2,622 matches
-
rafinat al femeii, un devot al preludiului prelungit, care știe să se bucure din plin de toate mărunțișurile ritualului erotic: glasul iubitei la telefon, fotografiile, scrisorile cu caligrafia și mireasma lor parfumată, zâmbetul și privirea, căldura ori răceala mâinii, atingerea involuntară a unor piese de vestimentație feminină (găsind mantoul Dianei atârnat peste paltonul său, Bizu simți "o voluptate nouă", fetișistă, de mare intensitate, care-i oprește inima în loc) în fine, întreg repertoriul menit să pregătească și să amâne tacticos actul fatal
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
structură dramatică" recurentă (mai precis: balada), "cerută de chiar personalitatea lui", așadar o "formă" ce are la bază o experiență psiho-erotică sui generis (în cazul lui Lovinescu avem de-a face tot cu o structură dramatică "romanul-melodramă" impusă în mod involuntar de personalitatea psihică a autorului). Iar experiența aceasta (în care Lovinescu se va fi regăsit ușor) constă în alternarea unor trăiri contrastante (de "patimă și idealizare"), printr-o "afirmare de sentiment viu dezlănțuit", negat cu violență apoi sau anihilat chiar
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și în Bizu, e vorba despre o aceeași inadecvare (de formă și de viziune) a discursului romanesc lovinescian la "modelul Proust", pe care am încercat să o explic și să o justific într-un capitol anterior (vezi supra, capitolul Memorie involuntară și proustianism). În pofida voinței sale, Lovinescu rămâne de fapt consecvent cu sine și scrie la fel, același tip de roman, în registru melodramatic, indiferent de "nuanțe". Atunci când se referă, de pildă, la procedeul "alternării" dintre planul oniric și cel al
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de decor, obiecte care luceau stins, discret, complice. Trecuse pe lângă fată fără să o privească, simțind pentru o clipă mireasma părului ei ca o adiere a ierburilor de vară și undeva în ființa lui clipi ceva mărunțel ca o zbatere involuntară pe care șio înăbuși repede. Se lăsă pe scaunul făcut de cine știe ce tâmplari din vechime a căror viță s-a stins, acum moda fiind cu totul alta, își fixă ochii asupra ferestrelor parcă prea înnegrite de noaptea de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
etc.) pentru a crește capacitatea de autoadministrare a comunității. De asemenea, design-ul comunității include adesea și un sistem prestabilit de ierarhizare a membrilor în funcție de numărul de mesaje transmise sau de alte criterii. Membrii comunităților virtuale oferă permanent (voluntar sau involuntar) un feedback cu privire la design-ul acestora în termeni de eficiență, atractivitate, flexibilitate, accesibilitate, măsura în care le sunt îndeplinite nevoile etc. În urma unui studiu referitor la design-ul comunităților online, Gallant, Boone și Heap (2007) propun un model de evaluare
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
locul meu! Eu tot călătoresc mai mult în picioare, pentru că sunt fumător pasionat! În timp ce vorbea, tânărul Bidaru Costică indică locul neocupat din compartiment. În clipa următoare, mama băiatului, o săteancă deschisă la suflet, îmbrăcată pe jumătate orășenește, făcu un semn involuntar de mulțumire și recunoștință și, după ce își înghesui traista și valiza pe raftul de bagaje, se așeză imediat, luându-și odorul pe genunchi. Se vedea pe fața ei că era obosită și că avea ceva necazuri, însă nimeni nu dorea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a priceput o iotă. Cu încăpăținarea caracteristică unor patrupede cu urechi lungi și cu vocea amplificată de ambiție continuă: "Mi-e foame, dragă mamă Nu e pâine! / Vezi, inima mea bate tot mai rar!" În acea clipă, cu un gest involuntar duse mâna direct spre inimă, așa cum îl îndrumase învățătorul în timpul numeroaselor repetiții, după care urmă răspunsul deznădăjduit al mamei: "Mai rabdă, puiul mamei, până mâine/ Că mâine ducem grâul la morar!". Părinții și invitații, cu frunțile ude de sudoare, ascultau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
este tare dor!/ Mai rabdă, puiul mamei, până mâine/ Că mâine scoatem pâinea din cuptor!". Între timp învățătorul s-a strecurat pe scenă și l-a tras de mânecă cu putere. Aceasta s-a descusut de la umăr. Cu o smucitură involuntară, cât ai clipi, a renunțat la ea. Învățătorul fâstâcit de-a binelea, cu mâneca elevului în mână, nu mai știa ce să facă, o arăta la public rușinat și dezorientat, în timp ce micul încăpăținat, zdrențuit precum invalidul ce se întoarce șontâc
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tehnici narative: proza tradițională - organizare cronologică, respectând prin cipiile cla sice ale compoziției (echilibru, armonie, simetrie, circularitate); înlănțuirea episoadelor narative, inserția episoadelor retrospective, a pauzelor descriptive, tehnica paralelismului epic; proza modernă - dezorganizare/de construire a tiparelor: principiul compozițional al memoriei involuntare/afective, discontinuitate narativă, ritmul epic lent, pauze descriptive/metadiscursive ample, tehnica decupajului, a colajului, a contrapunctului, a playbackului etc. - tehnici în opera dramatică: teatrul clasic - progresia acțiunii prin înlănțuirea evenimentelor, procedeul acumulării exponențiale a evenimentelor (tehnica „bulgărelui de zăpadă“), construcția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
omniscienței, structurarea cronologică a diegezei, construcția „logică“ a subiectului etc.); proza modernă cultivă introspecția și retrospecția, analiza conștientului și a zonelor abisale ale ființei (subconștientul, inconștientul) - canonul modernității: o literatură a autenticității care adoptă frecvent persoana I narativă, principiul memoriei involuntare, pluriperspectivismul, construcția narativă multinivel, discontinuitatea narativă/fragmentarismul, inserțiile eseistice, structurile deschise etc. - personajele prozei secolului XX: nu mai reprezintă tipologii sau „caractere“ de tip balzacian, ci ipostaze existențiale ale omului modern: fragilitatea ființei umane în fața nean tului, angoasa existențială, solitudinea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
subiec tivă). La nivelul discursului este frecventă absența conectorilor. Se utilizează timpuri verbale diferite (eventual, contrastive: prezent/perfect compus, de exemplu). Narațiunea discontinuă este un tipar narativ modern, care sugerează lipsa de sens, de coerență a lumii sau „dezordinea“ memoriei involuntare, prin suspendarea deli berată a ordinii temporale. Episoadele narative actualizează, aleatoriu, momente care nu se succed cronologic sau se realizează prin acronii de tipul analepsei (amânare, rela tare ulterioară a unui eveniment cauză/eveniment anterior), al prolepsei (anticipări), prin elipse
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
determinate geografic și un timp istoric obiectiv: anul 1916) și repere spațiotemporale mentale. Astfel, rememorarea poveștii de iubire de către Ștefan proiectează amintirile întro durată interioară, întrun spațiu psihic. Proiecția subiectivă în text a personajului narator este accentuată prin tehnica memoriei involuntare și prin formulele narative moderne: „romanul în roman“ (Cartea întâia, urmărind principalul fir epic - povestea iubirii) și jurnalul de front (Cartea a doua, dezvoltând al doilea fir epic, romanul războiului). Toate aceste caracteristici ale narațiunii reliefează modernitatea romanului și a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de determinantele intenționale ale acțiunilor oamenilor. Afirmația că în lumina evoluțiilor din știință liberul-arbitru se dovedește a fi o iluzie este însă rezultatul unei confuzii conceptuale. Există criterii care ne permit să distingem cauzele acțiunilor de temeiurile lor, reacțiile spontane, involuntare de acțiunile 368 GÂNDITORUL SINGURATIC deliberate. În colectivitățile omenești mai mult sau mai puțin evoluate există numeroase acțiuni pe care oamenii le realizează urmărind anumite reguli. Există, desigur, tentații de a încălca asemenea reguli, dar și reținerea de a o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
unul gramatical.»“ (L. Wittgenstein, Caietul albastru, ediția a doua, Humanitas, București, 2005, p. 53.) Iată și alte două însemnări: 380 GÂNDITORUL SINGURATIC „Copilul învață să meargă, să se târască, să se joace. El nu învață să se joace voluntar și involuntar. Dar ce anume face mișcările jocului voluntare? - Cum ar fi dacă ele ar fi involuntare? Tot așa, aș putea întreba: ce face ca aceste mișcări să fie cele ale unui joc? - Caracterul lor și ambianța lor.“ „Care sunt semnele mișcării
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și alte două însemnări: 380 GÂNDITORUL SINGURATIC „Copilul învață să meargă, să se târască, să se joace. El nu învață să se joace voluntar și involuntar. Dar ce anume face mișcările jocului voluntare? - Cum ar fi dacă ele ar fi involuntare? Tot așa, aș putea întreba: ce face ca aceste mișcări să fie cele ale unui joc? - Caracterul lor și ambianța lor.“ „Care sunt semnele mișcării involuntare? Ea nu urmează ordine, ca și acțiunea voluntară. Există un «Hai aici!», «Du te
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Dar ce anume face mișcările jocului voluntare? - Cum ar fi dacă ele ar fi involuntare? Tot așa, aș putea întreba: ce face ca aceste mișcări să fie cele ale unui joc? - Caracterul lor și ambianța lor.“ „Care sunt semnele mișcării involuntare? Ea nu urmează ordine, ca și acțiunea voluntară. Există un «Hai aici!», «Du te acolo!», « Fă această mișcare cu brațul!»; dar nu «Fă să-ți bată inima!»“ (Zettel, pp. 102 103.) 86 L. Wittgenstein, Zettel, p. 58. 87 Iată doar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și a oboselii neuropsihice, a cărei principală formă de manifestare este depresia. Această combinație între oboseala sistemului nervos central și oboseala musculară poartă numele de supraîncordare. Manifestările supraâncordării pot fi acute, în principal constând în clacaj muscular (contracție persistentă și involuntară a unui mușchi), care în mod frecvent este determinat de o leziune fibrilară musculară, clacaj cardiac, a cărui gravitate poate merge de la o tulburare de ritm la stop cardiac, precum și dereglări neurologice, neurovegetative și senzoriale [2]. Principalele manifestări clinice
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
fi și ea cauza de hiperfosfatemie. Consecința cea mai gravă a acestei tulburări a homeostaziei sangvine este reprezentată de calcificările ectopice (depunerea de săruri fosfocalcice în țesuturi). Spasmofilia, sau tetania manifestă, se caracterizează din punct de vedere clinic prin contracturi involuntare ale tuturor grupelor musculare, tulburări ventilatorii, de respirație, palpitații, cianoză, anxietate, fiind produsă de scăderea calciului și magneziului în sânge și creșterea fosfatemiei. Afecțiunea poate să apară pe fond de stres, rahitism, hipoparatiroidism, insuficiență renală. Hipocalcemia poate avea drept cauze
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
akinezia, hipertonia și tremorul în stare de repaus. Administrarea îndelungată de neuroleptice prezintă risc pentru constituirea bolii Parkinson. Un alt sindrom extrapiramidal este sindromul de neostriat, produs prin lezarea respectivului nucleu. Numit și sindromul hipotonico-hiperkinetic, se manifestă clinic prin mișcări involuntare. Se disting coreea acută (Sydenham), întâlnită la copii pe fondul infecțiilor streptococice, și coreea cronică (Huntington), care este o afecțiune degenerativă ereditară în care pe lângă mișcările involuntare se constată și deteriorarea funcțiilor psihice. Sindroamele de panstriat reunesc degenerescența hepatolenticulară, sidroamele
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
prin lezarea respectivului nucleu. Numit și sindromul hipotonico-hiperkinetic, se manifestă clinic prin mișcări involuntare. Se disting coreea acută (Sydenham), întâlnită la copii pe fondul infecțiilor streptococice, și coreea cronică (Huntington), care este o afecțiune degenerativă ereditară în care pe lângă mișcările involuntare se constată și deteriorarea funcțiilor psihice. Sindroamele de panstriat reunesc degenerescența hepatolenticulară, sidroamele atetozice, hemibalice, distonice. Degenerescența hepatolenticulară sau boala Wilson este o afecțiune familială în care ficatul este incapabil să metabolizeze cuprul și ca urmare acesta se acumulează în
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
este incapabil să metabolizeze cuprul și ca urmare acesta se acumulează în creier, ficat, rinichi și cornee. Episoadele de hepatopatie preced apariția semnelor neurologice, care constau mai ales în tremor, spasticitate, rigiditate, mișcări coreice. Sindroamele atetozice se caracterizează prin mișcări involuntare, ample, unilaterale, efectuate de la jumătatea membrelor, cele hemibalice constau în exagerarea tonusului muscular, iar cele distonice într-o motilitate involuntară, lentă, cu caracter neregulat. O manifestare clinică a sindromului de neuron motor central care interferă cu motricitatea este spasticitatea
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
apariția semnelor neurologice, care constau mai ales în tremor, spasticitate, rigiditate, mișcări coreice. Sindroamele atetozice se caracterizează prin mișcări involuntare, ample, unilaterale, efectuate de la jumătatea membrelor, cele hemibalice constau în exagerarea tonusului muscular, iar cele distonice într-o motilitate involuntară, lentă, cu caracter neregulat. O manifestare clinică a sindromului de neuron motor central care interferă cu motricitatea este spasticitatea. Disfuncțiile motorii constau în afectarea mersului și funcției de apucare a mâinii. Dacă se complica cu tulburări senzitive bolnavul are un
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
generic pentru leziunile sau tulburările de dezvoltare ale creierului survenite la făt (infectii, stari toxice, anomalii cromozomiale), nou-născut (prematuritate, hemoragii cerebrale, hipoglicemie) sau copilul mic (meningite, traumatisme, hipoxii) și manifestate prin tulburări cronice de postură și motricitate, în special mișcări involuntare și spasme musculare. Aceste tulburări neuromusculare pot cuprinde tot corpul sau anumite regiuni. Frecvent, paralizia cerebrală se asociază cu retard mental, crize convulsive, afectări vizuale și auditive. Motricitatea copilului și partea corporală afectată este dependentă de tipul de paralizie cerebrală
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
și auditive. Motricitatea copilului și partea corporală afectată este dependentă de tipul de paralizie cerebrală; în general este vorba de atrofii musculare și percepții senzoriale anormale. Există și forme de paralizie cerebrală totală: spastică și atetozică sau dischinetică (cu mișcări involuntare spasmodice, mișcări necontrolate ale capului și ochilor). Afectarea bazei creierului se poate solda cu paralizie de tipul rigidității (rezistență musculară la mișcări pasive), iar a cerebelului cu ataxie (pierderea simțului echilibrului) sau tremor (agitație necontrolată ce interferă cu coordonarea). Printre
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
scheme de medicație destinată refacerii după efort a sportivilor. Și neurolepticele, medicamente cu activitate antipsihotică, pot avea ca reacții adverse tulburări extrapiramidale de tip parkinsonian, sindrom dischinetic, sedare și somnolență, hipotensiune ortostatică, diferite tulburări endocrine (Clorpromazina), pseudoparkinsonism, contracții tetanice, mișcări involuntare, agitație psihomotorie, distonie, hiperreflexie, cefalee, vertij (Haloperidolul). Reacții adverse ce vizează motricitatea pot avea și antipsihoticele benzodiazepinice, de exemplu Clozapina (Leponex®): rigiditate, tremor, acatizie, convulsii. Antidepresivele, folosite pentru tratarea psihozelor afective, ameliorând stările de indispoziție, pesimismul și depresia, au efecte
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]