1,366 matches
-
-l lase în pace pe voievod și pe urmașii săi și stăpânirea sa și să-l împace și să-i dea asigurări efective, pentru ca pe viitor să nu aibă a se teme și a se îndoi, căci altminteri s-a isprăvit cu acela și cu majestatea sa și cu toate aceste regate. Nu numai că va spori puterea turcului dacă amintitului voievod i s-ar asocia dar același lucru va fi silit să-l facă și munteanul”. Tratativele duse de Vladislav
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avem mârturia lui Francesco Sivori, genovezul care l-a însoțit pe Petru Cercel când acesta a luat domnia. Iată ce spune genovezul: “Principele ține judecăți în toate zilele și dă ascultare tuturor în cea mai bună rânduială și astfel se isprăvesc repede procesele, atât cele civile cât și cele penale, nefiind altă lege decât voința principelui, acesta se călăuzește după vechiul obicei al țării, din care își ia îndeobște exemplele de urmat, cât și după sfatul celor 12 boieri de frunte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
social, figurat aici prin adverbul acasă. Porunca intonată pentru cerb valorifică, într-un text cules de G. Dem. Teodorescu, puterile solare ale animalului: „Șade (...), ochii-și negri,/ De-mi coase și-mi chindisește,/ Cu fir d-aur împletește,/ Cu mătase isprăvește/ Cămășuță nunului,/ Sangulie mirelui,/ Și cântă d-un cântecel:/ - Boii noștri, cerbilor,/ Răsfirați cornițele,/ Să-ntind sanguliele,/ Să răsară soarele”. Coarnele maiestuoase au deci o mobilitate secretă, ce poate fi controlată de fecioara țesătoare. Marama foarte fină țesută de ea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sacrul: „...începând să se închine iarăși, se rugă lu Dumnezeu să-și arate îndurarea și bunătatea cu dânsa, prefăcând-o în păsărică. Domnul își aduse aminte de lunga ei răbdare, de vorba cumpănită, de purtarea-i supusă și nepregetătoare. Cum isprăvi ruga, se pomeni schimbată-n pasăre. Și zvârr spre curteampărătească”. Prefacerea în ființa uraniană deschide spațiul sacru pe verticală pentru inițiată, care poate acum pătrunde în centrul mitic. Intruziunea ei succesivă formează, la rându-i, un proces inițiatic pentru viitorul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
proba: „Soarele-mi ofta/ Și iar o-ntreba,/ Și iar o ruga,/ Și iar o-mbiia,/ Pân’ ce Ileana/ Din gură-i grăia:/- Io că te-oi lua,/ Cum zici dumneata,/ Viteaz dacă-i fi/ Și teai bizui/ De mi-ei isprăvi:/ Pod pe Marea Neagră,/ De fier/ Și oțel,/ Iar la cap de pod,/ Cam d-o mănăstire,/ Chip de pomenire,/ Chip de cununie,/ Să-mi placă și mie,/ C-o scară de fier/ Pân’ la naltul cer!” (Lacu-Sărat - Brăila). Suferința fratelui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tot singură. Ce s-a mai ales de Maria Ionescu cea frumoasă nu mai pot ști nimica. Tatăl ei Nae Ionescu era năcăjit și a deschis o mică dugheniță în satul Slătioara, la apus de Bogata. Și așa s-a isprăvit cu logodna mea cu Maria Ionescu cea frumoasă. Și a fost așa cum a zis tata că el era foarte deștept și știa ce vorbește, ca om bătrân. Și la 1 Ianuar 1908, după cerere am fost transferat la Bogata unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mai vadă odată. Dar eu i-am răspuns că nu mă pot duce că-s bolnav. Și când i-am mai scris mi-a venit scrisoare că dna Elisabeta Costică Maxim a murit la data cutare. Iată cum s-a isprăvit o familie de oameni foarte buni și foarte cinstiți! Bogata, 4 iunie 1974 Logodna lui Luca Toader din Fălticenii Vechi Era în toamna anului 1907, ziua de 26 oct. când prietenul meu de școală Luca Toadere din Fălticenii Vechi a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
introduceau în Tezaur. Din partea Băncii Statului asistau la toate lucrările, în permanență, d-nii Weniaminoff, director, F. D. Rojgesmvenschi, controlor, I. M. Ilienik, controlor, iar din partea Băncii noastre dl. T. Capitanovici și dl. A. Saligny, cenzor. La ora 6 p.m., lucrul se isprăvea. Din sacii desfăcuți și numărați s-a găsit o marcă germană în plus și la 2 saci cu mărci germane s-a găsit în minus câte o monedă la fiecare sac și la un sac cu coroane austriece s-a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lupta ei, pe o putere militară națională, nici măcar ca Basarabia. Pământul Ucrainei a fost mântuit de armata austriacă străină, câtă vreme al Basarabiei a fost mântuit de oastea frățească românească. Drepturi culturale ?, dar cultura lor se începe și se și isprăvește cu Șevcenko, câtă vreme cultura românească e în toate privințele la o treaptă destul de înaltă. Atunci, cu ce drepturi cere Ucraina pe seama ei Basarabia ? Cu aceleași drepturi cu care Austria și Rusia au răpit, vreme de multe sute de ani
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Adrian Alui Gheorghe! Astea sunt întrebări pentru un biet recenzent literar? Cu asemenea radicale inclemente, care m-ar pune de îndată într-o situație de incompetență eroică, vreți să începem? Sau poate gândul dvs. (bun, nu zic nu) e să isprăvim chiar înainte de a porni? Nu sunt chiar atât de închipuit și nici atât de sclifosit încât să mă aventurez senin, ca și cum mi s-ar cuveni, pe urmele unor asemenea întrebări absolute. Rezon! O fi Antiteze o revistă cu măsuri drastice, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Legiuitoare, potrivnică reformei agrare. La 14 august 1864, a fost adoptată legea rurală, prin care era desființată claca și dijma, un număr mare de țărani devenind proprietari. Sătenii din același ținut Fălciu telegrafiau domnitorului: „Fapta pe care Măria Voastră ați isprăvit slobozind neamul românesc din boieresc, munca silită, ce era mai rea și decât robia, este atât de mare cât nu o poate scrie niminia. Dumnezeul părinților noștri păstreze zilele Măriei Tale ferice, nebântuite; îl rugâm să ia din zilele noastre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Zeițe fără nici un rid, cu rotunjimi necalculate nici de Euclid, de juri pe barba lui Fidel, că-s toate Top model! Se-nvârt și dau din tot ce au în sunete de salsa, conga și milonga și când s-a isprăvit ești amețit și-ti vine ca să strigi Viva Habana Y viva la Revolucion Cubana! (din volumul "Hoț în Grădina Raiului", Editura Junimea, 2007). La Habana Hilton, azi Habana Libre, am petrecut la "El Salon de los Embajadores" un revelion cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
scări, cărând lucrurile. El trimisese pe Tzigara la Bogdan, să con voace membrii Academiei rămași în București la o ședință pe a doua zi la orele 3. La orele 2 noaptea fu chemat de ofițerii german și bulgar, care își isprăviseră treaba și luaseră toate manuscrisele. Germanul i-a cerut să constate că numai documentele bulgare fuse seră ridicate și nimic alt. Bianu n-a voit să facă nici o constatare în mijlocul nopții și în astfel de împrejurări, ba a cerut ca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de propriile lui vorbe, încât, adresându-se mamei, așezată în fotoliul din față, netezindu-și barba cea lungă, cu ochii ridicați în extaz spre tavan, zise: „Nu te turmenta, doamnă, nu vor sta mult internate, intrăm în Moldova și se isprăvește cu războiul“. Când își lăsă privirea în jos și se uită la mama, a amuțit văzând căutătura ei îngrozită și a tăcut, iar mama s-a ridicat după scaun în tăcere și, fără a-l saluta, a ieșit din odaie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
părăsii Valea Prahovei, înainte de a mă stabili la începutul lui octombrie în oraș, scrisei Elizei, care se afla la Cumpăna, dorința mea de a petrece vreo zece zile la Florica. Neprimind peste o săptămână nici un răspuns, mă hotărâi să plec, isprăvindu-se vacanțiile mele. Sosind la Florica, găsii în curierul ridicat la pornire o scrisoare a ei, în care îmi zicea că ar prefera să mai zăbovesc 8 zile, când s-ar întoarce dânsa acolo. Era prea târziu și nu mă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe care încă de pe-atunci nu l mai făceau decât unii bărbați din generația lui. M a invitat să mă așez, a cerut pentru mine cafea și pentru el ceai și s-a afundat apoi în citit. Când a isprăvit, mi-a întins corecturile și m-a întrebat: — Dumneata ești nou la Gazetă, nu-i așa? — Da, sunt nou. — Te-a adus Paul Georgescu? — Da, el m-a adus, i-am fost student. — E om deștept, dom’ Pavelică, foarte deștept
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
istoriei literare care aproape niciodată nu poate fi socotit închis, încheiat. Legăturile mele cu librăria lui Teodor Manea încep cu mult înainte de-a mă fi născut, prin tatăl meu. În 1911, tata, care avea zece ani și încă nu isprăvise școala primară, a rămas orfan, căci bunicul a murit pe neașteptate dintr-un infarct. Cu cinci copii de crescut, bunica se afla la mare strâmtoare și atunci tata s-a hotărât să acționeze el însuși pentru ameliorarea acestei situații. Mai
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
sate, ca să spună văduvelor și orfanilor, părinților tineretului combatant de pe fronturi că nu s-a terminat, că nu se poate termina războiul acela decât prin dreptate, și că până la ultimul român trebuie să lupte, că fără luptă nu se poate isprăvi nimic din calvarul lumii guvernate de Împărați”. Sunt oferite date importante în legătură cu revistele literare ale Academiei, „Florile Dalbe”, „Graiul nostru” și „Scrisul nostru”, cu programul și colaboratorii acestora. În concluzie, prima parte a lucrării se impune prin rigoarea și bogăția
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
și întreținea căldura entuziasmului nostru. Căci soarta cea bună a țărei a vroit ca în împrejurări așa de grele să avem și oamenii mari trebuitori, pentru a ne cârmui barca și a o aduce la liman. III Divanul ad-hoc își isprăvise chemarea prin votarea celor patru puncte ale dorințelor țărei, și, în virtutea Convențiunei de la Paris din 7 august 1858, o altă Cameră urma să fie convocată pentru alegerea domnului. Caimacanul Vogoride, revocat de înalta Poartă, a fost înlocuit prin o locotenență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
noastre, prin simțimintele tale patriotice, să mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale nației noastre, când Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor împăratului din Bizanțiu că: România nu are alt ocrotitor decât pre Dumnezeu și sabia sa!" Când Kogălniceanu își isprăvi discursul, toată lumea plângea în tribune, căci bucuria mare ca și durerea mare tot prin lacrimi se exprimă. Afară văzduhul clocotea de sunetul clopotelor tuturor bisericilor din oraș și de bubuitul a 101 lovituri de tun. Dacă astăzi, după 42 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ca poporul să asiste la leturghia ce se oficia în biserica mitropoliei. Cete, cete de oameni din toate mahalalele orașului se adunase pe nesimțite aduse de emisarii întreprinderei, fără ca autoritățile civile și militare să bănuiască ceva; iar când leturghia se isprăvi, Mitropolitul Calinic Miclescu, îmbrăcat cum era în hainele sacerdotale, cu cărja în mână și cu mitra pe cap, fu luat cu voie, fără voie, în fruntea manifestanților dimpreună cu un arhidiacon, în speranța că nimene n-are să îndrăznească să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de ce tăcerea era mai adâncă și atențiunea mai mare. În starea sufletească în care eram cu toții atunci, atinsesem se vede coarda care singură putea vibra în noi în acea sară, coarda sentimentală ce acum ne pare așa de copilărească. După ce isprăvi lectura, Maiorescu zise: Eh bien...! Messieurs, voilà une nouvelle!109 Mihai Cornea, care era ușor de entuziasmat, mi-a promis o epistolă în versuri pe care a și publicat-o în volumul al II-lea al Convorbirilor. Novela a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
când prețuim roada adunată de sub plug, Ție cu deosebire tot onorul se cuvine Pentru nobila lucrare, pentru oarele senine Ce în vălmășagul vieții ne-a fost dat ca să gustăm! Ție, dar, o! scump prietin, plin paharul închinăm!... După ce s-a isprăvit de cetit toată materia literară în proză și versuri pregătită pentru acea serbare, am trecut în sala banchetului unde, deodată, deschizându-se perdelele ce acopereau teatrul, s-a auzit glasul prefăcut a lui Missir care era ascuns în dosul micii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dacă aș fi câștigat premiul cel mare de la docta noastră Academie care, fie zis în treacăt, e mai darnică întru a acorda laude decât premiul. Apoi nu mai departe decât în ziua de 3 iunie anul curent pe când încă nu isprăvisem de scris acest volum, primii o carte poștală timbrată de la Brădățel, județul Suceava, adecă tocmai de la locul descris de mine în prima mea novelă Fluierul lui Ștefan cel Mare, publicată la 1867. Acea cartă poștală poartă pe dânsa următoarele cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de râs de fiorii ce-mi dăduse. Iar eu nu tăgăduiesc că în acea clipă de strașnică emoție am simțit o nespusă bucurie, văzând că ursul s-a prefăcut în veveriță. În același moment sosiră și haitașii și goana se isprăvi. Mulțămit că am scăpat de cei trei urși care în timp de vreo trei oare au stat ca o amenințare asupra capului meu, îmi reveni, ca după orice primejdie trecută, curajul la loc, ba încă îmi reveni mai mare, ca și când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]