2,195 matches
-
dominante vor deveni trebuințele de securitate. Procesul (pe care îl redăm grafic în figura 15.3, apud Hersey Blanchard, Johnson, 2001, pp. 37-39) se derulează în același fel și cu celelalte trebuințe. SHAPE \* MERGEFORMAT Succesiunea trebuințelor nu trebuie înțeleasă și interpretată rigid, în sensul că trecerea la o altă trebuință ar necesita satisfacerea în întregime și durabilă a trebuinței anterioare. Este suficient ca o trebuință să nu motiveze în întregime organismul pentru a face loc de manifestare și alteia. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sens este ilustrat de acele dereglări psihocomportamentale mai grave precum cele nevrotice. În continuare vom schița un posibil câmp de investigare al patologiei organizaționale. 1.2. Un posibil câmp de cercetare al patologiei/psihopatologiei organizaționale Organizația și mai ales munca, interpretată atât din perspectiva condițiilor, cât și a organizării ei reale, este patogenă în măsura în care # reduce gradul de toleranță individuală sau contribuie la stigmatizarea personalității fragile a unor subiecți (Billiard, 2001, p. 204). Dacă pornim de la această afirmație putem creiona relativ ușor
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
celor două variabile avute în vedere. El împarte efortul în două categorii: efort extrinsec (necesitat de anumite categorii ale muncii, cum ar fi presiunea timpului, condițiile fizice, responsabilitățile etc.) și efort intrinsec (ce reprezintă un fel de autoangajare a individului interpretată ca un tipar personal rezultat din combinarea cerințelor muncii cu recompensele obținute). Pornind de la acest ultim tip de efort, autorul introduce conceptul de supraîncărcare (nevoia de aprobare, competiție și ostilitate latente; nerăbdare și iritabilitate disproporționate; neputința de a se retrage
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nivelului la care se instalează (individual, psihosocial sau psihoorganizațional); aceasta pentru simplul fapt că gestionarea efectelor apărute la nivel individual se află mai puțin sub controlul organizației și, oricum, este, mult mai greu de realizat; efectele stresului organizațional nu trebuie interpretate în sine, ci și prin prisma posibilității sau capacității lor de a genera în lanț alte efecte colaterale cu urmări mult mai grave decât efectul inițial (responsabilitatea resimțită față de muncă îi poate stresa pe unii oameni; unele sunt însă efectele
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
virală (dispariția infiltratelor pulmonare după tratamentul antibacterian și antiviral). Diagnosticul de certitudine este stabilit prin biopsie pulmonară chirurgicală. Tratamentul rejetului acut constă în administrarea de glucocorticoizi i.v. și, la nevoie, anticorpi antilimfocitari. O complicație tardivă posttransplant este bronșiolita obliterantă, interpretată ca un rejet cronic, care se însoțește de scăderea importantă a funcției respiratorii și se soldează cu exitus la 30-50% din cazuri. Supraviețuirea la un an după transplantul cardiopulmonar este de 70%, iar la 5 ani de 60%. 18.5
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
Nu am dat nimic nimănui." și „Nu am văzut acest spectacol” există același raport ca între propozițiile: „Am dat ceva cuiva” „Am văzut acest spectacol." De asemenea, s-ar putea explica de ce fraze foarte asemănătoare în structura de suprafață trebuie interpretate diferit din punct de vedere semantic: CI "Am comandat o haină croitorului meu” 67 Ibidem. op.citata, p.26l. 68 Ibidem. op.citata, p.261-262 46 c.c. de scop „Am comandat o haină fiului meu” Sau fraze construite la
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
legate între ele într-o manieră sistematică, ele formează sisteme de-ductive. Ele trebuie să poată fi exprimate într-un limbaj formal logic. O altă dificultate majoră e de ordin hermeneutic: pentru a ne spune ceva despre lume, o teorie trebuie interpretată, cu toate aserțiunile ei și cu toate conceptele utilizate. O teorie trebuie să identifice regularități în realitate, sau corelații între diferitele proprietăți ale lucrurilor sau aspecte ale fenomenelor. Dar aceasta nu este suficient. Un demers științific trebuie să producă noi
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
afla nici în diviziunea neîncetată a atomului, nici în roirea fără margini a stelelor. Antropologia și psihanaliza sunt considerate adevărate "flageluri intelectuale" ce sugrumă, cu ajutorul mașinilor dorinței psihosomatice, cultura modernă. "Pentru a pune lucrurile la locul lor, orice metamorfoză trebuie interpretată ca o psihogeneză",, (Raymond Ruyer). Noua gnoză, la ispita atmosferei sacristiilor, încearcă restaurarea unei gîndiri teolo-gico-metafizice, fără distorsionările abuzive in-duse de metoda fenomenologică clasică, fără distrugerea mitului, o gîndire onto-teologică, potrivit căreia ființele sunt întemeiate din ființa comună, la rîndul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sau performanțele școlare sunt cel mai puternic determinate tocmai de originea socială, de statusul socioeconomic al părinților. Pe de altă parte, chiar dobândirea unei dovezi empirice a creșterii influenței nivelului de instrucție asupra statusului social final al persoanei nu trebuie interpretată exclusiv în termenii utopiei meritocratice. Este discutabilă, de pildă, presupoziția că selecția ocupațională pe baza calificărilor aduce un spor de competență și o creștere a productivității. Creșterea importanței diplomelor pentru ocuparea pozițiilor din sistemul diviziunii sociale a muncii capătă la
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în cei 45 de ani de regim comunist. Datele indică, de asemenea, o scădere a mobilității sistemului în ultima perioadă a regimului comunist și începutul perioadei postdecembriste. 6.2. Limite metodologicetc "6.2. Limite metodologice" Analizele de mai sus trebuie interpretate având în vedere următoarele limite: - Categoriile de instrucție sunt destul de generale, astfel că mobilitatea din interiorul unei categorii (de la fără instrucție la opt clase) nu poate fi înregistrată. Este posibil ca, măsurând mobilitatea cu mai multe categorii de instrucție (în
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în alte state nici nu se poate concepe realizarea unei asemenea colaborări în care, spre exemplu, lucrătorul în asistență socială să fie consacrat ca lider spiritual și să își poată dezvolta o carieră profesională de preot. Rezultatele cercetării nu trebuie interpretate ca o reîntoarcere la modul de viață medieval în care Biserica era în "expansiune" cucerind toate, ci trebuie înțeles faptul că Biserica, prin prezența ei, contribuie la consolidarea sistemului național de asistență socială. În acest caz nu mai putem așeza
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Empedocles a considerat aceste elemente ca egale calitativ, cantitativ și temporal , nașterea () lor fiind explicată prin unitatea lor, iar moartea ( prin separare întrucât nimic nu poate fi adăugat sau eliminat din suma lor (fr.17). Iubirea și ura sunt amândouă interpretate atât generatoare, cât și distructive: Ura distruge Unul, dar dă naștere Multiplului, Iubirea aduce cu sine Unul, dar elimină Multiplul (Metaph. 1000 D 9-20, Empedocles fr.30). Armonia ( există doar sub influența Iubirii, când elementele se amestecă și devin uniforme
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
toată această perioadă, interpretările teoretice care considerau delincvența ca un fenomen de interes marginal, caracteristic numai anumitor grupuri sau categorii sociale, au fost abandonate, pentru a face loc unor abordări mai mai realiste, În concordanță cu care delincvența juvenila este interpretată ca fiind o importantă problemă socială. Delincvența juvenilă este determinată de alte probleme sociale, stâns legate de modul În care Își gestioneaza comunitatea resursele, de procesele de educație și de socializare, de modul În care funcționeaza diversele structuri și instituții
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
fertilizată de fulgurațiile mitului. Printr-o „mitizare” a cotidianului, artistul „băsmuiește” banala realitate, înfrumusețând-o. Mijloacele de expresie de „sorginte naivă” susțin plasticitatea viziunii. Caligrafiile desenului iconografiază rustic suprafețele. Personaje în „țoale sărbătorești”, „meticulos” pictate. Scheme compoziționale original folosite și interpretate. Compoziții dinamice cu linii de forță dispuse 3 diagonal. Contrastele de culoare (complementarele galben-violet, roșu-verde, albastru-orange), înveselesc pictura „complimentându-se” reciproc. O pictură care îl propune pe domnia-sa Gheorghe Doja ca pe un pictor al memoriei ancestral-afective. Un „ecologist
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
coajă de ou / plesnește În cuib” “un câine pribeag / adulmecă ceața” “numărând veacurile / același greier” „zborul unei bufnițe / poartă-nserarea” „pocnește târziu / mobila de mahon” Chiar dacă e vorba de o propoziție, ceea ce se afirmă sau se neagă nu este comentat, interpretat, explicitat, ci este doar expus cît mai neutru posibil, ca o simplă constatare. Importantă este conturarea netă dintr-o singură tușă, decupajul clar făcut cu ajutorul unui spot de lumină bine dirijat. Cred că așa trebuie pusă Întrebarea Există ceva pe
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pian (cap. XVII). Cine a cîntat la pianul cumpărat de Căpitanul Dobbin (cap. XVIII). Titlul capitolului XVIII fie trebuie considerat narativ, întrucît "Cine", la fel ca termenul "Cum", implică o relație și astfel se referă la procesul narativ, fie trebuie interpretat ca o formă de continuare a modelului narativ al titlului capitolului anterior. O astfel de continuare pare probabilă, pentru că ambele titluri se referă la unul și același obiect. Mai mult, poate fi spus, în general, că există o anumită tendință
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Un reflector nu are nici un fel de relație personală cu cititorul și prin urmare nu este responsabil în nici un fel de ceea ce este înregistrat de conștiința sa și de ceea ce nu este perceput. Fixarea și demarcarea perspectivei pot fi desigur interpretate ca o explicare a selecției unui sector specific al realității reprezentate. Oricum, aceasta nu-i dă cititorului nici o garanție că un lucru sau un eveniment din afara sectorului înregistrat al lumii reprezentate nu ar putea fi important pentru povestire. Prin urmare
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
fi mai lungi și această manieră de prezentare s-ar extinde de-a lungul textului. Este decisiv faptul că modul reflector, marcat de prezența lui Bloom ca personaj-reflector pe scenă, predomină aici, adică toate procesele externe și interne prezentate trebuie interpretate ca parte a conținutului conștiinței lui Leopold Bloom. Monologul interior și situația narativă personală se întîlnesc și se îmbină fără a se vedea vreo urmă de îndeplinire a acestei funcții narative, ca și cum nu ar mai fi relevant pentru cititor dacă
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
unei jaluzele deschise puțin și destul de tîrziu este, desigur, imposibil să vezi ceva. Tot ce poți face este să închizi jaluzelele cu ajutorul baghetei laterale 535. Informațiile despre mecanismul de deschidere și de închidere a jaluzelelor venețiene poate fi cu siguranță interpretat ca avînd fie o natură auctorială, fie una personală. Din nou, tehnica de tip "camera eye" a acestui roman nu este nicidecum întotdeauna depersonalizată în întregime. Cîteodată aceasta lasă să se insinueze presupoziții, concluzii incerte, chiar amintiri, ca în următorul
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
conștientul, respirația și circulația. Pentru recunoașterea urgenței medicale, medicul stomatolog trebuie să aprecieze cu competență și rapiditate: • suferința cerebrală • dificultățile respiratorii • problemele cardio-circulatorii. Subliniem însă că insuficiența sau chiar oprirea uneia din cele 3 funcții vitale, nu va fi niciodată interpretată izolat, ci întotdeauna în sensul interdependenței lor. Simptomele de “ alarmă” ale unei urgențe medicale sunt următoarele : • comportament modificat, stare de neliniște • tulburări ale conștientului (stare de confuzie, de obnubilare) • amețeli, senzații de greață, vărsături • dereglări respiratorii • paloare, răcirea extremităților, transpirații
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
calciu). Aceiași constituenți minerali au fost găsiți și în depozitele din lumenul tubilor. La examenul biopsiilor renale în litiaze calcice idiopatice au fost evidențiate, în tubii contorți proximali și distali, sferule laminate formate din hidroxiapatită și matrice organică, acestea fiind interpretate de Malek și Boyce ca fiind stadiul ințial de formare a calculilor urinari. Dar, Anderson [3] nu constată leziuni de nefrocalcinoză decât la 64% din rinichii litiazici și le observă la 30% din subiecții indemni de litiază. Evaluând rezultatele examinării
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
face oare să fie un mai bun sau un mai slab poet ? Putem oare combate impresia că poezia lui Shelley este vagă, monotonă și plicticoasă, impresie care pare-se că o au noile generații de cititori, arătând că, totuși, corect interpretată, filozofia lui a avut sens la vremea ei, sau că, totuși cutare sau cutare pasaj nu este de neînțeles, ci se referă la unele concepții științifice sau pseudostiințifice contemporane ? in Toate aceste criterii au, desigur, la bază o eronată concepție
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
slab organizată și cu contururi estompate, încercarea lui Fritz Strich de a caracteriza opoziția dintre clasicismul german, de o parte, și romantismul german, de altă parte, recurgând la categoriile elaborate de Wölfflin pentru arta Renașterii și pentru baroc, dovedește că, interpretate larg, aceste categorii pot exprima vechea opoziție dintre poemul clasic perfect și poezia romantică neșlefuită, fragmentară sau ou contururi șterse. *25 Și în felul acesta rămânem cu o singură pereche de contrarii pentru întreaga istorie a literaturii. Categoriile lui Wölfflin
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Dezlegarea legăturilor - recontextualizare. Intermezzo Despre imposibilitatea de a fi apologetic fără a împrumuta chip divinului IV.1 Obstinația chipului Este imposibil, fără viziunea Unului, ca partea să surprindă întregul. Ea va vedea întotdeauna diferențele, lumea fiind o totalitate a părților interpretate ca „obiecte“. Altfel spus, „saltul“ de la viziunea fragmentară și subiec tiv-obiectivizantă a părții la viziunea integratoare și unificatoare a Unului nu poate fi făcut din interiorul lumii fragmentate, prin inițiativa singulară ori exclusivă a părții, ci doar prin deschiderea „fragmentarului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
creatoare și privilegiază analize cumulative specializate (filologice, istorice, sociologice etc.) își au evident rolul și importanța lor, însă nu sunt opere, ci instrumente de lucru menite a sistematiza, a clasa și inventaria materialele care urmează a fi asimilate, înțelese și interpretate. Fără acest ultim pas al sintezei creatoare, acumulările sfârșesc prin a împovăra, neputând fi eficiente și relevante la nivelul transformării omului. Gestul creator va sublima multiplicitatea acumulărilor în unitatea transfiguratoare a privirii. Exprimarea noii înțelegeri se va face, prin urmare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]