1,905 matches
-
80, pp. 254-256; Corneliu Dragomir, Rememorări ale vieții cotidiene din timpul comunismului într-un oraș provincial. Studiu de caz: Drobeta Turnu Severin, Editura Lumen, Iași, 2009, pp. 86-87). 140 Excluderea pe criterii politice din această onorantă categorie fapt ignorat de intervievați, care par să-și fi însușit doar varianta constructivă a retoricii pionierești putea provoca o reală suferință copiilor, supuși unor exigențe extrașcolare, complet străine vieții lor de elevi fruntași; vezi Zoltán Rostás, Florentina Țone (coord.), Tânăr student caut revoluționar, Editura
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
miniaturală a bastonului, lancei, deci neîndoielnic semn de agresivitate. În co-funcționarea proxemică/gestualitate/limbaj ni se pare important să subliniem relația dintre modificările posturale și accesul la spațiul intim (unui reporter impertinent care caută să pătrundă în spațiul intim al intervievatului i se va răspunde printr-o modificare posturală de retragere și contractare), dintre postură și reacțiile afective (orice schimbare de postură implică o evoluție a relațiilor afective: profesorii recunosc cu ușurință posturile pe care le adoptă auditoriul pentru a compensa
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cf. conceptul de management baladeur din best-seller-ul Le prix de l'excellence se bazează pe această apariție a afinităților bazate pe proximitate; folosirea distanței sociale în locul celei intime în cazul unui cuplu certat; agresivitatea intruziunii reporterului "impertinent" în teritoriul celui intervievat, avînd drept reacție retragerea acestuia etc.) sau involuntar (metroul sau autobuzul supraaglomerat induc relații spațiale intime între străini: reacția de apărare este de imobilitate, de contractare, de adoptarea poziției back-to-back, iar ochii sînt fixați, ca și în ascensoare spre infinit
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
aceasta din urmă se bucură de o convenție specială interuniversitară) în clasamentul studenților înscriși la universitățile italiene în anul academic 2008-200931. Ne spune deja citatul studiu privitor la "Noii italieni" că, la întrebarea "Te simți italian?", 34 % dintre elevii străini intervievați au răspuns că "Da", în timp ce 37 % au răspuns negativ, iar 29 % au declarați că sunt nehotărâți. Nu mai puțin de 17 % dintre copii crescuți în Italia (adică nu dintre cei care au venit de mici în Italia, e vorba despre
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
care au venit de mici în Italia, e vorba despre acei care s-au născut în peninsulă) declară că " Încă nu se simt italieni". Referindu-ne la copii români, aceștia au răspuns contrariu, nu mai puțin de 76 % dintre cei intervievați au declarat că se simt italieni (este media cea mai înaltă din întregul eșantion), distanțându-se cu 15 puncte procentuale de albanezi, iugoslavi sau tunisieni 32. Vom avea deci, într-o perioadă scurtă de timp o nouă generație de tineri
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
s-au integrat cu succes în societatea italiană: 67 % dintre aceștia au o părere bună despre patronii la care lucrează, 92 % au o părere bună și foarte bună despre vecini iar 94 % vorbesc destul de bine limba italiană. Aproape toți cei intervievați au recunoscut că sunt la curent cu evenimentele care apar în paginile ziarelor, la radio, televiziuni și consideră că aceste fapte nu sunt prezentate întotdeauna în mod corect. Mai exact, 92 % dintre românii din Italia au urmărit prin intermediul mass-media cazurile
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
la dispoziție, dintre care prezentăm patru, pe scurt: interviul prin chestionar (asemenea sondajelor de opinie), testele, convorbirea și poveștile de viață. Interviul prin chestionar este prezentat unui eșantion de persoane și conține un anumit număr de întrebări, aceleași pentru fiecare intervievat. Când operațiunea este realizată o singură dată, tehnica oferă rezultate statice: fotografia valorilor unui ansamblu de persoane la un moment dat. Dacă operațiunea este realizată la intervale regulate și în aceleași condiții, demersul devine mai fiabil, iar rezultatele obținute descriu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
acestor interviuri este de a obține în mod rapid informații care pot fi generalizate la ansamblul social din care a fost ales acel eșantion. Din păcate, situația de anchetă este artificială: ea se situează în afara desfășurării normale a vieții. Cel intervievat poate oferi despre sine o imagine care corespunde modului în care el se vede, cum ar dori să fie văzut, cum ar dori să fie sau pur și simplu conformă cu modelul social pe care l-a interiorizat. Deseori, intervievatorul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
populară, obiceiurile, limba; S16: tradițiile, obiceiurile, muzica, literatura, religia, arta; S17: limba, cultura specifică, istoria, sportul national; S18: istoria, religia, cultura, spiritualitatea; S19: tradițiile, obiceiurile, ortodoxismul; S20: tradiția, opera literară, opera de artă. După cum se observă, elementele enumerate de tinerii intervievați se regăsesc în toată literatura care analizează chestiunea identității, ceea ce sugerează că reprezentările de care ne-am folosit în determinarea structurii nucleului etnospiritual sunt acurate sau, altfel spus, sunt reale pentru oamenii de rând. Autorul de operă eponimă, cunoașterea și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
folosit în determinarea structurii nucleului etnospiritual sunt acurate sau, altfel spus, sunt reale pentru oamenii de rând. Autorul de operă eponimă, cunoașterea și atitudinea tinerilor față de el și creația sa reprezintă prima problemă pe care am supus-o atenției persoanelor intervievate. Opera eponimă este "forma de împlinire colectivă a națiunilor organice. Ea este creație a geniului național, produsul acelei forțe de creație în care se află secretele germinative ale etniilor [...]. Fiecare popor își alcătuiește, periodic, antologiile lui culturale, selecția de opere
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dar și singurele cunoscute de majoritatea) figuri ale sculpturii, picturii și muzicii românești. După cum se observă, sculptura sau muzica contemporană nu sunt percepute ca sisteme de referință. Situația devine explicabilă dacă avem în vedere că majoritatea (aproape trei sferturi) celor intervievați declară că nu au citit vreo carte scrisă de autori români în ultimul an41. De fapt, întreaga viața culturală vizavi de ceea ce unii numesc high culture este sau pare absentă, aproape toți declarând că nu au participat în ultimul an
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
8 % ușoară străină 51. Și de aici putem extrage aceeași idee ca în cazul omului reprezentativ: interesul și identificarea cu elemente ale capitalului cultural autohton par să prevaleze. Probabil datorită și proximității, și renumelui Muzeului Satului din Sibiu, toți tinerii intervievați declară că au vizitat un muzeu sau o expoziție de artă tradițională: Merg cu prietenii, cel puțin o dată pe an... Însă nu neapărat să mă uit la case". Contactul vizual cu o persoană îmbrăcată în port tradițional are pe plan
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai puternică cu elemente de spiritualitate autohtonă decât cu elemente neautohtone. Tradiții, mituri, sărbători specifice: acești indicatori au vizat modul în care se conturează atitudinile și comportamentul tinerilor vizavi de cultura tradițională. Referitor la mituri și personaje mitologice, majoritatea celor intervievați au precizat unul, maxim două din miturile fundamentale ale poporului român ne referim aici la: mitul Zburătorului, mitul transhumanței (Miorița), mitul creației (Mănăstirea Argeșului), mitul etnogenezei (Traian și Dochia) ș.a. Legendele cunoscute și precizate de toți tinerii chestionați sunt predominant
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
obiceiuri (diverse tradiții), sunt menționate: Capra, Călușarii, Irodul, Colindul, Sorcova, Plugușorul ș.a. Subiecte cum ar fi obiceiurile legate de cele mai importante evenimente din viața unui om (botezul, nunta, înmormântarea) nu au fost aduse în discuție de nici unul din cei intervievați. Sărbătorile noi, nespecifice, sunt ușor recunoscute și precizate: Haloween, Valentine's Day, Thanksgiving Day. Atitudinile față de ele variază de la: Există o infuzie de asemenea sărbători... eu am rețineri vizavi de ele" (S5) sau "Sunt niște prostii, sunt distracții de dragul distracției
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sărbătorile religioase, ritualuri și semne și însemne ale credinței. Din punct de vedere al asumării semnelor și însemnelor credinței, toți tinerii dețin și poartă iconițe, cruciulițe ș.a. Motivul pentru care le poartă este protecția și credința în Dumnezeu. Toți subiecții intervievați cunosc și respectă sărbătorile religioase. În general, când vorbesc de respectarea lor se referă în primul rând la Crăciun și la Paști, și mai apoi la sfinți sau zilele de nume. Cu toate că toți afirmă că merg la biserică, totuși apreciază
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de respectarea lor se referă în primul rând la Crăciun și la Paști, și mai apoi la sfinți sau zilele de nume. Cu toate că toți afirmă că merg la biserică, totuși apreciază că nu suficient de des. O parte din cei intervievați vorbesc de o desacralizare a sărbătorilor religioase, care nu mai sunt ceea ce ar trebui să fie, ci "au devenit un prilej de distracții cam nerușinate" (S13). Dintre ritualuri, spoveditul și rugăciunea sunt cel mai frecvent menționate. La majoritatea motivația spoveditului
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la fel sau nu?), realizat de IRSOP Market Research & Consulting Ltd. pentru DC Communication. Valorile identitare ale unui popor (Cmeciu C. 2005a: 36) pot fi aflate prin răspunsurile la o întrebare precum "Ce înseamna a fi român pentru dumneavoastră?" Subiecții intervievați (Mungiu 1995: 129-133) au răspuns: patriotismul. Dar modul de a percepe această valoare terminală (Rokeach, apud Mungiu 1995: 17) diferă la bărbați și femei. Dacă prima categorie asociază patriotismul cu un ideal autoritar ("să fii român înseamnă să fii stăpân
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ieșit mintenaș la TV să liniștească toată mahalaua, explicând în același timp pe înțelesul tuturor chiar și neavizaților, dedesubturile psiho-astrologico- meteorologiconucleare ale scandalurilor apocaliptice ZăvorancaPepe și Moni-Iri. De data aceasta, s-a înregistrat și un record absolut, fiindcă toți specialiștii intervievați au căzut în unanimitate de acord că, dacă explodează Irinel Columbeanu, n-o să fie ceva prea grav însă dacă explodează Oana, o să fie prăpăd mare prin zonă. Așa, doar ca o boare, a trecut și vaietul popular: „Aoleooo, să vezi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
e ăl mai mare din toți. Majoritatea prahovenilor, din satul cu pricina, cad de acord că „Blibia" e scrisă de Eminescu, la care s-ar putea adăuga unele contribuții ale lui Alecsandri și Ion Creangă. Dar iată că un alt „intervievat" răspunde scurt: „Biblia a scris-o popa". „Popa din sat?"întreabă perfid reporterul. „Aș, nici vorbă!"sună răspunsul. „Ăsta e un hoț". Trebuie să fie ăla din Târgoviște". „Preotul nu stă de vorbă cu noi!" - zice altul. In treacăt, apare
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
au trecut în jur de șaizeci. În 1995, erau reprezentate în jur de 21 de naționalități, în principal englezi, australieni, nemți, elvețieni, austrieci, ruși și ucraineni. Aceste două ultime grupuri sunt noi în școală, din două motive, în opinia responsabilului intervievat: "Încep să se dezvolte averi importante în aceste două țări, iar școala depune un efort considerabil de dezvoltare a culturii franceze în aceste țări din Est. Cultură franceză care ar trebui să ducă la consecințe economice, căci cu cât conducătorii
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
veni în locul dumitale ți-ar da voie să pleci dumitale și soției dumitale și ați veni amândoi la mine și v-aș găsi slujbă și ați vedea că nu sunteți mai rău plătiți decât toți cetățenii francezi care lucrează"130. Intervievatul dovedește foarte mult curaj, conștient fiind de riscurile mesajului său: regulamentul postului de radio Europa Liberă interzice ironizarea șefilor de stat. Dramaturgul scapă de sancțiune, datorită intervenției redactorilor, dar, în scurt timp, Ceaușescu depune plângere la ambasada americană. Singurul lucru
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și sigure. Obiectivele strategice, pe termen lung, au în vedere organizarea, planificarea și dezvoltarea resurselor umane. Obiectivele generale urmăresc: atragerea resurselor umane, reținerea în organizație pe o perioadă mai mare de timp a resurselor umane, motivarea resurselor umane. 2.Personalul intervievat și observat Structura personalului Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad este următoarea: - Cadre didactice calificate dintre care titulari -62 ,adică 74% și suplinitori -22,adică 26% - Pregătirea profesională a cadrelor didactice este următoarea: - master - 3 cadre didactice - gradul didactic I- 39
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
Harvard și din Colegiul Stonehill, Easton, Massachusetts. Le mulțumim în mod deosebit lui Paul Hudon, pentru sugestiile sale editoriale și pentru dactilografierea notelor de subsol și a bibliografiei, precum și lui Ted Karns, pentru ajutorul acordat la alcătuirea indexului. Dintre persoanele intervievate, nici una nu ne-a fost de un mai mare ajutor decît Corneliu Bogdan, ambasador al României în Statele Unite din 1967 pînă în 1976 și mai recent, secretar de stat al Ministrului Afacerilor Externe, în guvernul Frontului Salvării Naționale din România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
multe altele care nu au fost prinse de suflul Înnoirii. Oare aceste documente auxiliare au fost și ele reformate? Încercăm să găsim răspuns la această Întrebare studiind mai multe modele apărute Începând cu anul 1994, pe care unii dintre subiecții intervievați/ chestionați le posedă și le-au oferit spre analiză. Au fost cercetate patru modele de caiete tipizate pentru Învățători și șase caiete pentru profesorii diriginți; conținutul lor va fi prezentat succint În cele ce urmează. se dorește așa cum precizează autorii
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
documentelor impresionează prin calități estetice deosebite (forma, mărimea, coloritul, calitatea tehnoredactării, a hârtiei, etc; - conțin elemente de originalitate (glosar de termeni de evaluare/ psihopedagogici, sintalitatea - sinteză teoretică, ghid de completare/ interpretare a fișei psihopedagogice. Așa cum au sugerat unii dintre subiecții intervievați, pentru a veni În sprijinul Învățătorilor și diriginților, aceste documente școlare auxiliare trebuie să aibă o structură simplă, operațională, să servească În principal cunoașterii celor două realități importante -a copilului și a grupului școlar. Un posibil model de caiet al
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]