1,350 matches
-
nož" „Poate s-o găsi vreun cuțit ascuțit”, "Znam od svega ponešto „Știu din toate câte ceva”, "Uvijek brbljaju koješta „Mereu vorbesc aiurea”, "Donesi štogod da pojedemo" „Adu ceva, orice de mâncare”. Mai sunt și locuțiuni nehotărâte formate cu pronume/adjective interogative împreună cu anumite particule scrise separat, toate cu sensul dat în română de către „ori-”: Exemple în propoziții: "Nikad me neće prevariti makar kolik lažac bio" „N-o să mă păcălească niciodată, oricât de mare mincinos ar fi”, "Samo da naiđemo na budi
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Întrebările referitoare la diferite complemente circumstanțiale încep cu următoarele adverbe: "kad(a)?" „când?”, "gdje?" „unde?”, "kamo?" „încotro?”, "kud(a)?" „pe unde, pe ce cale?”, "odakle?" „de unde?”, "kako?" „cum?”, "koliko?" „cât?”, "zašto?" „de ce (din ce cauză; cu ce scop)?”. De la adverbe interogative se formează adverbe nehotărâte cu aceleași elemente cu care se formează și pronume nehotărâte: Se mai formează și locuțiuni adverbiale nehotărâte cu particule având sensul „ori-”, cu care se formează și locuțiuni pronominale nehotărâte: "ma kad(a) = bilo kad(a
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cu mine”. Particula și modalizatorul sunt considerate în gramaticile croate ca o parte de vorbire aparte. Sunt definite drept cuvinte invariabile care indică atitudinea vorbitorului față de conținutul exprimării. Multora dintre ele în română le corespund adverbe sau locuțiuni adverbiale. Particule interogative Particule intensificatoare: Particule de grad Aceste prticule exprimă gradul unei calificări: "gotovo" „aproape”, "jedva" „abia”, "još" „și (mai)”, "malo" „puțin”, "mnogo" „cu mult”, "naročito" „mai ales”, "osobito" „deosebit de”, "posve" „cu totul”, "potpuno" „pe de-a-ntregul, complet”, "previše" „prea”, "prilično" „considerabil
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Nimeni nu ascundea nimic!”, "I nigdje nema nikoga!" „Și nu e nimeni nicăieri!”. Prepozițiile despart particula "ni" de pronume/adverb: Ne možeš me zamijeniti ni sa čim" „Nu mă poți înlocui cu nimic”. Interogația totală se poate exprima prin intonație interogativă fără alt mijloc, dar și cu particule interogative. Exemple: În astfel de propoziții se pot folosi unele pronume nehotărâte formate cu "i-". Acesta implică sensul „măcar, cel puțin”: "Je li išta pojeo?, echivalent cu "Je li makar nešto pojeo?" „A
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Și nu e nimeni nicăieri!”. Prepozițiile despart particula "ni" de pronume/adverb: Ne možeš me zamijeniti ni sa čim" „Nu mă poți înlocui cu nimic”. Interogația totală se poate exprima prin intonație interogativă fără alt mijloc, dar și cu particule interogative. Exemple: În astfel de propoziții se pot folosi unele pronume nehotărâte formate cu "i-". Acesta implică sensul „măcar, cel puțin”: "Je li išta pojeo?, echivalent cu "Je li makar nešto pojeo?" „A mâncat măcar ceva?”, "Je li te itko čuo
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
li išta pojeo?, echivalent cu "Je li makar nešto pojeo?" „A mâncat măcar ceva?”, "Je li te itko čuo?", echivalent cu "Je li te makar netko"' čuo?" „Te-a auzit măcar cineva?” Interogația parțială se exprimă cu pronume și adverbe interogative corespunzătoare părților de propoziție la care se referă (vezi mai sus Pronume și adjective pronominale interogativ-relative și Adverbe interogative). Acest fel de propoziție se poate de asemenea exprima nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul particulei "li" folosită în principal
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
echivalent cu "Je li te makar netko"' čuo?" „Te-a auzit măcar cineva?” Interogația parțială se exprimă cu pronume și adverbe interogative corespunzătoare părților de propoziție la care se referă (vezi mai sus Pronume și adjective pronominale interogativ-relative și Adverbe interogative). Acest fel de propoziție se poate de asemenea exprima nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul particulei "li" folosită în principal pentru interogație ("Lijepa li si!" „Ce frumoasă ești!”) și cu o particulă specifică, "ta": "Ta nismo više djeca!" „Doar
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
poate găsi numai după o silaba accentuată. Unele cuvinte nu pot fi accentuate. Astfel sunt majoritatea cuvintelor gramaticale clitice, care pot fi enclitice (plasate după un cuvant cu accent) sau proclitice (plasate înaintea unui cuvânt cu accent). Enclitice sunt particulă interogativa "li" (cu sensul aproximativ „oare”), pronumele personale forme scurte (de exemplu "ga" „îl”, "mi" „îmi”), pronumele reflexiv "se", formele scurte ale verbelor auxiliare, de exemplu cel al viitorului, "ću" „voi”. Proclitice sunt prepozițiile monosilabice și unele bisilabice, unele conjuncții monosilabice
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
e)" „acelui(a)”, "o onom(e)" „despre acel(a)”, "s tim(a)" „cu acesti(a)/acei(a) / aceste(a)/acele(a)”. Pe lângă aceste pronume-adjective demonstrative, în sârbă mai sunt și altele, care nu au corespondențe analoge în română: Numai pronume interogative sunt cele referitoare la identitatea unei persoane sau a unui inanimat, "ko" „cine”, respectiv "šta" „ce”, care se declina în felul următor: Alte cuvinte interogative pot fi pronume sau adjective pronominale: Declinarea acestora este aceeași că a adjectivelor, inclusiv prezenta
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în sârbă mai sunt și altele, care nu au corespondențe analoge în română: Numai pronume interogative sunt cele referitoare la identitatea unei persoane sau a unui inanimat, "ko" „cine”, respectiv "šta" „ce”, care se declina în felul următor: Alte cuvinte interogative pot fi pronume sau adjective pronominale: Declinarea acestora este aceeași că a adjectivelor, inclusiv prezenta vocalei suplimentare la genitiv, dativ și locativ masculin și neutru singular, în cazul folosirii pronominale. "Koji" are și forme reduse la aceste cazuri: "kog(a
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
este aceeași că a adjectivelor, inclusiv prezenta vocalei suplimentare la genitiv, dativ și locativ masculin și neutru singular, în cazul folosirii pronominale. "Koji" are și forme reduse la aceste cazuri: "kog(a)", "kom(e)". Următoarele cuvinte, pe lângă statutul de pronume-adjective interogative, îl au și pe cel de pronume-adjective relative: Numai pronume este cuvântul "što", care are următoarele folosiri: 1. Invariabil se poate utiliza în locul lui "koji": "Gledaj ove ljude što / koji prolaze" „Uite-i pe oamenii aceștia care trec”. 2. Declinat
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
2. Declinat, are două forme de acuzativ, una identică cu cea de nominativ, "što", daca nu este precedat de o prepoziție, și "šta" în cazul contrar. Poate avea ca antecedent: Majoritatea cuvintelor nehotărâte se obțin din pronume sau adjective pronominale interogative, la care se adaugă elementele prime "ne-", "sva-", "ni-" și "i-", formându-se următorul sistem: Cuvintele din coloanele I și ÎI sunt numai pronume, celelalte sunt pronume sau adjective pronominale. Se declina că și pronumele/adjectivele de la care provin. Cuvintele
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Ne vidim nikoga" „Nu văd pe nimeni”, "Ova zemlja nije ničija" „Pământul acesta nu e al nimănui”. Cuvintele formate cu "i-" includ ideea de cantitate redusă („măcar ...”, „cât de cât”, „fie și numai unul”). Se folosesc în general în propoziții interogative și în subordonate: "Jeste li išta našli?" „Ați găsit (măcar) ceva?”, "Ima li ikakvog rezultată?" „Este vreun rezultat?”, " Da je iko dolazio, ja bih to znao" „Dacă ar fi venit cineva, aș ști”. Nu se pot folosi în aceeași propoziție
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în articolul asta”, Poneko se neće složiti să mnom" „Unii nu vor fi de acord cu mine”. Același înțeles îl are și sufixul "-god": "štogod = "ponešto" „câte ceva”, "kogod = "poneko" „câte cineva, unii”. Mai sunt și locuțiuni nehotărâte formate cu pronume-adjective interogative împreună cu anumite particule scrise separat, toate cu sensul dat în română de către „ori-”: Numeralele "jedan" „un(u)”, "jedna" „una, o”, "jedno" (neutru), "dva" „doi”, "dve" „două”, "tri" „trei” și "četiri" „patru”, inclusiv că ultima cifră a unui număr, se declina
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
dintre acestea, unele adverbe (cele din paranteze) sunt învechite, fiind înlocuite cu altele. Astfel, "svud(a)" „oriîncotro” are și sensul „oriunde”, iar „oricând” se exprimă cu "uvek", care înseamnă și „totdeauna, mereu”. Adverbele formate cu "i-" se folosesc în propoziții interogative și în subordonate condiționale: "Jesi li ga igde video?" „L-ai văzut undeva?”, "Da șam ikako mogao, došao bih" „Dacă aș fi putut în vreun fel, aș fi venit”. Adverbe compuse se formează în general dintr-o prepoziție și un
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Nego šta!", "Nego kako!" (toate trei având sensul „Cum să nu!”) Aceasta secțiune prezintă principalele caracterictici ale sintaxei limbii sârbe în comparație cu cele ale romanei, privitor la tipurile de propoziții, părțile de propoziție, topica în această și câteva propoziții subordonate. Propoziția interogativa se obține din propoziție enunțiativa cu două construcții prin care se realizează o intrebare totală: Propoziția negativă se obține prin negarea predicatului cu particulă negativă "ne" antepusa. Această formează un singur cuvânt cu verbele "imati" „a avea”, "biți" „a fi
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
El câștiga mult”, "Emisija je vrlo zanimljiva" „Emisiunea e foarte interesanta”. În propoziție negativă, se plasează mai frecvent după verb ("On ne zarađuje mnogo" „El nu câștigă mult”), dar poate sta și înaintea să: "On mnogo ne zarađuje". În propoziție interogativa cu particulă "li", stă obligatoriu după verb ("Zarađuje li on mnogo?" „Câștiga el mult?”), dar în cea cu "da li" rămâne înaintea verbului: "Da li on mnogo zarađuje?" Complementul circumstanțial exprimat prin substantiv sau grup nominal stă după verb dacă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
grupul nominal. Numai adjectivul posesiv stă după substantiv, dacă acesta este la vocativ: "Slušaj, prijatelju moj!" „Asculta, prietene (al meu)!” Dacă substantivul este determinat de mai multe adjective pronominale, cel mai aproape de substantiv stă adjectivul posesiv, înaintea acestuia - adjectivul demonstrativ, interogativ sau nehotărât, iar înaintea acestora - adjectivul "sav" „tot” sau "ceo" „întreg, tot”. Exemple: "ovo tvoje delo" „treaba asta a ta”, "O kakvoj mojoj grešci govoriš?" „Despre care greșeală a mea vorbești?”, "ceo taj njihov program" „tot programul asta al lor
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
plasează la începutul propoziției: "Čudni șu ljudi ți Kinezi" „Ciudați oameni mai sunt și chinezii ăștia. Atributul substantival stă după substantivul determinat: "čovek proverenog ukusa" „un om cu bun gust dovedit”. Locul cliticelor Encliticele (pronumele, verbele auxiliare neaccentuate și particulă interogativa "li") nu pot sta la începutul propoziției. Verbele auxiliare și pronumele personale complemente neaccentuate pot avea mai multe poziții. Exemple cu un pronume: Exemple cu un verb auxiliar: În afară de imposibilitatea de a sta la începutul propoziției, locul encliticului mai are
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
da li șam joj se dopao" „Nu știu dacă i-am plăcut”. Ordinea encliticelor se supune următoarelor reguli: Procliticele pot fi pe primul loc în propoziție: Propoziția completiva directă Completiva directă care constituie o intrebare indirectă este introdusă prin cuvântul interogativ cu care începe întrebarea directă corespunzătoare, inclusiv în cazul întrebării totale: "Da li ima deterdženta?" „Este detergent?” - "Pitaću prodavca da li ima deterdženta" „O să-l întreb pe vânzător dacă este detergent”. Înaintea propoziției completive indirecte al carei verb regent cere
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Pronumele interogativ este parte de vorbire flexibilă care, în propozițiile interogative, ține locul unui substantiv și este așteptat ca răspuns. Exemplu: Cine lipsește? Băiatul lipsește; [cine/cui, care, ce, cât(câți, câte)] ex.: "Care" răspunde?- "El" răspunde. - punând întrebarea cine?, aflăm că
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
Pronumele interogativ este parte de vorbire flexibilă care, în propozițiile interogative, ține locul unui substantiv și este așteptat ca răspuns. Exemplu: Cine lipsește? Băiatul lipsește; [cine/cui, care, ce, cât(câți, câte)] ex.: "Care" răspunde?- "El" răspunde. - punând întrebarea cine?, aflăm că funcția sintactica este de sub Când determina un substantiv și
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
Cine lipsește? Băiatul lipsește; [cine/cui, care, ce, cât(câți, câte)] ex.: "Care" răspunde?- "El" răspunde. - punând întrebarea cine?, aflăm că funcția sintactica este de sub Când determina un substantiv și se acordă cu acestă în gen, număr și caz, pronumele interogativ devine adjectiv pronominal interogativ, cu funcția sintactica de atribut adjectival. ex.: "Câți ani" ai? Aceste pronume flexionează după gen,număr și caz: a. CINE N.-AC.-cine? G.-D.-cui? are aceleași forme și pentru masculin și pentru feminin și
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
cine/cui, care, ce, cât(câți, câte)] ex.: "Care" răspunde?- "El" răspunde. - punând întrebarea cine?, aflăm că funcția sintactica este de sub Când determina un substantiv și se acordă cu acestă în gen, număr și caz, pronumele interogativ devine adjectiv pronominal interogativ, cu funcția sintactica de atribut adjectival. ex.: "Câți ani" ai? Aceste pronume flexionează după gen,număr și caz: a. CINE N.-AC.-cine? G.-D.-cui? are aceleași forme și pentru masculin și pentru feminin și Înlocuiește nume de ființe
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
a) -feminin,plural-căror(a). d. CÂT N.AC.masculin,singular-cât N.AC.-feminin,singular-câtă masculin,plural-câți -feminin,plural-câte G.D.masculin,plural-câtor G.D.-feminin,plural-câtor e.AL CÂTELEA N.AC.masculin,singular-al câtelea N.AC.-feminin,singular-a câtă. Pronumele interogativ substituie anticipat obiectul, cuvîntul sau grupul de cuvinte așteptat ca răspuns la un enunț interogativ. Se caracterizează printr-o intonație specifică. Pronumele interogative care, cine, ce, cât, câtă, câți, câte sunt folosite, de obicei, în propoziții interogative. Care dintre aceste
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]