Așadar, argumentele pentru rolul cauzal al speciilor inteligibile sunt, în mare, aceleași de la nivelul speciilor sensibile și al imaginilor, anume: identitatea formală, statutul de id quo al speciilor, similitudo, dublă existența, dar și dublul aspect al formei. Pentru că am arătat deja în amănunt, în subcapitolul ÎI.7., de ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aceleași de la nivelul speciilor sensibile și al imaginilor, anume: identitatea formală, statutul de id quo al speciilor, similitudo, dublă existența, dar și dublul aspect al formei. Pentru că am arătat deja în amănunt, în subcapitolul ÎI.7., de ce anume interpretarea speciilor inteligibile că obiecte ale cunoașterii nu este adecvată, nu voi relua aici ar gumentele, ci voi prezenta doar un exemplu care să îmbrace scheletul argumentelor sus menționate. O structură chimică alcătuită din atomi de carbon, hidrogen, azot și oxigen poate sta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
material. Ceea ce cunoaștem atunci cand de raportăm la cafea nu este structura chimică a cafelei, ci cafeaua propriu-zisă din ceașcă fierbinte (statutul de id quo al intermediarului), în virtutea faptului că ambele, structura cafelei și cafeaua, împartă sesc aceeași formă (similitudo). Specia inteligibila are un mod de a fi accidental în intelect, adică esență subiectului cunoscător nu dispare dacă acesta are sau nu în minte structura chimică a cafelei, deci dacă acesta se gândește sau nu la cafea. În același timp, datorită faptului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dispare dacă acesta are sau nu în minte structura chimică a cafelei, deci dacă acesta se gândește sau nu la cafea. În același timp, datorită faptului că asigura cunoașterea, care este întotdeauna despre universalii, si nu despre obiecte particulare, speciile inteligibile au un mod universal de a fi în cunoscător. Așadar, specia inteligibila, spre deosebire de celelalte entități intermediare, specia sensibilă și imaginea, este prezentă în cunosca tor și sub un dublu aspect. Deoarece speciile inteligibile au aceleași atribute care până acum m-
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
deci dacă acesta se gândește sau nu la cafea. În același timp, datorită faptului că asigura cunoașterea, care este întotdeauna despre universalii, si nu despre obiecte particulare, speciile inteligibile au un mod universal de a fi în cunoscător. Așadar, specia inteligibila, spre deosebire de celelalte entități intermediare, specia sensibilă și imaginea, este prezentă în cunosca tor și sub un dublu aspect. Deoarece speciile inteligibile au aceleași atribute care până acum m-au ajutat să definesc rolul cauzal pe care îl joacă o entitate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
umane, rezultă că nici ele nu pot fi reificate, deci nu pot juca un rol cognitiv, ci doar unul cauzal, rezultat notat cu „r“, în subcapitolul ÎI.7. Procesul cunoașterii umane necesită medierea a patru entități: specii sensibile, imagini, specii inteligibile și concepte. Or, daca primele trei entități intermediare joacă un rol cauzal, concluzia cea mai la îndemână ar fi să se considere, inductiv, ca la fel stau lucrurile și cu cea de-a patra en titate, conceptul. Însă, după cum s-
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterii umane se aseamănă cu rolul pe care îl joacă imaginea pentru imaginație, nu pentru intelectul agent. Interpretarea conceptului ca entitate cognitivă are la bază opt argumente, care explică relația dintre intelectul posibil și concept și diferența conceptului de speciile inteligibile și de actul intelectului. Argumentele arată că la baza considerării statutului cogni tiv al acestei entități intermediare stau atât teoria senzațiilor, cât și, mai important, teoria universaliilor dezvoltată de Toma din Aquino. Demonstrația caracterului cognitiv al conceptului, rezultat notat în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lipsă formării conceptului și cel care cunoaște este intelectul posibil, rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul; (4) intelectul posibil efectuează nu doar o operație, ci două. Prima operație este cea pasivă, de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii; a doua operație este activă și implică formarea conceptului; (5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental și de actul intelectului posibil; (6) conceptul este primum cognitum, este primul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu doar o operație, ci două. Prima operație este cea pasivă, de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii; a doua operație este activă și implică formarea conceptului; (5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental și de actul intelectului posibil; (6) conceptul este primum cognitum, este primul obiect al cunoașterii pe care intelectul posibil o realizează în cadrul primei operații a intelectului; (7) conceptul poate fi înțeles că un semn; (8
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forțează, văd în el mai mult sau, din contră, mai puțin decât acesta spune de fapt. Interpretarea realistă forțează argumentele la nivelul conceptului, pe când interpretarea reprezentationalista constrânge entitățile intermediare aferente nivelurilor inferioare ale cunoașterii, adică speciile sensibile, imaginile și speciile inteligibile, să se comporte asemenea conceptului. Să însemne acest lucru ca Toma din Aquino propune o teorie inconsecventa a cunoașterii umane? Sau sunt îndreptățită să consider că manieră în care Toma își expune teoria cunoașterii este una cu totul inaccesibila, cel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
interpretări la fiecare nivel al cunoașterii. Fiecare din cele două mari niveluri ale cunoașterii, cel pre-cognitiv și cel cognitiv, necesită un tip diferit de interpretare: nivelul precognitiv, adică cel senzorial și intelectiv, care se întinde de la speciile sensibile până la speciile inteligibile inclusiv, cere o interpretare realistă bazată pe identitatea formală, deoarece este implicat în procesul dobândirii datelor despre obiectul extern de cunoscut, pe când nivelul cognitiv intelectiv, care are o arhitectură diferită, deoarece implică formarea conceptului și vorbirea despre obiecte, cere, după cum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]