5,898 matches
-
orală) din perioada medievală a istoriei noastre, V. aduce dovezi de netăgăduit despre legăturile neîntrerupte cu celelalte culturi europene, precum și despre ceea ce constituie specificul local al diferitelor provincii românești. Familiare fiindu-i mai toate aspectele importante ale spiritualității medievale, cercetătoarea investighează deopotrivă mărturiile istoriografiei naționale și sud-est europene, cărțile populare, cosmografiile, Proloagele, Fiziologul, Viețile de sfinți saloi („nebuni întru Hristos”), alte texte religioase, diverse indicii relevante despre cititori (răvașe, însemnări, liste de prenumeranți). În studiile sale, multe publicate în limbi de
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
răspândirii prozei lui Sienkiewicz și de rolul ei în spațiul literaturii române. Se lămuresc și unele divergențe de opinii cu privire la eventualele influențe asupra unor scriitori români. Familiarizat cu metodologia studiilor de literatură comparată, V. și-a extins preocupările în domeniu, investigând și aria contribuțiilor românești la cunoașterea literaturii universale și a filiațiilor dintre aceasta și literatura română. În Universaliști și comparatiști români contemporani (1996) sunt configurate „profiluri” reprezentative: G. Călinescu, Tudor Vianu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dan Grigorescu, Alexandru Balaci, Romul Munteanu, Edgar
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
fel de profesiune de credință, creația fiind văzută ca esență a existenței și totodată reflex al timpului în mers, iar cercetarea literară ca „formă de viață”; V. crede că orice lucrare de sinteză presupune dedicare și o laborioasă pregătire. Exegetul investighează acumulările în postura unui „om de știință”, atent la condiționările de ordin extern, ca și la resorturile interioare. Deși nu a elaborat o istorie a literaturii concepută ca atare, acoperă prin studii autonome secolul al XIX-lea în cvasitotalitatea lui
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
telefon, masă rotundă, etc.) - 3.000 RON. Editarea pliantelor (se vor căuta sponsori). Chiria sediului - 500 RON/lună = 6.000 RON Cheltuieli indirecte - 2.000 RON. TOTAL BUGET - 37.000 RON. 4. Evaluarea proiectului Evaluare semestrială: 1. chestionare ce vor investiga gradul de satisfacție al subiecților ce au participat la acțiuni; 2. raport cu privire la numărul de copii implicați în activități și numărul de competiții organizate. Evaluare finală: număr constant de membri activi; număr de persoane calificate și recalificate profesional care au
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
pe această temă, produse ale unor experiențe și preocupări, și nu o prezentare sistematică. Intenția noastră este de a iniția o preocupare și a motiva un interes pentru reflecția asupra dezvoltării sociale și a rolului sociologiei în acest proces, a investiga germenii paradigmei dezvoltării sociale. Cartea este produsul unui program prioritar al Institutului de Cercetare a Calității Vieții și, mai nou, a unui program de cercetare interuniversitară finanțat de CNCSIS. Prof. dr. Cătălin Zamfir Paradigma dezvoltării sociale: controverse istorice și actuale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Uniunii Tineretului Comunist, în timp ce membrii activi au fost doar membri ai UTC, iar cei pasivi nu au ajuns nici măcar în această organizație. Pentru a înțelege impactul apartenenței organizaționale din perioada comunistă asupra disponibilității actuale pentru acțiune comunitară, este necesar să investigăm peisajul organizațional comunist. Așa-zisele organizații voluntare care au funcționat de la începutul anilor ’50 până la sfârșitul anilor ’80, incluzând mase mari de oameni - Organizația Pionierilor, UTC, PCR și sindicatele - au fost principalele canale instituționalizate folosite de administrația comunistă pentru controlul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
status final mai înalt, dar activismul în general e indiferent la clasa socială, cel puțin în cazul nostru. Dacă alte cercetări în alte situații au produs rezultate diferite, aceasta s-ar putea să se fi întâmplat în principal deoarece au investigat forme de angajament specifice unor clase sociale, cum este cazul participării în mișcări sociale sau la organizații voluntare. Locul variabilelor culturale în explicarea acțiunii rămâne neclar. Totuși, consistența asocierilor dintre unele caracteristici biografice și disponibilitatea pentru implicare mă fac să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
particularitățile individuale ale elevilor, să indice cu precizie sarcina de lucru și instrumentele ce vor fi folosite. Sarcinile de lucru pot fi de mai multe feluri, în funcție de complexitatea lor: -pot fi precizate doar caracteristicile acelor obiecte ce urmează a fi investigate și felul în care se așteaptă înregistrarea observațiilor, prin grafice, tabele sau desene. -li se pot da instrumentele prin intermediul cărora vor putea înregistra observațiile, vor putea compara datele obținute astfel cu cele obținute în mod direct. -li se cere argumentarea
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
de a face față stresului și de a se adapta schimbărilor, capacitatea empatica și de relaționare eficientă cu ceilalți, priceperea de a-și stabili scopuri realiste și de a se motiva pentru atingerea acestora. În această cercetare s-a mai investigat relația dintre inteligența emoțională și angajații din sistemul privat vs. stat (bugetari), precum și relația dintre stress și angajații din sistemul privat vs.stat (bugetari). Astfel, au fost stabilite următoarele ipoteze generale: Există o legătură între inteligența emoțională și stres. Inteligența
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
angajații care lucrează la stat (profesori). Ipoteza 3. Angajații care lucrează la privat (reprezentanții medicali) au scoruri semnificativ mai mari la factorul stres comparativ cu angajații care lucrează la stat ( profesorii). 3.3. DESIGN-UL CERCETĂRII 3.3.1. Lotul investigat La cercetare au participat 60 de angajați din sistemul bugetar și privat, respectiv profesori (Colegiul Național “Mihail Sadoveanu “ Pașcani) și reprezentanți medicali (angajați ai unei importante firme de medicamente), cu vârsta cuprinsă între 25-35 ani, studii superioare, 50% femei, 50
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
a apărea autismul la gemenii monozigoți sunt de 60% pe când la gemenii bizigoți sunt de doar 3-5%. Din studiile realizate s-a tras concluzia că autismul e o boală genetică și reprezintă rezultatul interacțiunii a mai multor gene. Unii cercetători investighează, ca posibilă cauză, un grup de gene variabile care în anumite condiții pot interfera cu modificările creierului. Deși unele zone ale genomului uman sunt socotite ca loc de dezvoltare pentru gene defecte, încă nu s-a identificat nici o gena care
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
și dacă sunt suficient de variate pentru surprinderea diferitelor ipostaze ale acesteia. În acest fel se realizează o verificare a ceea ce se numește „validitate de conținut” măsura în care aserțiunile formulate (itemii) vizează conținutul dimensiunii pe care dorim s-o investigăm și sunt suficiente pentru a se referi la toate aspectele semnificative ale acesteia. În această etapă s-a formulat chestionarul intermediar; aplicarea chestionarului rezultat din evaluarea în cadrul grupurilor de experți pe un lot mare de subiecți și verificarea prin analiză
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
masculin, responsabil pentru multe dintre caracteristicile corporale și care a fost relaționat cu agresivitatea la maimuțe. Studiile recente sugerează, că și la oameni, nivelurile Înalte ale testosteronului se asociază cu niveluri Înalte ale agresivității. Într-un studiu extensiv au fost investigați peste 4400 de veterani ai armatei americane. Subiecților li s-au aplicat diferite teste psihologice, dintre care unele vizau agresivitatea; de asemenea li s-au făcut analize de sânge pentru a determina nivelul testosteronului. Subiecții cu niveluri Înalte ale testosteronului
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
populației tinere de adolescenți “experiențele” cu marijuana și nivelul consumatorilor cutumieri, se estimează a fi apropiat de cel al celor care utilizează tutunul sau alcoolul. Un studiu condus de Johnston et al (1980), a relevat că circa 60% dintre liceenii investigați În SUA au afirmat că au Încercat măcar odată marijuana și 9% au recunoscut că o utilizează zilnic. Profilul actual al consumatorilor de marijuana diferă de cel al celor din anii ’60 care atunci erau mai ales liceeni sau studenți
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
semnificație legată de regimul inconștientului și de experiențele de viață psihotraumatizante ale individului. K. Jaspers recunoaște faptul că orice metodologie are un caracter limitat și, prin urmare, posibilități restrânse. Nici o metodă particulară nu ne poate permite să cuprindem și să investigăm în totalitate obiectul nostru, ci numai o parcelă limitată a acestuia, în raport cu posibilitățile sale tehnice de investigare. Din punct de vedere metodologic, elementul esențial în psihopatologie îl reprezintă dubletul „observare-înțelegere” al obiectului studiat. În cursul actului de „observare-înțelegere” sunt antrenate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În alte situații, bolnavii psihic, mai ales în cazul copiilor cu tulburări psihice, poate fi „simptomul” unor stări de tensiune, conflicte sau probleme de altă natură din familia respectivă. Cea mai bună atitudine a medicului psihiatru sau a psihologului care investighează anturajul bolnavului psihic este cea de „neutralitate”. Orice fel de informație trebuie luată sub o anumită rezervă care să nu angajeze nici una din părți. Trebuie să se arate aceeași bunăvoință neutră față de bolnav, cât și față de anturajul acestuia. Atât bolnavul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asupra reformelor curriculare din anii ’60. Eisner evidenția, cu date concrete, faptul că schimbările nu erau orientate unitar și că se desfășuraseră confuz și contradictoriu. Existase un singur avantaj: cei ce studiau teoria curriculumului și științele educației avuseseră șansa să investigheze „pe viu” fenomenele concrete, practice pe care le antrenează reformele școlare; și chiar să le „simtă pe pielea lor”. Un astfel de caz a fost studenta sa, Elizabeth Vallance. Împreună cu ea, Eisner a constatat că aspectele contradictorii ale teoriilor reformiste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
La întrebarea „Ce este cercetarea fenomenologică?” Willis (1979) răspundea, cu seninătate, că este vorba despre „investigarea estetică și prehermeneutică” a fenomenelor. În 1991 însă, Willis a adăugat acestei definiții naive amendamente serioase: În formele sale cele mai elementare, cercetarea fenomenologică investighează percepțiile specific umane ale indivizilor și rezultatele acestora din descrieri ale fiecărei percepții care apar în percepții ale altor persoane 106. Dar nici chiar această definiție îmbunătățită nu lămurește ce este, cu adevărat, cercetarea fenomenologică. Lămuririle există, desigur, în operele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lumea trăită” e cu adevărat obiectivă ș.a.m.d. constituie interogații asupra cărora epistemologii nu s-au aplecat încă decisiv. Max van Manen (1984)114 a schițat cinci caracteristici majore ale cercetării fenomenologice: a) focalizarea pe experiența trăită: cercetarea fenomenologică investighează experiența trăită (lived experience). Fenomenologul investigator studiază „lumea trăită” (In-der-Welt-Sein, lifeworld) ca experiență imediată (immediately experienced), prezumabilă și previzibilă înainte de a fi conceptualizată; el caută să trăiască și să se raporteze la un nivel mai profund și nemediat al experienței
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de ins aflat pe calea vieții, care îl împinge inexorabil în „lumea trăită”. Cercetarea fenomenologică autentică nu este nici narcisică, nici idealistă. Cercetarea fenomenologică serioasă pune în rezonanță și împinge investigatorul în profunzimea lumii; • faza a II-a - cercetătorul fenomenolog investighează fenomenul identificat trăindu-l, nu doar teoretic; • faza a III-a - cercetătorul fenomenolog reflectează asupra temelor esențiale și structurilor ce caracterizează fenomenul; • faza a IV-a - cercetătorul descrie fenomenul apelând la „arta scrierii” (art of writing). Max van Manen (1984
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
avem de-a face cu un îndrumar destul de sumar. Varianta operațională simplifică, în chip evident, demersurile cercetării fenomenologice. Max van Manen (1984) a explicat însă că a propus-o doar ca ghid pedagogic pentru studenții începători care doresc să-și investigheze propriul drum parcurs în curriculumul educațional și curriculum vitae 126. Dar, așa cum aprecia Robert Burch (1989): ...fenomenologia urmărește o înțelegere (understanding) teoretică transcendentă care pornește dinlăuntrul experienței trăite pentru a o situa, a o judeca și a o înțelege cuprinzător
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
discutare și căutare a sensurilor experiențelor de învățare. Este un proces de transformare, care modifică personalitatea, nu unul informativ, de asimilare a informațiilor. Scopul vizat este dezvoltarea competenței generale a individului - înțeleasă ca abilitate de a organiza, a combina, a investiga și a folosi tehnici euristice; c) Relations sunt „bifocalizate” (two foci); „relațiile pedagogice” sunt conexiunile din structura internă a curriculumului; „relațiile culturale” sunt conexiuni care se dezvoltă într-o anumită „cosmologie hermeneutică” promovând narațiunea și dialogul ca vehicule în interpretare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în pictură ca „postmodernism”. Charles Olson (1950), Irving Howe (1959) și Harry Levin (1960) au folosit conceptul pentru a descrie declinul „culturii moderniste”. În The Dismemberment of Orpheus (1971), Ihab Hassan a realizat primul studiu comparativ între „modernism” și „postmodernism”, investigând evoluția literaturii. În The Language of Postmodern Architecture (1977), Charles Jencks a impus sensul specificat la nota 6 în domeniul arhitecturii și construcțiilor. Richard Rorty a realizat același lucru în domeniul filosofiei în lucrarea Philosophy and the Mirror of Nature
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe această temă, s-a utilizat tehnica interviului-focus1. Menționăm că tatonările făcute pentru a găsi subiecții care să-și dea acordul în abordarea temei au fost mai numeroase (87 de cazuri). Refuzurile au fost motivate de neîncrederea în operatorii ce investighează un astfel de subiect (teama că încă ar putea avea consecințe juridice declarațiile lor), precum și de dorința de a evita retrăirea acelor momente prin evocarea lor ori dorința de a uita cele întâmplate. Lotul intervievat prezintă următoarele caracteristici: femei cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
informare a tineretului bombardat de pretutindeni și cu dezinformări, dau aici câteva repere. Ce știu acum cu precizie este că în mai multe surse bibliografice și pe Internet (www.wxm.com) Meditația Transcendentală figurează printre tehnicile de relaxare, poate fi investigată prin EEG, constituie un subiect de studiu în diverse experimente științifice și comunicări la conferințe internaționale. Dar atunci, în 1982, când, la jumătatea vieții, printr-o dispoziție discreționară, eram trimisă „la munca de jos”, să pornesc urcușul din nou de la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]