9,535 matches
-
se revarsă în reacții de opoziție, conturînd conflicte de variabile intensități și de multe ori narează, își desfășoară firul existenței ca o "poveste", ea posedă eposul său generalizator, alcătuit din aportul mai mult ori mai puțin diegetic al repondenților. Interviurile interbelice ale lui I.Valerian și mai cu seamă cele ale lui Felix Aderca, din Mărturia unei generații, corespund condiției schițate mai sus.O excelentă culegere de interviuri contemporane poartă titlul calin-provocator Armele seducției, fiind semnată de Dora Pavel. Înzestrată romancieră
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
lui Matei Călinescu, relecturii. Pe sobra listă din volumul american Rereading se adaugă, mai probabil ca un tribut plătit tinereții decât ca o formă de patriotism literar, Craii de Curtea-Veche. Cum asta? S-ar părea că nici acestui bizar roman interbelic nu i se potrivește simpla, informativa, singulara parcurgere. O știm prea bine, am constatat-o pe pielea brăzdată a bibliografiilor și pe hărțile îngălbenite ale ruinelor bucureștene. Doar că Matei Călinescu își întemeiază adăugirea și pe un argument suplimentar, aproape
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
lui Edgar Allan Poe, Luca Ion Caragiale se dovedesc, oricând și față de orice concurență, admirabile. Nu e un secret faptul că metoda lui Ieronim Tătaru se înscrie onorant pe urmele aceleia profesate de Șerban Cioculescu. Feliile de text ale criticului interbelic, sub imperiul cărora un personaj cu numele I.L. Caragiale se compune asemenea unei holograme, evoluează și își schimbă - aici - natura, căpătând justificări suplimentare. Legea de funcționare a cărții lui Tătaru este - neîndoielnic - tematistă, așa cum o arată cu claritate și examinarea
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
prietenii, între oamenii pe care viciul literaturii i-a ocolit. Elipsa specifică sărbătorii, clișeele și pana hibernală de idei le supraviețuiesc chefurilor d'antan în doar cîteva rînduri pe-o felicitare. Format mic, unele cît niște cărți de vizită, felicitările interbelice abundă de culori și de acțiune: sănii, jucării, mai rar peisaje, case care scot fum pe hogeacuri, dichis. Departe sînt sclipiciurile lor de paloarea stereotipă a cărților poștale de prin '70-'80, cu o crenguță ninsă și o urare de
Cărțile Anului Nou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8932_a_10257]
-
Lovinescu nu are concurenți în perioada de început a secolului XX, vorbind de la debutul său, 1904-1906, în presă și în volum, și până în 1920, când el era deja privit și respectat ca un critic profesionist. După această dată, în perioada interbelică apar alți critici profesioniști, dar mă gândesc că E. Lovinescu este primul. Maiorescu nu era un critic profesionist, asta nu-i aduce nici o scădere, în felul în care gândesc această cronologie a profesionalizării criticii românești. Prin această profesionalizare a criticii
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
minunate, dar nu putea explica de ce. La rândul său, Eugen Simion descoperă că Ionescu este un spirit și cinic, și religios, dar nu poate da o justificare acestui enorm oximoron. Ieșirea din impas (și la criticul "șaizecist", și la cel interbelic) se face mai întâi prin recunoașterea onestă a limitelor; și apoi, prin calitatea scriiturii. Creația din interiorul criticii literare, proza ideilor mă fac să regret mai puțin alunecarea pe lângă centrul de greutate al unei opere atât de vii.
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
galbene și masive, le-am întîlnit de curînd la anticariat (ediția din '83, de la Minerva), face parte, mai curînd, din a doua categorie. Topârceanu - fiindcă semnătura lui, în italice groase, cu cerneală neagră, apare pe copertă - a prins, înainte ca interbelicul să lege rod modernist, un gol în care s-a putut afirma. Vizibilitatea lui, pe seama unei concurențe diluate, o remarcă, într-o prefață ca o mică istorie a receptării, Al. Săndulescu. Dovadă de ce capricioasă damă este faima, un prozator care
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
e cazul, verbul său devine mușcător, punînd în chestiune inclusiv personalități de solidă reputație. Din penumbra unei poziții modeste, Pericle Martinescu și-a aplicat luciditatea și și-a exersat cu demnitate duhul critic. Mărturia sa de (aproape) ultim supraviețuitor al interbelicului, respiră un aer de naturalețe și bun-simț.
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
Unitare în chip individual și aflate unul cu celălalt în foarte bune relații, textele de aici par a se construi oarecum la vedere. După un rețetar - ținând de detaliu sau de arhitecturi globale - pe care uneori ni-l amintim din interbelicul românesc, alteori din cărțile de filozofie indiană traduse masiv și semiclandestin cam în aceeași perioadă, alteori din imaginarul ortodox, bizantin cum îl știm. Oricum ar fi, un anumit schematism primar, lipsit de prea mari dificultăți, există. Și, sincer vorbind, inhibă
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
a acoperi exigențele. Editura FNSA (cu sediul în strada Dem. I. Dobrescu nr. 11, telefon 021.315.67.54, la care pot fi făcute comenzile) dobândește personalitate în acest context. Dacă FNSA imaginează să aibă rolul Fundației Regale din perioada interbelică, Editura FNSA preia sarcinile fostei Edituri Minerva de valorificare a moștenirii literare. Din păcate, editura nu are forța administrativă și profesională a Editurii Minerva (înființată în 1969), din perioada ei de glorie și maximă eficiență, când director era Aurel Martin
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
talentați. Și încă: prin combaterea de către partid a "teoriei antipopulare" a "artei pentru artă", "scriitorii valoroși (numai ei! - n.n.) au fost ajutați a se elibera de balastul decadentismului". Cum am putea uita realitatea din spatele acestor stîngace sofisme? în vreme ce majoritatea scriitorilor interbelici, erau marginalizați, interziși, dacă nu chiar întemnițați, Uniunea Scriitorilor își deschidea larg porțile unor "cadre noi", cu "origine sănătoasă", nu o dată doar în temeiul unor texte partinice afișate la "gazeta de perete" a unității unde lucrau ca muncitori. Ea devenea
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
Simion, în prefața de salut, Cuvânt de încheiere, remarcă situația de excepție: "Este, de nu mă înșel, prima ediție de autor care nu se pierde pe drum. O dovadă că Ťadamismulť nostru cultural nu este o fatalitate". Dintre marii scriitori interbelici, numai lui Mihail Sadoveanu i s-a mai îngăduit să proiecteze o ediție de autor, care însă nu a fost dusă până la capăt. Celorlalți (G. Călinescu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, V. Voiculescu, nici măcar lui Cezar Petrescu) nu li s-a
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
unei națiuni pare imposibil de acceptat. În perioada comunistă funcționa însă o altă logică, cea a terorii. Regimul comunist a fost impus cu tancurile sovietice, iar primul deceniu din istoria acestuia s-a caracterizat prin suprimarea fizică a fostei elite interbelice și a tuturor adversarilor reali sau bănuiți ai regimului. După retragerea trupelor sovietice, aflată în vădită criză de legitimitate, puterea de la București a jucat tot mai apăsat cartea unui stalinism intern, dublată de o afirmare tot mai agresivă a independenței
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
de discurs, inserarea descrierii în narațiune. încheierea autoarei este semnificativă pentru întregul demers: "proza secolului al XIX-lea înregistrează, în stil, o mare parte din procedeele universale ce țin de realizarea descrierii" (p. 143). în mod analog este tratată literatura interbelică, cu accente deosebite asupra modernității noului discurs, sincronizat în mare parte cu "romanul universal"; lucrul se vede clar în privința statutului personajului, care poate duce "la aparenta pulverizare a personajului unitar închegat" (p. 269). Rezultă de aci plasarea tehnicilor descrierii în
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
atît. Autorul geometrizează și lasă să vorbească lucrurile ele însele, fără adaos auctorial. Poezia rezidă în ele însele, iar cititorul o trăiește prin propria participare. în sfîrșit, să înțelegem că proza "socialistă" n-ar face decît să reia, simplificator, achizițiile interbelice? Morala: în general sînt zgîrcit cu elogiile. Totuși, noua carte a Mihaelei Mancaș este un dar adus culturii noastre cum rar se întîmplă.
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
Vest din Timișoara, m-a îmbiat la așa întreprindere. Pe copertă, un P mare, albastru, stă, pesemne, pentru "proză". Ar putea, la fel de bine, să însemne "pas". Fiindcă Negruzzi este un boier al refuzului, pe care revoltații și abstinenții de la societate interbelici și l-ar fi putut lua înaintaș. Cartea pe care o am în față e scrisă pe vîrste. Întîi, Cum am învățat românește, o năzbîtie de școală începînd ca un basm ("pe cînd uitasem că sîntem români și că avem
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
Sebastian, semnat de Lucia Hossu Longin, precum și piesa lui Dumitru Crudu Steaua fără... Mihail Sebastian, apărută la Cartea Românească, în care acesta este transformat în personaj. Controversele nu ocolesc nici acum numele unuia dintre cei mai importanți scriitori din perioada interbelică, viziunea propusă de Dumitru Crudu fiind susceptibilă de a aduce prejudicii imaginii lui Sebastian, în timp ce volumul apărut la Editura Teșu ridică, în special, probleme de natură tehnică, începând chiar cu titlul, fiind de fapt o selecție din articolele publicate de
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
vîrstei și beteșugurilor, cele două femei - fosta amantă și actuala soție - leagă o conversație pe cît de ostilă pe atît de terapeutică, spovedindu-se una alteia și retrăind, secvență cu secvență și otravă cu otravă, deceniile apuse ale vieții lor interbelice. Pus în fața unei cavalcade de amănunte incomode, cititorul asistă la rememorarea unor destine pe care personajele le povestesc cu propria gura, sub imboldul catharctic al confesiunilor mîntuitoare. Și astfel, din mărturisire în mărturisire și din defulare în defulare, tensiunea dintre
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
literatura postmodernă, autoreferențială, eroul principal ajunge însuși autorul, reflectat convenabil în oglinda paginilor sale. În povestirile Adrianei Bittel, dimpotrivă, există o adevărată fascinație pentru statura și structura oamenilor obișnuiți: bărbați și femei ducându-și viața la flacără mică, în perioada interbelică sau în socialism. Mici funcționari terorizați de șefi, luptători comuniști aflați la pensie, o farmacistă pensionară, o fată acrită de singurătate și neîmpliniri, multe gospodine sfârșite, aproape consumate de obligațiile casnice și profesionale, o dactilografă îndrăgostită de Intelectualul căruia îi
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
gospodină, confidentă, colegă, corectoare, scriitoare...), dar învălmășite în fluxul vieții și al ficțiunii. Acest personaj fără majusculă exponențială, eroic prin stoicismul lui diurn, este figura tipologică preferată a Adrianei Bittel. Conturul său e mai fin în prozele ce respiră aerul interbelic (sau al unor epoci mai vechi, rămase pe pânză) și mai apăsat în cele având ca materie problematică supraviețuirile în anii comunismului. Are dreptate Adina Kenereș, în scurta și expresiva ei introducere: "Dincolo de autor și emblemă feminină, în paginile de
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
Lilith, demonul-femeie din tradiția cabalistică. O altă nimfetă cu statut incert din poemele lui Dimov este Jeny, un nume banal scos în evidență prin y-ul din coadă. Dacă astăzi o atare ortografiere apare desuetă, dacă nu chiar vulgară, în interbelic făcea furori. Iată, în același Alfabet ..., o întreagă teorie despre numele la modă ale epocii amintite, prin vocea unui bărbat din romanul Femei de M. Sebastian, nemulțumit de atît de inexpresivul (oare?) Maria : "Înțelegi, zicea el înciudat, toate femeile din jurul
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
Gheorghe Grigurcu Menționăm și campaniile de "apărare" a moralei din interbelic, venite din partea cercurilor tradiționaliste, etniciste și eticiste. îi avem în vedere pe Iorga și pe cîțiva sateliți minori ai săi, N. Georgescu-Cocoș (o carte a sa poartă titlul Literatura de scandal), Paul I. Papadopol, Napoleon Crețu (să fie un înaintaș
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
sexuală o mișcare irepresibilă care, în scurt, timp va înlătura toate obstacolele îndătinate? Cultivarea sexului a devenit o formă de comerț, un indice consumist, adică o marcă a secolului incipient. în comparație cu expoziția non-stop a lubricității la care asistăm, amoralismul literelor interbelice nu ni se prezintă oare inocent, erotomania de odinioară nu ni se pare idilică? "Multe femei, poetese (îndrăznețe, de nu mai îndrăznețe decît bărbații) scriu Ťpoeme nerușinateť, versuri menstruale, orgasmice (Floarea }uțuianu, Marta Petreu, Ruxandra Cesereanu, Dora Pavel etc.), dar
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
adolescentină bizuită pe un resort imitativ? Să luăm intempestiva modă drept un factor al perenității? Bănuim că practicanții erosului într-un limbaj ultradezinvolt ar fi uneori mulțumiți să-i blamăm cu energie, să-i respingem vehement, așa cum se țntîmpla în interbelic, ca pe niște "stricători" de limbă, ca pe niște corupători ai moravurilor, deoarece sînt (măcar) un pic... exhibiționiști. Ca niște avangardiști sui generis ce se află, sînt bucuroși să provoace scandal. E drept, discursul lor se pretează lesnicios la o
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
Românească, 2006) nu mai miră pe nimeni. Deși, cu siguranță, îi incită pe mulți: de la fanaticii cititori ai Jurnalului până la duioșii spectatori ai Stelei fără nume, de la relaxații pasionați de teatrul contemporan până la inocenții apărători ai memoriei unora dintre personalitățile interbelicului. Recenta punere în scenă, la Naționalul ieșean, a piesei lui Dumitru Crudu a dat deja naștere unor ciudate conflicte, implicând nu numai persoane, nu numai - hélas! - instituții sau organizații, ci și instanțe juridice. Trecem cu vederea peste evidența delimitării nete
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]