4,210 matches
-
115), intensificând-se astfel comportamentul agresiv (Chelcea, 2003, p. 25). Cu trecerea timpului, femeia acumulează frica de partener, opresiunea constantă conducând-o, în multe situații, la sinucidere ori la crimă. În concluzie, „conflictul care amenință la nesfârșit integritatea și identitatea interpersonală și intrapersonală reprezintă în același timp o cauză și o nevoie a violenței, respectiv o incapacitate” de care dau dovadă indivizii când interacționează (Liiceanu, 2002, p. 170). Pe de altă parte, Steele (1994) caracteriza bărbații care își agresează partenerele și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1983, „Conflict Resolution Tactics in Japan, India, and the USA”, Journal of Comparative Family Studies, 14, 377-387. Liiceanu, A., 2003, „Violența umană: discursul justiției și demersul psihologic”, Revista de Psihologie, nr. 49, pp. 167-175. Liiceanu, A., 2002, „Violence and the Interpersonal Behavior”, Revista de Psihologie, nr. 48, pp. 163-171. Liiceanu, A.; Rujoiu, O., 2005, „Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică”, Sociologie Romanească, nr. 1, pp. 128-141. Mihăilescu, I., 2003, Sociologie generală. Concepte fundamentale și studii de caz, Editura Polirom
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
proiecție, refuz și distorsiune), în scopul de a-și păstra integritatea organizării eului și de a exclude obiectele exterioare. În perioada de remisie, pacienții utilizează mai puține apărări patologice. Apărările folosite sunt orientate mai ales înspre ceilalți (având o orientare interpersonală) și provoacă la aceștia reacții de susținere și încurajare. Potrivit lui Semrad et al. (1973), pacienții utilizează atunci apărări ce le permit să trăiască „o tristețe și o anxietate relativ stabile”. Pornind de la aceste observații, Semrad et al. au elaborat Scala
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
această scală permite evaluarea schimbărilor survenite în funcționarea eului la pacienții cu tulburări afective. Într-adevăr, în cursul îmbunătățirii stării lor clinice, cercetătorii notează o schimbare constând într-o trecere de la apărări imature la apărări mai puternic orientate spre relațiile interpersonale. Într-o altă cercetare, 30 de schizofrenici au completat Indexul stilului de viață (Plutchik et al., 1979) la internarea lor în spital. După externare, ei au fost urmăriți vreme de doi ani, 14 dintre cei 30 de pacienți fiind, în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Refugiu în reverietc "Refugiu în reverie" Definițietc "Definiție" Mecanism - utilizat într-o situație de conflict psihologic sau atunci când subiectul se confruntă cu factori de stres - care constă în recurgerea la o reverie diurnă excesivă ce se substituie căutării de relații interpersonale, unei acțiuni în principiu mai eficientă sau rezolvării problemelor 50. Discutarea definițieitc " Discutarea definiției" Definiția oferită de DSM-IV (1994/1996) insistă asupra motivelor refugiului în reverie, precum și asupra aspectelor sale patologice, fără însă a-i descrie cu adevărat caracteristicile. O
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și a speranței constituie punctul esențial pentru un nou început în direcția mișcărilor progresive.” Regresia capătă astfel valoare de comunicare. Prin urmare, regresia ca mecanism de apărare se dovedește a fi de o importanță fundamentală prin funcția sa intrapsihică și interpersonală. Ea se prezintă într-o evidentă diversitate de configurații, întrucât cele trei instanțe ale personalității (sinele, eul și supraeul) pot recurge inconștient la ea. Chiar dacă, de-a lungul întregii vieți, trebuie să întreprindem în mod constant un anume efort pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Child Development, 27, 317-326. Chabert C. (1983), Le Rorschach en clinique adulte. Interprétation psychanalytique, Dunod, Paris. Chabert C. (1990), „Entre dedans et dehors; la contrainte au Rorschach”, Adolescence, 8 (1), 185-198. Chapman A.H. (1967), Textbook of Clinical Psychiatry: an Interpersonal Approach, Lippincott, Philadelphia PA. Charles-Nicolas A. (1981), „Addiction: passion et ordalie”, in J. Bergeret (ed.), La Psychanalyse à l’écoute du toxicomane, Dunod, Paris, 63-84. Charlot V. (1994), „L’addiction au travail”, Neuro-psy, 1-2, 48-50. Charpak G. (1993), La Vie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ratificare de propuneri), decât de putere administrativă; gama rolurilor lui se îmbogățește cu cele de facilitator, mentor, moderator sau promotor. Exercitarea unor asemenea roluri necesită înzestrarea actorilor implicați cu tipuri adecvate de abilități manageriale, în special de concepție strategică, relaționare interpersonală, conducere de proiecte și gestionare a schimbărilor. În plus, specificul organizațiilor studiate face să apară și roluri manageriale fără precedent în mediul ierarhiilor, cum sunt cele de director pentru probleme de cunoaștere (chief knowledge officer) sau de informație (chief information
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pentru propuneri și idei noi; centre-suport de expertiză și asistență; − favorizarea procesului de învățare organizațională, prin: reuniuni de diseminare a ideilor noi; facilitarea învățării din experiență pe posturile de lucru; adoptarea sistemului de tutorat intelectual (mentoring) pentru transferul de cunoaștere interpersonal sau între subdiviziunile organizației; monitorizarea nevoilor de formare/reciclare profesională a personalului și planificarea carierelor; bilanțuri periodice de competențe; stagii de perfecționare profesională a personalului, detașări temporare în scop formativ; − dezvoltarea organizației ca o comunitate profesională, prin: exercitarea interactivă a
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în curs. Sub aspect fenomenologic, mediul organizațional românesc nu a putut face excepție de la tendința globală a orientării contemporane către cunoaștere, dar, în lipsa unei opțiuni strategice, aceasta s-a manifestat nesistematic, localizându-se mai ales în planul informal; intermedierea informațională interpersonală, tranzacțiile informale cu cunoștințe în și între organizații, asistența profesională acordată ad hoc, improvizațiile locale în gestiunea cunoașterii sunt exemple care confirmă faptic o asemenea constatare. Firmele și instituțiile de talie mare sunt mai pregnant atașate de configurația și funcționalitatea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
identitățile și poveștile din elemente puse la dispoziție de cultura din care provin. Abordarea constructivistă, așa cum susțin, de exemplu, Kenneth Gergen (1991), Van-Langenhove și Harre (1993), pretinde că indivizii își construiesc imaginea de sine prin interacțiune, în funcție de un anumit context interpersonal. Ne alăturăm acestor specialiști prin convingerea noastră că, prin studierea și interpretarea poveștilor vieții, cercetătorul poate avea acces nu doar la identitatea individuală și la sistemele sale de sensuri, ci și la cultura și lumea socială ale povestitorului. Câteva aspecte
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
foarte mult. Locuiam cu toții într-o aripă a hotelului, ca într-un kibbutz. Eram cu ei, dar eu eram mai mult decât atât - eram deasupra lor. Și aveam grijă să păstrez o oarecare distanță, să nu mă implic în tensiuni interpersonale sau bârfe. Totul a mers foarte bine și soția mea s-a descurcat foarte bine, de asemenea. Am luat o mulțime de responsabilități pe umerii noștri, ca să zic așa, și n-am cerut mult în schimb, iar atitudinea asta ne-
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
viața Sarei, cu excepția, poate, a trecerii sale târzii la un stil de viață religios. Maniera consecventă în care Sara își construiește povestea vieții se caracterizează printr-o imagine pozivită, optimistă asupra lumii și se dezvoltă într-un context mai degrabă interpersonal decât intrapersonal. Încep cu ultima caracteristică a narațiunii ei - povestea Sarei este una relațională, referindu-se la alte persoane în mod constant, atât în contextul descrierii relațiilor sale cu acestea, cât și ca digresiuni doar despre calități - părinții ei sau
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
una relațională, referindu-se la alte persoane în mod constant, atât în contextul descrierii relațiilor sale cu acestea, cât și ca digresiuni doar despre calități - părinții ei sau colegii de clasă din timpul liceului. Conform unei estimări generale, asemenea descrieri interpersonale reprezintă între jumătate până la trei sferturi din povestea sa. „Alții” din lumea Sarei sunt foarte adesea femei și copii, în vreme ce bărbați care nu sunt rude sunt foarte rar prezentați. Afirmații cu privire la „eu” ca individ separat apar rar și adesea se
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cognitive nu pot fi generalizate pentru toate procesele cognitive. Nararea unei poveștii a vieții subliniază mai cu seamă acele aspecte ale gândirii care sunt verbale, au legătură cu sinele povestitorului și încărcătură emoțională și sunt favorizate, de regulă, de comunicarea interpersonală. Abilitățile cognitive: cadru teoretic Opunându-se „gândirii eficiente” (1981), Frankenstein a specificat patru tipuri de gândire eronată caracteristice retardului secundar (1970b, 1972, 1981): gândirea irațională este reflectată prin: modele de gândire caracterizate prin asociații și emoții necontrolate; preferința pentru concretizări
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Pe de o parte, femeile - mai predispuse spre întreținerea unor relații - ar trebui să generalizeze mai mult atunci când sunt implicate persoane, iar bărbații cu referire la reguli și principii. În schimb, dacă femeile sunt mai sensibile decât bărbații în ceea ce privește diferențele interpersonale, ele ar putea fi mai puțin dispuse să facă generalizări despre grupuri mari de persoane. Am descoperit astfel că două treimi din generalizările femeilor se referau la persoane și o treime la reguli, în vreme ce în cazul bărbaților aveam patru cincimi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ca fiind o schimbare drastică, ci mai degrabă una superficială în viața sa. Acest lucru poate fi, din nou, comparat cu cele două povești ale vieții din secțiunea a doua a capitolului 5. Termenul relațională se referă la accentuarea dimensiunilor interpersonale mai degrabă a sinelui. Pentru clarificarea teoretică a termenului, vezi Gilligan (1982), Miller (1986) și Josselson (1992). O lucrare excelentă privind acest aspect este Rogers et al. (în curs de apariție), „An interpretive poetics of language of the unsayable”. 4
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de sănătate fizică și psihică a celui care visează. Dacă, dimpotrivă, este fragil, strâmb, fără frunze, atunci simbolizează situația inversă. Copacul stabilește și legătura dintre generații (arborele genealogic). În vis, el poate să dea informații despre familie, despre calitatea comunicării interpersonale și a sentimentelor. Cei trei constituenți structurali simbolizează: - rădăcinile: bazele și fundamentele ființei sau ale mediului, nevoia de a se întoarce la origini sau de a identifica cauzele; - trunchiul: centrul, și deci rolul pe care subiectul îl are de jucat
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
un context. Virtualizarea se consumă în raportul om-mașină, respectiv individ-informație, care este de natură interactivă, biunivocă. În ultimă instanță, informația nu se dă, ci se construiește în relația sus-menționată. Plasarea computerului în spațiul școlar modifică raporturile față de cunoaștere și raporturile interpersonale clasice. Din punct de vedere conjunctural, elevul devine mult mai motivat să învețe atunci când profesorul integrează în predare, secvențial, un program de computer. Din punct de vedere fundamental, noile tehnologii clatină poziția profesorului de emitent sau generator central al cunoașterii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
are granițe mult mai evanescente decât cea tradițională (vezi Tschang, Della Senta, 2001, p. 100). Pot fi decelate mai multe facilități aduse de internet în procesul educațional. Iată câteva posibile întrebuințări, degajate pe trei componente (vezi Seguin, 2005): Facilitatea comunicării interpersonale înfrățirea dintre corespondenți (de la elev la elev); realizarea de clase planetare; jocul de rol prin elev; jocul de rol prin formator; interpelarea virtuală (a unui scriitor, savant etc.); tutorat și mentorat (consiliere și îndrumare); învățarea colaborativă (sprijinirea reciprocă). Facilitarea culegerii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
competențe academice; a distribui și recomanda surse complementare de cunoaștere; a genera un cumul informațional cooperativ și un plus de cunoaștere; a răspunde la interpelările și întrebările cursanților (prin e-mail sau direct); a gestiona interacțiunile grupului și a stimula cooperarea interpersonală; a livra un feedback pentru cursanți în legătură cu progresele realizate; a gestiona situațiile de criză și rezolvarea problemelor. Tutorele trebuie să posede o serie de competențe didactice și relaționare cu totul deosebite. Uneori, acesta este mai important decât conceptorul sau profesorul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Ideea de clasă sau de grup virtual de învățare poate fi extinsă și la nivelul cadrelor didactice. Profesorii se pot integra în structuri virtuale pentru a face schimburi de experiență didactică, de vehiculare a unor instrumente didactice, de comunicare operativă interpersonală. Un astfel de grup transcende spațial perimetrul local sau regional, ajungându-se la conexiuni la nivel interstatal, mondial. Dar, mai pe larg despre acest fenomen, în paragraful de mai jos. 4.6. Comunitatea virtuală a cadrelor didactice Corpul profesoral, definit
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se realizează când este disponibil cursantul Timpul instructorului este consumat pentru o corectare energofagă Timpul instructorului este utilizat pentru sprijinirea și individualizarea instruirii Pentru o utilizare eficientă a oportunităților m-learning-ului, atât profesorii, cât și cursanții trebuie să înțeleagă natura relațiilor interpersonale instituite, calitatea și consistența interacțiunilor, importanța competenței comunicaționale în realizarea schimburilor de informații, cunoștințe, experiențe, valori, atitudini. Instructorii, mai mult decât candidații la formare, sunt obligați să stăpânească complexitatea relațiilor de ordin cognitiv, aspectele socio-emoționale ale învățării, contextul socio-cultural al
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
informații vitale pentru bunul mers al instituției. Aceasta modifică, pentru un timp, raporturile de forță în avantajul pionierilor și în detrimentul adoptanților întârziați. (Perrenoud, 1998, p. 8) Rețelele informatice creează o „cybercultură” ce modifică peisajul cultural și social, raporturile sociale și interpersonale, modurile de informare și activitate, de distracție și consum. În fața „revoluției numerice”, inegalitățile culturale și intelectuale se manifestă într-un mod mai sofisticat, de cele mai multe ori agravându-se. Tehnologiile, în general, nu fac să dispară inegalitățile cu privire la câmpul savoir-ului. De
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se poate educa simțul spațiului, al timpului, creându-se premisele învățării motrice eficiente. Prin componentele de bază ale psihomotricității (schema corporală, lateralitate, ideomotricitate, inteligență motrică) devin posibile: adaptarea pragmatică (învățarea tehnicilor profesionale, manuale sau intelectuale); adaptarea socială (modalități de comunicare interpersonală); adaptarea estetică tehnici de expresie corporală); adaptarea educativă (educația fizică, antrenamentul sportiv etc.). II Aspecte generale privind învățarea motrică Cea mai mare parte a comportamentelor omenești sunt rezultate ale învățării. De aceea, preocupările oamenilor de știință pentru clarificarea unor aspecte
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]