3,806 matches
-
după ajustarea pentru vârstă și comorbidități nu s-au dovedit diferențe de mortalitate (52). Pentru terapia de resincronizare, implantarea de cardiovertere-defibrilatoare, dispozitive de asistare ventriculară sau transplantul cardiac nu există date specifice la femeile vârstnice. 50.4.2. Boala cardiacă ischemică 50.4.2.1. Sindroamele coronariene acute În SCA apar diferențe între sexe referitoare la modul de prezentare, evaluare și management. Femeile cu SCA au vârsta mai înaintată decât bărbații, o frecvență mai ridicată a factorilor de risc cardiovascular (HTA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
studii randomizate), - beta-blocantele perioperator pot reduce riscul de mortalitate și infarct miocardic (studii randomizate mici); metoprololul administrat perioperator poate fi mai puțin eficient sau ineficient decât atenololul sau bisoprololul (dovezi de nivel 2) [5], - clonidina perioperator poate reduce numărul episoadelor ischemice cardiace și mortalitatea tardivă (dovezi nivel 2; 8 studii randomizate) [5]. În trecut, în pregătirea preoperatorie se efectuau teste diagnostice pentru stabilirea extensiei bolii cardiace, s-ar fi efectuat numeroase screeninguri sau chiar corectarea leziunii cardiace pentru a pregăti pacientul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
Complicații cardiace majore (infarct miocardic, edem pulmonar, fibrilație ventriculară, stop cardiac și bloc atrio-ventricular complet) au survenit la 2% din operați. Factorii de risc identificați au fost: - operații cu risc mare (intraperitoneale, intratoracice sau vasculare suprainghinale), - anamneză de cardiopatie coronariană ischemică, - anamneză de insuficiență cardiacă congestivă (edem pulmonar, dispnee paroxistică nocturnă, raluri bilateral, zgomot S3 de galop, redistribuție vasculară pulmonară pe radiografie), - anamneză de boală cerebro-vasculară (AVC, TIA), - terapie insulinică, - creatinină serică > 2 mg/dL, Riscul de complicație cardiacă a fost
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
cordului nativ, un LVAD poate fi suficient. Totuși acesta are un randament maxim dacă ventriculul drept poate răspunde la fluxul crescut. De asemenea, există posibilitatea îmbunătățirii funcției ventriculului drept după începerea asistării ventriculului stâng, deoarece în cazul cardiomiopatiei dilatative sau ischemice rezistența vasculară pulmonară scade, iar funcția ventriculului drept și histopatologia miocitelor tind să se amelioreze în timpul suportului cronic al ventriculului stâng. Există și posibilitatea agravării disfuncției ventriculului drept, de exemplu în cazul infarctului acut al ventriculului drept sau al septului
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
prim plan un alt aspect: dissincronismul contractil cardiac și rezolvarea acestuia prin resincronizare cardiacă. Într-adevăr, un QRS larg este observat la pacienții cu insuficiență cardiacă pe fondul disfuncției sistolice de ventricul stâng, circa 40% dintre cei cu cardiomiopatie dilatativă ischemică sau nonischemică avându-l (cu precădere sub forma blocului major de ramură stângă - BRS). QRS larg reflectă de obicei în aceste cazuri prezența unui ventricul stâng dilatat și disfuncțional și a fost asociat cu o mortalitate mai mare. Aproximativ 15
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
viscerală acută („Sindromul de malperfuzie”) - poate fi semnul de debut înșelător în 10% din cazurile de disecție prin faldul de disecție care poate stenoza sau obstrua axe vasculare importante coronare, viscerale, renale, iliace, femurale, mai rar arterele axilare, cu fenomene ischemice în teritoriile afectate. EXAMENUL CLINIC Anamneza scoate în evidență un pacient, de obicei bărbat în decada a VI-a de viață, cu istoric de hipertensiune arterială necontrolată medicamentos, cu eventual alți factori de risc cardiovascular, fumat, diabet zaharat, hipercolesterolemie, obezitate
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
renală normală [Stroes et al., 1995]. Există studii în curs de desfășurare și la pacienții cu insuficiență renală cronică. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei pot îmbunătăți funcția endoteliului la pacienții cu diabet zaharat [ODriscoll et al., 1997] sau cardiopatie ischemică [Prasad et al., 1999], efect mediat prin inhibarea degradării bradikininei și a producției de angiotensină II, endotelină [i superoxid. Blocanții canalelor de calciu. Lacidipina reduce leziunile induse de LDL-colesterolul oxidat asupra celulelor endoteliale, in vitro [Cominacini et al., 1998]. Unele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
la fel de importante [Goldsmith [i Covic, 2001]. în al treilea rând, în cazul aterosclerozei accelerate, este de așteptat ca pacienții pediatrici sau tineri care suferă de insuficiență renală cronică terminală din copilărie să prezinte o rată crescută a mortalității prin cardiopatie ischemică. în fapt, acest lucru nu se constată; deși mortalitatea cardiacă este impresionantă la această categorie de pacienți, majoritatea deceselor sunt atribuite hiperkalemiei, hiperhidratării și insuficienței cardiace acute determinate de hipertensiunea arterială severă [Querfeld, 2002]. Principalii factori de risc cardiovascular la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
relativ de deces crește cu 11%. Cauzele specifice de deces la aceiași pacienți au fost analizate ulterior de Levin și col. [1998]: subiecții cu P > 6,5 mg/dl prezintă un risc de deces mai mare cu 52% prin boală ischemică coronariană, cu 34% prin alte boli cardiace și cu 26% de moarte subită. Date similare au fost obținute într-o investigație recentă [Ganesh et al., 2001] pe un număr impresionant de pacienți dializați (12.833). La cei cu hiperfosfatemie, riscul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
calcificări minime (sub 10 unită]i Agatston) sau absente. Pe de altă parte, pacienții cu istoric de boală coronariană prezentau un scor de calcificare net superior (778,6 versus 3,3 unită]i Agatston) în comparație cu cei fără evidență de cardiopatie ischemică. Aceste rezultate subliniază legătura dintre boala coronariană, calcificările coronariene și starea microinflamatoare. Interesantă în studiul discutat mai sus este și corelația pozitivă dintre gradul/prevalența calcificărilor coronariene și obezitate, un factor de risc cardiovascular cert în populația generală, însă controversat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
al unei leziuni aterosclerotice necalcificate mult mai extinse [Raggi et al., 2001]. Cuantificarea leziunilor calcifice prin CTEE se corelează foarte bine cu extensia leziunilor aterosclerotice evidențiate necroptic [Sangiorgi et al., 1998], angiografic [Mautner et al., 1994] și cu amploarea leziunilor ischemice determinate prin scintigrafia miocardică de perfuzie [Kajinami et al., 1995]. Extinderea leziunilor calcifice coronariene se corelează bine cu probabilitatea de boală a arterelor coronariene (BAC). Scorurile foarte reduse (sub 10) de calcificare coronariană (determinate prin CTEE) indică o probabilitate extrem de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
populația non-uremică a leziunilor calcifice coronariene. Braun și col. [1996] au evaluat valoarea CTEE la 49 de pacienți hemodializați (cu vârste cuprinse între 28 și 74 de ani) în cuantificarea calcificărilor cardiace și valvulare, în comparație cu 102 subiecți non-uremici cu boală ischemică coronariană diagnosticată sau probabilă, de vârste similare. Vechimea în dializă a fost, în medie, de 6,5 ani, majoritatea uremicilor prezentând hiperparatiroidism secundar sever. Calcificările coronariene au fost de 2,5-5 ori mai importante la dializați, diferența fiind mai mare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
afecțiune frecvent întâlnită la vârstnici și reprezintă principala cauză de spitalizare. Aproape 80% dintre cazurile de IC apar la persoane cu vârste de 65 ani i peste (50). 70-80% dintre cazurile de IC au drept cauze HTA și boala cardiacă ischemică. La pacienții cu IC, scăderea debitului cardiac determină hipoperfuzia organelor vitale, inclusiv a rinichiului, cu hipoxie la nivelul maculei densa și stimularea sistemului renină-angiotensină-aldosteron. Consecința este stimularea simpatică (cu tahicardie și vasoconstricție) și eliberarea de renină care, prin activarea angiotensinei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
În perioada actuală orientarea este de a se prefera valve biologice față de proteze valvulare, considerându-se riscul reintervențiilor pentru deteriorarea structurală a valvelor biologice mai mic decât riscul complicațiilor hemoragice sau trombotice ale protezelor. În intervențiile de revascularizare a miocardului ischemic prin procedee chirurgicale, standardul de mortalitate a fost stabilit în jurul cifrei de 1 %, cu o permeabilitate a grefelor venoase de 8-10 ani și a arterelor mamare interne de 10-20 de ani. În transplantarea cardiacă, mortalitatea operatorie se situează sub 10
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
al pacientului. În anii de început ai chirurgiei carotidiene, endarterectomia în faza acută a AVC era o intervenție indicată [24]. Ulterior, s-a demonstrat că EAC în tromboza acută de arteră carotidă comună se soldează cu transformarea unui accident vascular ischemic într-unul hemoragic și deces [25], date rezultate încă din primul studiu randomizat dedicat acestei chirurgii. Corectarea unei stenoze carotidiene semnificative la un pacient cu AVC, dar care nu s-a recuperat complet, se poate solda cu înrăutățirea deficitului neurologic
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
mare la 30 de zile (4). Conform acestor date, reținerea de la terapia anticoagulantă ar putea fi considerată justificată. Problema este că pacienții vârstnici cu FA și risc crescut de cădere au risc și mai mare de accident vascular cerebral (AVC) ischemic (13,7 la 100 pacien i-ani), deci anticoagularea ar trebui indicată (4). În aceste condiții, se impune cântărirea atentă a raportului risc-beneficiu. În sprijinul prescrierii terapiei anticoagulante vine cercetarea lui Man-Son-Hing și a colaboratorilor săi care arată că un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
hemoragic la pacientul anticoagulat. Ghidul european de management al FA (6) furnizează un instrument valoros în estimarea acestui risc, prin introducerea scorului HAS-BLED. Acesta ia în considerare prezența HTA necontrolate terapeutic, anomaliile de funcție renală sau hepatică, istoricul de AVC ischemic, diateza hemoragică, valorile labile ale INR, vârsta peste 65 de ani, respectiv utilizarea de medicamente sau alcool, fiecare dintre aceste condiții aducând 1 punct în calculul scorului de risc hemoragic, care astfel va avea valori cuprinse între 0 și 9
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
cu FA și vârsta de 65 de ani i peste, urmăriți un an de la inițierea terapiei. Dintre aceștia, 32% au avut vârsta de 80 de ani i peste, iar 91% au avut cel puțin un factor de risc pentru AVC ischemic. Rata hemoragiilor majore a fost semnificativ mai înaltă la pacienții cu vârsta de cel puțin 80 de ani (13,1 la 100 persoane -ani, față de 4,7 la 100 persoane-ani la cei cu vârsta sub 80 de ani, p = 0
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
doză mică (dabigatran 110 mg de două ori pe zi, respectiv edoxaban 30 mg zilnic) . Acestea au dovedit o eficiență similară cu warfarina în reducerea ratei cumulative de AVC și tromboembolism sistemic, însă cu o rată mai mare a AVC ischemic, contrabalansată de o reducere semnificativă a AVC hemoragic. Scăderea ratei hemoragiilor majore nu a atins semnificația statistică, dar s-a înregistrat o reducere semnificativă a hemoragiilor intracraniene și o rată a hemoragiilor gastrointestinale similară cu warfarina. Ca și în cazul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
această situație este tipică pentru medicul care a avut o experiență negativă la anticoagulante și evită ulterior recomandarea acenocumarolului la toți pacienții, indiferent de raportul risc-beneficiu; ‒ omiterea medicației neurotrope la pacienții cu afectare cardiovasculară și care au suferit un accident ischemic tranzitor. Urmarea consultului geriatric s-a însoțit, din păcate, în majoritatea cazurilor, de apariția polifarmaciei, nu numai prin corectarea subtratării, dar și prin depistarea de suferințe noi ce necesitau abordare terapeutică. Realizarea unei scheme terapeutice adecvate, care să evite supra-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
dominantă (de obicei emisfera stângă). Manifestările oculare pot fi permanente (orbire parțială/totală la ochiul ispilateral) sau temporare (orbire monoculară tranzitorie, amaurosis fugas). În 50% dintre cazuri, simptomele bolii carotidiene precedă accidentul vascular și sunt anticipate de prezența unor accidente ischemice tranzitorii (AIT) care implică combinarea simptomelor senzitive sau motorii (hemifaciesul controlateral, membrul brahial sau pelvin, vorbirea, limbajul sau simptomele vizuale) (3,4). Notă: ACC - artera carotidă comună; ACE - artera carotidă externă; ACI - artera carotidă internă. Reducerea fluxului sanguin secundar stenozei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
simptomatice evoluează frecvent spre ulcerație sau ruptură, majoritatea la nivelul porțiunii centrale, cu potențial emboligen și simptomatic puternic corelat cu hipoecogenitatea decelată ecografic. Ulcerarea plăcii ateromatoase se întâlnește în peste 50% dintre cazuri și nu se corelează semnificativ cu AVC ischemic ipsilateral (5). Disecția arterei carotide constituie factorul etiopatogenic dominant al AVC-urilor la pacienți sub 40 de ani și se produce cel mai frecvent la 2 cm distal de bifurcare, putând fi corelată cu traumatisme ale arterei. În cazul victimelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
particulare de temporizare EAC includ pacienții cu risc crescut de con versie spre AVC, cu alterarea stării de conștiență sau AVC masiv, obiectivat imagistic (8). Trialurile recente pledează în favoarea EAC la pacienții simptomatici cu stenoză severă (ipsilaterală 70-99%) și evenimente ischemice carotidiene non-dizabilitante (14). EAC nu se indică pentru pacienții simptomatici cu stenoză 0-29% (grad A) și este incert beneficiul potențial în caz de stenoze 30-69%. Beneficiul cert al EAC în prevenția recurenței este la pacienții cu stenoze > 70% (4). Cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
astăzi cu a treia generație de urmași. Merită menționate și alte studii clasice americane, cum sunt Duke Longitudinal Study of Aging (1955-1986) sau Baltimore Longitudinal Study of Aging (1958-2008). Analizând date mai recente (2), s-a urmărit incidența bolii cardiace ischemice pe o cohortă de peste 22.000 medici (40-84 de ani), fără suferință clinică cunoscută în momentul intrării în studiu, și s-a constatat că aceasta a continuat să crească odată cu vârsta (o urmărire medie de 23 de ani). Există un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
și spitalizări pentru probleme cardio - vasculare. Reducerea a fost în fapt realizată pe seama scăderii ratei de spitalizare, fără o modificare semnificativă a mortalității. La capitolul betablocante trebuie sintetizate și argumentele (studii randomizate) pe care acestea le au în boala cardiacă ischemică la vârstnici. Dovezile provin din mai multe surse, a căror sinteză se regăsește în tabelul 9.3. O problemă practică importantă o pune tratamentul anticoagulant la vârstnici. Studiile (28) au arătat că riscul de hemoragie intracraniană rămâne mic (0,1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]