3,937 matches
-
educogen care să ajute C.E.S.-ul copilului. 7. Este un proces dinamic, care se dezvoltă constant, În funcție de cultură și context și este parte a unei strategii mai largi, de promovare a unei societăți incluzive. 8. Oferă elevilor șansa de a interacționa. Unii copii se vor accepta pe sine mai ușor cu handicapul pe care-l au; ceilalți copii vor Înțelege că În viața de adult vor Întâlni și astfel de oameni, demni și ei de respect. 9. Profesorul este mai solicitat
CE ESTE ŞI CUM SE PUNE ÎN PRACTICĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
permite fără dificultate să dublăm bugetul pentru diplomația publică și să-i accentuăm profilul și direcțiile, de la Casa Albă. La fel de importantă va fi și intensificarea schimburilor între societăți, ceea ce va permite sectoarelor noastre neguvernamentale atât de variate și bogate să interacționeze cu acelea din alte țări. A fost o greșeală fundamentală din partea administrației Clinton și a Congresului să reducă după 1993 bugetul și personalul necesare diplomației și schimburilor culturale cu aproape 30%.240 Și este o greșeală și actuala politică a
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
și există foarte multe interacțiuni între cele două sectoare, astfel încât stabilirea unei stricte dihotomii ar putea fi mai degrabă greșită. S-ar putea afirmă că economia capitalista modernă este "un sistem combinat profund, în care forțele sistemului public și privat interacționează și sistemul economic nu este nici public nici privat dar implică un mix al celor două sectoare"5. Sectorul privat se bazează pe rolul guvernului pentru asigurarea infrastructurii și legislației, fără de care piețele nu ar putea funcționa. Guvernul se sprijină
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
pentru protecție și îngrijire, care, de fapt, reprezintă portretul actual idealizat al persoanei în cauză. * Adultul cu atașament preocupat În copilărie corespunde unui atașament anxios rezistent, este invadat de amintiri dureroase în care relatează drama inconstanței, incoerența experiențelor micii copilării; Interacționează imprevizibil la stări de frustrare, cu agresivitate, mânie, iar histrionismul posibil are un patetism greu de confundat. Nu are structurat un sistem de atașament anume în care să poată avea totală încredere, fiind suspicios, e gelos pe orice alt tip
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
cu atașament anxios, anxios rezistent și dezorganizat se îndreaptă pe un drum plin de probleme și conflicte al propriilor relații atât ca și copii, cât și ca adulți. Modelele internalizate de reprezentare a relațiilor timpurii formează modul în care individul interacționează cu lumea (Sroufe, Carlson, Levy&Egeland, 1999). Astfel, copiii cu atașament anxios vor fi mai dependenți, cei cu atașament anxios rezistent vor fi cei mai dificili prieteni, cu manifestări răutăcioase și manipulatori, iar cei descriși ca dezorganizați vor fi narcisiști
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
studiate și dezvoltate de Andre Delbecq și Andrew Van de Ven (1971). Acest tip de grup se folosește pentru identificarea problemelor și luarea deciziilor. Specificul acestui tip de grup constă în faptul că indivizii lucrează în prezența celorlalți, dar nu interacționează verbal. Identificarea nevoilor este un proces complex în cadrul căruia este foarte important ca populația țintă (potențiala beneficiară a unui serviciu social) să-și exprime, înțeleagă și articuleze problemele, nevoile și scopurile. Anumite cercetări susțin că grupurile nominale sunt superioare "Brainstormingului
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
1 Aspecte conceptuale ale termenului de sistem Un ansamblu de entități reunite prin interacțiune și interdependență formând un întreg se numește sistem. În concepția lui Andreson, Carter și Lowe (1999), un sistem este un "întreg organizat, format din component care interacționează în mod diferit față de interacțiunea lor cu alte entități și care reprezintă o perioadă de timp".36 Sistemul se realizează printr-un ansamblu (asociere) de părți componente ceea ce conferă un caracter structuralist sistemului. Componentele din care se realizează un sistem
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
parte. Înainte de a intra în analiza și studiul particularităților diferitelor relații interpersonale, este necesar, mai întâi, să studiem/să cercetăm contextul în care acestea se manifestă, se conservă și/sau de dezvoltă. C-o vor sau nu, oamenii trăiesc și interacționează în cadrul instituțiilor. De aceea, este necesar, mai întâi, să analizăm elementele ce țin de cultura organizațională și de climatul organizațional, care, oricât de strâns legate între ele, nu se identifică. Ele definesc identitatea și dinamica oricărei instituții. Cultura organizațională se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
colectivă, un fenomen de grup, o stare de contagiune colectivă care se obiectivează în ceea ce am putea numi ambianța umană internă a organizației. Climatul reprezintă moralul grupului" (p. 115). El "înglobează semnificațiile pe care individul le conferă celor cu care interacționează, ca și diferitelor situații particulare cu care se confruntă" (p. 116). Prin urmare, climatul organizațional se referă la "ambianța intelectuală și morală care domnește într-un grup, ansamblul percepțiilor colective și al stărilor emoționale existente în cadrul organizației" (idem, p. 115
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
creează stări de incertitudine, de criză, de insecuritate. Simțim nevoia să fim cu cineva, să ne consultăm, să muncim alături de alții, să ne împlinim visele, simțim nevoia să ne împărtășim bucuriile, izbânzile, baftele, nemulțumirile. Ne simțim mai în siguranță atunci când interacționăm cu cineva (sau când știm că putem oricând să interacționăm cu cineva). Împreună cu alții, speranțele noastre cresc, se-nmulțesc, sunt mai solide, mai convingătoare. Ne putem gândi și la altceva (chiar cu dușmănie, prin respingere, prin delimitare), ne putem raporta
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să fim cu cineva, să ne consultăm, să muncim alături de alții, să ne împlinim visele, simțim nevoia să ne împărtășim bucuriile, izbânzile, baftele, nemulțumirile. Ne simțim mai în siguranță atunci când interacționăm cu cineva (sau când știm că putem oricând să interacționăm cu cineva). Împreună cu alții, speranțele noastre cresc, se-nmulțesc, sunt mai solide, mai convingătoare. Ne putem gândi și la altceva (chiar cu dușmănie, prin respingere, prin delimitare), ne putem raporta la alte universuri și la alte opțiuni, nu numai la
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un suport social important pentru căutările și acțiunile lui viitoare. Își spune că este pe drumul cel bun și că oamenii îi acordă (mult) credit. Nevoia de aprobare socială se referă la nevoia ca persoanele din jur, cei cu care interacționăm, să ne aprobe gândurile, deciziile, comportamentele și acțiunile. Or, această constrângătoare și generală nevoie nu poate fi satisfăcută decât în și prin relațiile interumane. Sunt situații însă când, uneori, dorința exagerată de a ne satisface această trebuință duce la un
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
raportează activitatea sa la celălalt și acțiunea celuilalt la el însuși; actele lor se interpenetrează și, în consecință, se reglează reciproc", scrie P. Golu (2003, p. 227). Relațiile interperceptive au drept conținut oglindirea unei persoane în altă persoană (cu care interacționează) și se realizează cu ajutorul unei serii date de stimuli vizuali, tactili, auditivi, olfactivi, care-i parvin subiectului receptor de la înfățișarea externă, vocea, gesturile și acțiunile partenerului de interacțiune (Golu, M., Păiș-Lăzărescu, M., 2000). Aspectele perceptive se manifestă pemanent în relațiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
La acest nivel, oamenii nu primesc și nu dăruiesc sprijin emoțional. Vorbesc și ascultă numai atât cât și când este necesar. Le întreținem cu oamenii care nu ne fac plăcere, care ne sunt indiferenți, dar cu care este necesar să interacționăm. Relații moderate. Aceste relații au toate caracteristicile unei relații slabe/minimale, la care se adaugă încă una: atașamentul emoțional. Dorim sprijin emoțional și suntem dispuși să îl oferim. Ne putem împărtăși suferințele, grijile, necazurile, bucuriile. În cele mai multe cazuri, noi putem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
puși (sau nevoiți) să le facem față și să le depășim cum știm și cum putem mai bine. Însă relațiile conflictuale (oricâtă extensie ar avea în viața noastră) nu sunt în condiții firești modul nostru de a conviețui, de a interacționa cu o persoană sau cu un grup. Dacă relația conflictuală se prelungește (și/sau se adâncește), ea ne consumă inutil și rudimentar, ne abate de la scopurile noastre, dacă nu fundamentale (și demne de noi), atunci de la cele prioritare; de asemenea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un obstacol în realizarea acestui obiectiv, devenim mai activi, încercând să ajungem în centrul atenției prin diferite modalități. Din acest mod de a analiza fenomenele reiese că: • persoanele cu centrări diferite se pot enerva reciproc; • când ele au aceleași priorități, interacționează bine și foarte bine; • comportamentele devin mai autoritare când intenția de rezolvare a sarcinii întâmpină dificultăți/piedici; • comportamentele devin mai perfecționiste atunci când este zădărnicită/amenințată intenția de bună îndeplinire a sarcinilor; • comportamentele devin mai insistente în a căuta aprobarea atunci când
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
argumente logice și la obiect. În cazul acestei categorii, autorii recomandă: • să vizăm ca obiectiv principal surpinderea și eliminarea ideilor proaste; • nu este neapărat necesar să îi demascăm și să îi facem să se simtă stânjeniți. Mai bine vorbim (și interacționam) ca și cum ceea ce au spus/au afirmat ei se leagă cumva de adevăratele probleme sau ca și cum vorbele lui ne-au amintit de niște aspecte importante; • să arătăm cum stau lucrurile în realitate, utilizând limbajul Eu: "Eu am citit că...", "Eu am
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în care oamenii cooperează este gruparea în clanuri, în comunități și în națiuni pentru a concura mai eficient împotriva altor "găști". Cei care cooperează pot triumfa în cadrul populației de trădători dacă se învață să se recunoască între ei și să interacționeze unul cu altul. Indivizii cooperanți care se unesc îi pot întrece pe aceia care se bazează pe strategiile necooperante, creând bunuri publice de care beneficiază ei înșiși, nu și "trădătorii". Astfel, și indivizii necooperanți, și trădătorii dacă au un comportament
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
comportă într-o interacțiune în funcție de estimările lor asupra longevității relației". Prin urmare, "indivizii vor renunța cel puțin parțial la competiție dacă vor aprecia că relația se va prelungi" (p. 34). D. Marlowe și colaboratorii săi au demonstrat faptul că "atunci când interacționează cu o persoană cooperativă, subiecții se arată ei înșiși cooperativi dacă anticipează că se vor confrunta cu această persoană ulterior" (ibidem). Autorii precizează: "întâlnirea cu un partener exploatat va crea o stare de stânjeneală, dacă nu va induce subiecților sentimente
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
diverse și tot mai întinse, dar nu și despre pacea interioară, despre distincția dintre diferitele stări afective, despre importanța preocupării de a ține seama de ele (respectiv, de emoțiile și de sentimentele noastre și de cele ale celor cu care interacționăm) (idem). Este nevoie de a numi și de a înțelege lumea noastră interioară pentru a dezvolta un vocabular al stărilor și nevoilor noastre afective și pentru a ni le rezolva (ori de câte ori apar probleme emoționale). Pe scurt, devine importantă (auto)cunoașterea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
231-233) arată faptul că există momente în care conștientizarea, înțelegerea a ceea ce se petrece poate determina o schimbare în abilitatea noastră de a controla emoțiile (destructive): • mai întâi, are loc o estimare. Se evaluează acțiunile, atitudinile, reacțiile persoanei cu care interacționăm. Dacă am fi conștienți de această estimare, dacă am monitoriza-o, precizează celebrul psiholog nord-american, atunci am putea s-o influențăm, intrând într-un fel de dialog cu noi înșine, chestionând premisa pe care se bazează, observând poate că persoana
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o remarcăm neapărat și care nici nu ne întrerupe fluxul gândirii). Totuși, cercetările au arătat faptul că această "muzică în surdină" departe de a fi doar un acompaniament superficial este determinant pentru felul în care gândim, lucrăm, acționăm și/sau interacționăm. Oamenii binedispuși "își ajută cu mult mai multă ușurință și spontaneitate semenii" (Lelord, André, 2003, p. 102), emit mai multe idei, țin mult mai mult seama de părerile celorlalți, cooperează mai ușor și elaborează soluții mai numeroase și mai viabile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reperelor subiective de moment ale celuilalt; încercăm să descoperim prin ce trece acesta.79 Rezolvarea onestă a conflictelor Conversația și consolarea sunt modalități de relaționare în care ambele părți împărtășesc același scop, aceleași obiective (într-o anumită împrejurare dată). Ele interacționează pentru plăcerea de a fi împreună sau pentru a suporta mai ușor dificultățile prin care trec (la un moment dat). Suntem capabili și motivați să ne dezvăluim unii altora, să ne ajutăm unii pe alții, iar în situații de tristețe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu pot sau nu vor să ia în considerare nevoile celorlalte persoane implicate", menționează L. Carter (2007, p. 31). Când oamenii folosesc această formă de exprimare a mâniei, ei dovedesc "un pesimism profund în ceea ce privește posibilitatea de a fi acceptați dacă interacționează cu respect și obiectivitate. Zădărnicia reprezintă o caracteristică definitorie a personalității lor" (idem, p. 33). Mânia pasiv agresivă: se referă la acel comportament care consideră că exprimarea deschisă a mâniei nu rezolvă, ba dimpotrivă creează mai multe probleme. Oamenii pasiv
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în ultimul timp? Sunt elemente de stres continuu în viața clientului? Condiția fizică Sunt anumite stări medicale care să interfereze cu aceste simptome? Consumul de medicamente și alcool Consumă pacientul medicamente care pot cauza simptomele? Consumă pacientul medicamente care pot interacționa cu medicamentația prescrisă pentru a trata simptomele? Tulburări psihologice din trecut A avut pacientul aceleași simptome sau diferite de acestea cândva, în trecut? Tulburări psihologice în familie Familia pacientului a avut aceleași simptome sau diferite de acestea cândva, în trecut
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]