1,243 matches
-
și, cînd se face mare, umblă „Întru desfrînare”. Revolta Împotriva tatălui e iminentă: „M-a defăimat și În față Și În dos, cum i-a venit, Vrăjmaș mi-a fost pe viață, Binele nu mi-a voit. ......................................... Precum nici că iscălește Cu prenumele meu: Pann, Ci p-al mumi-sii iubește, Ș-Își zice: Agurizean”... Pann, fără a cunoaște teribilul complex care stă În spatele acestei urîte defăimări, desființează „pravilnic” pe fiul neascultător, nelăsîndu-i nici o moștenire. Și, pentru că fiul Îl Înjură grozav și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
jos, abia știutoare de carte. Scrisul se adaptează acestei necesități. Este, negreșit, și un principiu teoretic, dar este și nevoia de a veni În Întîmpinarea unor iubitori de cîntări care nu prea știu multă carte. „Totdeauna gata spre servire”, cum iscălește ceremonios (o ceremonie a umilinței) Într-un rînd, Pann pune poezia În categoria lucrurilor utile și Încearcă să Împace profitul material cu estetica, firescul cu retorica, cuviința cu subtilitatea gîndului. Estetică elementară, dar solidă. Pann scrie mult și ușor despre
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
destin corespunzător cu aspirațiile lor. Cei care se izolează de acest iureș - fie că nu-l Înțeleg, fie că-l urăsc fățiș, pentru energia sa vitală pe care, ca rămășițe ale unei clase În descompunere, nu o pot suporta, Își iscălesc singuri actul de deces. Refuzându-se imperativelor vremii ei se refuză Însăși vieții. (Ă)”. De altfel, Geo Șerban, Valentin Silvestru 82 și George Dan, fiecare În domeniul său: critică literară, cronică dramatică, respectiv poezie, sunt noile cadre care sporesc combativitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
BRATU face o amplă radiografie a lipsurilor criticii literare În percepția poeziei: „O lipsă de vigilență a constituit-o faptul că manifestări cosmopolite, de genul celor criticate În Scânteia, și-a făcut loc și În Flacăra, În articolul despre poezie iscălit de George Dan. Ori, În afara comentariilor marginale ale lui N. Tertulian din discuția asupra poeziei, critica noastră nu a demascat caracterul profund reacționar, dușmănos față de clasa muncitoare și a realizărilor ei, pe care Îl conținea articolul lui George Dan. Faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Veronica Porumbacu surprindea În poezia La verificare (volumul Anii aceștia, 1950) un moment de mare Însemnătate În viața unei membre de partid, care primește cu emoție carnetul roșu. Cu doi ani Înainte, când intrase În partid, ea nu știa să iscălească, iar acum când «În mână ține carnetul iarăși», «Ă De câtă noutate-i greu ăst ceas În care pot, tovarăși, să scriu Întreg numele meu!» Scrierea numelui capătă aici valoare de simbol al prefacerii atâtor femei oropsite altădată, În oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sub pseudonim, cronici în „Revista modernă”, Mihail Sadoveanu este prezent și în P.a., unde în primele șase numere îi apar, în serial, capitole din romanul Frații Potcoavă, semnate M. S. Cobuz, apoi nuvelele Ivanciu Leul, Printre gene, În amurg, Pribegii, iscălite M. Sadoveanu-Cobuz, Regretul și Hanul boului, cu semnătura M. Sadoveanu, respectiv Mihail Sadoveanu. Sunt publicate aici și versuri de Al. Gherghel, Enric Furtună, I. Stătescu-Naia, Virgiliu N. Cișman, Ion Petrovici, A. Mândru, Corneliu Moldovanu, D. Karnabatt, Mihai Codreanu, schițe, nuvele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
e frică de ei? Cine se teme de el, în afară de șeful bătrîn, care n-are curajul să-l prindă și să-l vîre în lanțuri duble, cum ar merita, ci-l iasă să-i răpească oamenii?! Ba, a mai și iscălit un contract cu diavolul, prin care-i dă dreptul de a-i frige pe cei răpiți. Halal șef! Ă Crezi că Fedallah are de gînd să-l răpească pe căpitanul Ahab? Ă Dacă cred? Păi, o să vezi tu curînd, Flask
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
adăuga pe Alecsandri, Russo, Kogăl-niceanu, Gane, Creangă, Vlahuță (mai fecund ca prozator și mai ales mult mai important în această calitate din punctul de vedere al evoluției literaturii romîne), Eminescu, Jean Bart, Sadoveanu, Hogaș, Patrașcanu, Gîrlea-nu, Anghel (cred că proza iscălită cu St. O. Iosif e mai mult a lui Anghel, pentru aceleași motive pentru care "Mirea" e mai mult Anghel - vezi recenzia noastră des-pre Helianta - și pentru motivul că Iosif, singur, n-a scris proză ca Anghel, ceea ce arată că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu au nici continuitate, nici substanță. Articole de estetică ori consacrate unor opere aparținând literaturii, artelor plastice și muzicii, îndeosebi străine, scriu frecvent profesorii Petru V. Gâdei și Matei Fotino (cu preferințe pentru literatura americană) și doctorul I. Duscian, ce iscălește uneori și Leandru, lor alăturându-li-se, din octombrie 1923, elevul Mircea Eliade, care folosește și pseudonimele Silviu Nicoară și M. Gheorghe. Elev este și Al. Dima, prezent aici în 1922, cu un articol despre simbolism. De consemnat, în 1923
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
lirice sunt eseurile lui Gabriel Donna (Din literatura cerului, Poezia nopții), precum și „corespondențele” din Paris ale lui N. Vaschide. Mult mai bogat este sectorul propriu-zis literar. Aici intră mai întâi producțiile redactorilor și ale celor apropiați redacției: Nichita Macedonski oferă (iscălind și Nik, Niki, Nikita, Pavel M. Florentin ori Paul Florentin) versuri, poeme în proză și schițe; Leontin Iliescu dă „peisaje”, lirică erotică, precum și multe sonete; Victor Bilciurescu e autorul unor amintiri despre literați cunoscuți; Nicolae Țincu e prezent cu poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
să prezentăm [...] literatura sufletului național”, cea care „există”, dincolo de negările unora, ca și de „exagerările bufone” ale altora. Se îmbunătățește prezentarea grafică, precum și structura revistei, cresc ponderea și calitatea părții metaartistice. Astfel, Ion Sân-Giorgiu, care îl secondează pe marele istoric, iscălește studii pe teme generale și sinteze critice (Literatura și viața, Literatură și public, Teatrul și literatura, Poezia lui Corneliu Moldovanu, Un miniaturist - despre Ion Pillat, Exotismul d-lui Liviu Rebreanu, Dl Sadoveanu romancier, Alecsandri și modelele sale, St. O. Iosif
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
rubricile având semnatari de prestigiu: cronica literară, intitulată „Mențiuni critice”, și-o asumă Perpessicius, cea teatrală îi revine lui B. Cecropide, cea de film lui Petre Igiroșianu, cea plastică e ținută de N. N. Tonitza, cea muzicală de G. Breazul (care iscălește și George Diacu sau G. Diac). Se adaugă un buletin bibliografic alcătuit cu profesionalism de Al.-Sadi Ionescu, un „calendar literar” întocmit de Gh. Cardaș, prezentări ale lui Paul I. Papadopol sub titlul „Ce a scris...?”, adresate în special elevilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
alimentată și de Camil Petrescu ori de Mișu Fotino. De artele plastice se ocupă, alternativ, Tache Soroceanu, Aurel Broșteanu, Ion Sava, C. Vlad, iar de muzică, ocazional, Petru Comarnescu și Alfred Alessandrescu. Se introduc rubrici noi, precum „Gazetăria literară” (inițial iscălind aici un Ariel), „Așa și așa” (N. Crevedia), „Cărți redate în extrase” (sunt propuse îndeosebi memorii, biografii ale unor celebrități etc.). Destul de sărac este compartimentul articolelor pe teme de estetică ori de istoria literaturii. Mai frecvent sunt prezenți Mihail Sebastian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
poezii), C. Postelnicu (secretar de redacție) are articole și „note românești”, Radu A. Sterescu figurează cu „note de istoria literaturii române”, cronici teatrale, interviuri, reportaje. Mai sunt prezenți cronicarul muzical Romeo Alexandrescu, cronicarii artelor plastice Paul Miracovici, ulterior Paul Lahovari (iscălește și Menip o suită de controverse cu Mihai Niculescu, acesta cu pseudonimul Menalc), graficianul George Voinescu și polivalenții Traian Lalescu și Ștefan Baciu. Pe lângă versuri, proză și o piesă de teatru (Muschetarii s-au întors), Traian Lalescu vine cu articole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Theodor Râșcanu, N. Pora, Georgeta Mircea Cancicov. Cu versuri mai colaborează asiduu Ștefan Stănescu, Teodor Al. Munteanu, Virgil Carianopol, Simion Stolnicu, Teodor Scarlat, Al. Raicu, Iulian Vesper, Vlaicu Bârna, Constantin Salcia, George Drumur, Ovid Caledoniu, Dan Bălteanu, N. D. Mirea (iscălea inițial Niculai Streiu), Const. Ene, Nichita Tomescu, Const. Cojan, Ion Bălan, Ion Calboreanu, Ion Țolescu ș.a., iar cu proză sunt prezenți Neagu Rădulescu, Gabriel Bălănescu, Gabriel Drăgan, Laurențiu Fulga, Mihail Șerban, Mihail Drumeș, K.H. Zambaccian, Octav Șuluțiu, Ion Biberi, Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
fie deschise duminica, atunci să schimbăm Codul Muncii, dar să nu-l călcăm. Eu țin foarte mult ca această problemă să fie rezolvată. Sunt cazuri când oamenii au ajuns la spitale pentru surmenaj. Dimineața când vin la treabă, trebuie să iscălească condica (sic!), dar seara pleacă târziu. Sunt și cazuri când mame cu copii de una-două luni nu pot să-și alăpteze copilul din cauză că o țin 12 ore la muncă. În problema căsătoriilor între cetățenii noștri și cetățeni din democrațiile populare
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
portretul creionat de Cătălina Buzoianu: "Poate să înceapă mereu, totul, de la zero. Știe să renunțe, ca să poată merge mai departe. Știe să piardă, ca să poată cîștiga. Risipindu-se, de fapt se adună". Alexa Visarion spunea că are dorința "de-a iscăli timpul". Păi, a și-nceput!... Bogdan ULMU, 2015 O voce distinctă... Sunt mai bine de 40 de ani de când, la micul teatru din spatele poștei (Casandra), a avut premieră piesa lui Wesker Cartofi prăjiți la orice, în regia unui strălucit student
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Majestății Sale Apostolice Imperială și Regală; Plenipotențiarul Bulgariei, dr. Momșiloff, Vice-președinte al Sobraniei; Plenipotențiarul Turciei, Marele Vizir Talaat pașa, de o parte și reprezentantul României, d. C. Argetoianu, de cealaltă. După cercetarea împuternicirilor lor, au convenit, întrucât convenția de armistițiu iscălită la 9 decembrie 1917 la Focșani a fost denunțată la 2 martie și a expirat la 5 martie 1918 ora 12 din zi, că de la 5 martie 1918 ora 12 noaptea va începe să curgă o suspendare a ostilităților de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
zisele bande de orice ajutor sau protecțiune. Art. 3. Nici o considerațiune de ordin politic, militar, economic sau alta, nu va putea scuza sau justifica agresiunea prevăzută la art. 2 (cu titlu de exemplu - vezi anexa). În același timp plenipotențiarii au iscălit și următoarea anexă: Anexă la Art. 3 al Convenției relative la definiția agresiunii Înaltele Părți Contractante, semnatare ale Convenției relative la definiția agresiunii, Dornice, sub rezerva expresă a nu restrânge întru nimic aplicarea absolută a regulii pusă în art. 2
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
gestului său necugetat, Anghel se va împușca în piept. Rănit grav, a refuzat să mai trăiască, neacceptând îngrijirile medicale. Ostracizată încă o dată, N. se va retrage în locurile natale, continuând totuși să publice intermitent în „Flacăra” și în „Cronica”, unde iscălește un fragment din romanul confesiv Floarea Soarelui. Acesta va fi publicat după primul război mondial, în care trăiește o nouă tragedie - moartea fiicei sale, provocată de un bombardament al avionelor germane -, sub titlul Helianta. Două vieți stinse. Mărturisiri (1921). Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
tragedie - moartea fiicei sale, provocată de un bombardament al avionelor germane -, sub titlul Helianta. Două vieți stinse. Mărturisiri (1921). Mai tipărește acum și poemul dramatic Legenda (1922). Recăsătorită cu Ioan Gh. Savin, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, ulterior iscălește intermitent în „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar” și „Universul copiilor” sau în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, proză memorialistică (din romanele „inedite” Cicoarea, Liușa și Scrisori necitite), eseuri feministe (ce formează broșura Amazoana, 1925) și mai ales basme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța, fată de bărbier, Preludiu, Tablou), sunt risipite multe caricaturi și desene de P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri, glume, întâmplări hazlii din teatru și din justiție, scenete, cele mai multe iscălite C.T. Râzi, Ciacontas, Pipper, XYZ, Ticu, Pan, ce îi ascund, probabil, pe colaboratorii menționați la ultima pagină: Istrate Micescu, Ella Negruți, I. Gr. Periețeanu, Constantin Xeni ș.a. Proza autentică este reprezentată de I.C. Vissarion, cu Le e amorțită limba și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
Viena o întâlnește pe Cornelia Brediceanu, studentă în medicină, viitoarea lui soție. Îndrăgostit, scrie versuri care vor intra în placheta Poemele luminii. Debutase la „Tribuna” din Arad în 1910, cu poezia Noapte, semnată L.B. Brașov. În „Românul” din Arad, unde iscălea și Ion Albu, avea să îi apară studiul Intuiția în filosofia lui Bergson (1914). Dă aforisme și articole la „Pagini literare” din Arad. Debutează editorial cu Poemele luminii (1919), apărute parțial în „Glasul Bucovinei”, în același an publicând culegerea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
lui G. Tutoveanu La arme și Albastru. Gazeta include și versuri de același G. Tutoveanu (La Putna, Cuza-Vodă etc.) sau reproduce din Al. Vlahuță (Hristos a înviat!), I. Stătescu, D. Iov, dar și poeme satirice la adresa liberalilor sau a conservatorilor, iscălite cu pseudonime. Epigrame cu aceeași tematică apar în majoritatea numerelor, unele semnate N. Grozea. De reținut sunt și cugetările grupate la rubrica „O vorbă pe săptămână” (semnată Filosof), explicațiile privind tradiția înroșirii ouălor datorate lui Simion Florea Marian ori necrologurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]
-
fost remarcată frecvența în textele lui Caragiale a așa-numitelor expresii ale enumerării suspendate: etc., șcl, ș.a m.d. Se poate constata că de cele mai multe ori funcția acestora este de substituire a pasajelor descriptive, a căror prezență în corpusul textelor iscălite de Caragiale este întotdeauna suspectă și demască intenția parodică, așa cum se întâmplă de pildă în basmul Dă dă-mult ... mai dă-dămult, sau în Smărăndița. În O zi solemnă, în schimb, printr-un neașteptat dar categoric "etc." este "sucit gâtul" unei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]